Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat joi, după şedinţa CSAT, că s-a completat cadrul legal cu metodologiile privind obiectivele care au nevoie de apărare împotriva dronelor. El a precizat că este vorba de o listă care se actualizează în funcţie de realităţi, care poate să cuprindă obiective temporare, atunci când ai preşedinţi de stat sau premieri într-un spaţiu public, într-un hotel, sau o zonă de conferinţă. Ministrul a precizat că, în cazul aeronavelor cu pilot, care pot fi militare şi în cazul dronelor decizia privind doborârea acestora este la comandantul misiunii, în timp ce în cazul aeronavelor civile, decizia este la ministru.

„Avem cazul dronelor, aeronave fără pilot, unde am stabilit prin ordin de ministru, detaliat, linia de comandă: cine ce face și cum face. Din 4 iulie avem și aeronave cu pilot, care pot fi militare, iar în cazul dronelor decizia este la comandantul misiunii, comandantul militar al operațiunii. Avem aeronave cu pilot – militare și civile. În cazul celor militare, decizia și toată procedura sunt coordonate și derulate de comandantul misiunii, în conformitate cu regulile NATO privind interceptarea aeronavelor militare – am văzut un caz recent chiar în Estonia. Există niște pași graduali, iar folosirea armamentului și distrugerea unui avion reprezintă ultima măsură, de ultimă instanță, dacă toți ceilalți pași sunt ignorați, iar aeronava nu se identifică și nu părăsește spațiul aerian al României. În cazul aeronavelor civile cu pilot, decizia de doborâre îi revine ministrului, ca și până acum”, a declarat Ionuţ Moşteanu, ministrul Apărării.

„Cercetările vizează indiciile privind săvârșirea unor infracțiuni electorale care ar fi influențat procesul de vot, prin metode precum coruperea alegătorilor, inclusiv în mediul online, cu scopul de a-i determina să voteze un anumit candidat”, se menționează în comunicat.

Parchetul General mai suspectează și infracțiuni de spălare a banilor „în legătură cu posibile nelegalități legate de proveniența și utilizarea sumelor de bani folosite pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale a unui candidat de către susținătorii săi”.

Sesizarea procurorilor are ca obiect și „comiterea unor infracțiuni informatice de competența parchetelor regulare, ca urmare a identificării unor activități în mediul online care au implicat crearea și utilizarea unor conturi false, menite să influențeze opțiunile alegătorilor, acțiuni care au avut potențialul de a afecta exprimarea corectă a voturilor în cadrul procesului electoral”.

Parchetul General menționează că a solicitat procurorului-șef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) să facă o analiză proprie pentru a descoperi alte posibile infracțiuni care ar fi de competența sa.

Comunicatul Parchetului:

• „În urma desecretizării și analizării documentelor care au fost prezentate în cadrul ședinței CSAT din data de 28 noiembrie 2024 privind desfășurarea procesului electoral pentru funcția de Președinte al României, astăzi, 5 decembrie 2024, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a sesizat din oficiu în baza indiciilor care relevă posibile încălcări ale legislației electorale și săvârșirea altor infracțiuni conexe.
• Cercetările vizează indiciile privind săvârșirea unor infracțiuni electorale care ar fi influențat procesul de vot, prin metode precum coruperea alegătorilor, inclusiv în mediul online, cu scopul de a-i determina să voteze un anumit candidat.
• Sesizarea vizează, totodată, și infracțiuni de spălare a banilor în legătură cu posibile nelegalități legate de proveniența și utilizarea sumelor de bani folosite pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale a unui candidat de către susținătorii săi.
• De asemenea, sesizarea are ca obiect și comiterea unor infracțiuni informatice de competența parchetelor regulare, ca urmare a identificării unor activități în mediul online care au implicat crearea și utilizarea unor conturi false, menite să influențeze opțiunile alegătorilor, acțiuni care au avut potențialul de a afecta exprimarea corectă a voturilor în cadrul procesului electoral.
• În cadrul aceluiași demers, s-a solicitat procurorului-șef al DIICOT să efectueze o analiză proprie a informațiilor existente din perspectiva sesizării din oficiu, în raport de indiciile privind săvârșirea unor infracțiuni aflate în competența structurii specializate de parchet, conform art.11 din OUG nr.78/2016”.

Președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate în CSAT în 28 noiembrie. „Donații de peste un milion de euro, conturi afiliate Sputnik”

SRI a informat că rețeaua de 25.000 de conturi prin care era promovat Călin Georgescu a devenit foarte activă cu două săptămâni înainte de alegeri. Peste 700 de conturi au fost create din 2016 şi au avut o activitatea redusă până pe 11 noiembrie 2024. Ofițerii SRI au constatat cǎ modul de operare era menit sǎ îngreuneze identificarea conturilor ce aparțineau rețelei.

În document se menționează că activitatea conturilor de TikTok a fost organizată pe Telegram, unele grupuri fiind înființate încă din 2022.

„Candidatul Călin GEORGESCU a declarat la AEP 0 lei buget de campanie electorală, respectiv că nu a cheltuit nicio sumă în cadrul acesteia. Datele deţinute au relevat implicarea contului de TikTok «bogpr», utilizat de cetăţeanul român Bogdan PEŞCHIR, în finanţarea promovării lui Călin GEORGESCU la nivelul platformei de socializare. Acesta, utilizând contul “bogpr” a realizat donaţii pe TikTok de peste un milion de euro. După ce a devenit subiect de dezbatere publică, implicarea „bogpr” în finanţarea promovării lui Călin GEORGESCU la nivelul piatformei a fost confirmată inclusiv de reprezentanţii TikTok în dialogul cu autorităţile române în data de 28.11.2024”, arată SRI, în documentul transmis în ședința CSAT din 28 noiembrie.

Implicarea acestuia în finanțarea promovării lui Georgescu a fost confirmată și de reprezentanții TikTok, în 28 noiembrie. Aceștia au menționat că au fost făcute din acest cont plăți de 381.000 de dolari în perioada 24 octombrie – 24 noiembrie către utilizatori ai unor conturi TikTok implicați în promovarea lui Georgescu, potrivit News.ro.

România va dona un sistem PATRIOT Ucrainei, a decis Consiliul Suprem de Apărare a Țării, conform comunicatului remis presei de către Administrația prezidențială.

Donația se face cu condiția continuării negocierilor cu aliații NATO pentru ca România să obțină un sistem antiaerian similar, fiind necesară și „identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create”, potrivit comunicatului transmis după ședința CSAT.

Ce se spune în Comunicatul CSAT despre sistemul Patriot:

„Ministerul Apărării Naționale a prezentat Consiliului Suprem de Apărare a Țării o analiză detaliată privind situația operaționalizării celor patru sisteme PATRIOT, derularea programului de înzestrare cu celelalte trei sisteme, importanța operațională a acestora la nivel național și aliat, precum și impactul generat de un eventual transfer al unui sistem.

Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT.

Această donare se face cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu Aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național, de modernizare a Armatei României și de asigurare a interoperabilității cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create.

Decizia s-a bazat pe o evaluare tehnică aprofundată a autorităților române, fiind luate toate măsurile pentru eliminarea riscului de creare a unor eventuale vulnerabilități pentru România. În același timp, vor continua discuțiile cu aliații astfel încât apărarea aeriană a țării noastre să fie în continuare consolidată.

Poziționarea României este și va continua să fie fără echivoc în susținerea multidimensională a Ucrainei, alături de comunitatea internațională, în dreptul său legitim la autoapărare în fața agresiunii ilegale și neprovocate a Rusiei.” potrivit HotNews.ro/