Agenda reuniunii a inclus următoarele subiecte: dosarul nuclear iranian, stadiul procesului politic din Libia, situaţia din Tunisia, evoluţiile din cadrul Procesul de Pace în Orientul Mijlociu (PPOM) şi Planul de Acţiune al UE privind drepturile omului şi democraţia pentru perioada 2015-2019.

Discuţia strategică a avut drept obiect procesul politic din Tunisia. Sprijinul UE pentru Tunisia în domeniile social, economic, politic şi de securitate a fost dezbătut atât în plenul reuniunii, cât şi în cadrul dejunului de lucru, la care au fost invitaţi să participe premierul tunisian Habib Essid şi ministrul de externe Taïeb Baccouche. Au fost adoptate Concluzii ale Consiliului.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a reafirmat sprijinul ferm al României pentru parcursul democratic al Tunisiei şi a evidenţiat rolul strategic pe care acest stat îl joacă în Vecinătatea Sudică a Uniunii. S-a exprimat în favoarea coordonării eforturilor comunităţii internaţionale în sprijinul dezvoltării socio-economice şi a combaterii terorismului în Tunisia.

Miniştrii au salutat acordul de la Viena, din 14 iulie 2015, privind dosarul nuclear iranian şi au avut un schimb de opinii privind implicaţiile pe care le are acest acord pentru situaţia regională, dar şi oportunităţile pe care acordul le deschide pentru relaţiile UE-Iran. În intervenţia sa, ministrul Bogdan Aurescu a remarcat importanţa implementării „Planului Comun și Cuprinzător de Acțiune”. A salutat, de asemenea, acordul încheiat între Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Iran privind ”Foaia de parcurs pentru clarificarea chestiunilor nerezolvate din trecut și din prezent în privința programului nuclear iranian”. În acest context, a subliniat rolul esenţial al AIEA în asigurarea obţinerii de garanţii clare din partea autorităţilor de la Teheran referitoare la natura exclusiv paşnică a programului nuclear iranian. Alături de omologii europeni, şeful diplomaţiei române a exprimat deschidere pentru iniţierea unei discuţii aprofundate privind oportunităţile pentru Uniunea Europeană de angajare a unui dialog amplu cu partea iraniană pe multiple subiecte de interes comun, atât pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale UE-Iran, cât şi cu scopul identificării de soluţii politice pentru crizele cu care se confruntă atât vecinătatea UE, cât şi regiunea Orientului Mijlociu lărgit.

Discuţia consacrată relansării Procesului de Pace din Orientul Mijlociu, la care a participat şi Reprezentantul Special al UE pentru PPOM, Fernando Gentilini, a vizat în special rolul pe care UE trebuie să îl asume, inclusiv în cadrul Cvartetului, dar şi în coordonare cu actori principali regionali. Partea româna se pronunţă în favoarea promovării unei agende pozitive a UE în relaţiile bilaterale cu cele două părţi ale Procesului, cu scopul de a încuraja părţile să se implice constructiv în reluarea negocierilor, inclusiv prin acţiuni de natură să conducă la dezamorsarea tensiunilor din teren și la reinstaurarea încrederii reciproce. Este de asemenea necesară identificarea unei soluţii urgente pentru îmbunătăţirea situaţiei populaţiei din Fâşia Gaza. Au fost adoptate Concluzii ale Consiliului.

În contextul parafării, la 11 iulie 2015, a Acordului Politic Libian de către trei din cele patru părţi implicate în procesul politic, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul şi aprecierea pentru eforturile Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU, Bernardino Leon, care a făcut posibil acest progres. Miniştrii europeni au adresat un apel către cea de-a patra parte, Congresul Naţional General de la Tripoli (GNC), de a se alătura demersului RS SG ONU Bernardino Leon, creând astfel premisele formării unui guvern de unitate naţională care să coopereze cu toţi actorii relevanţi, inclusiv UE, în eforturile comunităţii internaţionale de stabilizare a situaţiei interne din Libia, în beneficiul securităţii regionale şi europene.

Miniştrii afacerilor externe din statele membre au salutat adoptarea Planului de Acţiune al UE privind drepturile omului şi democraţia pentru perioada 2015-2019. În intervenţia sa, şeful diplomaţiei române a evidenţiat importanţa şi utilitatea acestui instrument în relaţia cu statele terţe, pentru protejarea şi promovarea drepturilor omului. A pus accent pe latura preventivă a acțiunii UE în acest domeniu şi a subliniat importanţa acțiunii UE împotriva pedepsei cu moartea, inclusă în Plan, amintind situația din acest punct de vedere din Asia de sud-est.

În marja reuniunii, ministrul Bogdan Aurescu a avut o întrevedere cu comisarul Johannes Hahn, la solicitarea acestuia, pe tema evoluțiilor din R. Moldova şi relațiilor acestui stat cu UE.

-„In data de 21 ianuarie 2014 am participat la o discuție cu viceprimarul Constanței Gabi Stan, pornind de la baza legală privind dreptul elevilor de a avea reducere la transportul local în comun, însa viceprimarul nu a dorit abordarea problemei in acest fel, ignorând prevederile legii si dorind o negociere pe lege. Noi nu am fost de acord cu acest lucru deoarece nu avem autoritatea sa negociem legea care este stricta, datoria noastra în calitate de reprezentanți ai tuturor elevilor din Constanța este sa facem demersuri pentru respectarea prevederilor legale”- a declarat Andrei Gîlca, Președintele Consiliului Județean al Elevilor Constanța

Adunarea Generală a Consiliului Național al Elevilor reprezintă, anual, cel mai important eveniment nu doar pentru sistemul educațional românesc, ci și pentru societatea civică a tineretului activ.

Evenimentul de anul acesta a fost organizat de către Consiliul Județean al Elevilor Galați, în perioada 7-10 februarie 2013, cu sprijinul Ministerului Educației Naționale, Inspectoratului Școlar Județean Galați, al Universității “Dunărea de Jos” și a altor parteneri eduaționali. 

Peste 200 de elevi au participat la acest eveniment, în urma unei selecții naționale, astfel, patru elevi din fiecare județ al țării au constituit cele 42 de delegații.

Scopul întâlnirii a fost, în primul rând, alegerea noului Președinte al Consiliului Național al Elevilor și alegerea celor doi Secretari Executivi, precum și întocmirea strategiei de dezvoltare instituțională a consiliului pentru mandatul 2013. 

Noul Birou Executiv al CNE este format din următorii lideri: Iulia Miron – Președinte, Răzvan Cîndea – Secretar executiv al Departamentului de Organizare Internă și Cristian Gîrneață – Secretar al Departamentului de Eduație și Comunicare (Relații Externe). Totodată, lista este completată de cei opt președinți de regiune, respectiv vicepreședinți naționali: Florin Gavril (Nord-Est), Alexandru Gavrău (interimar – Nord-Vest), Simina Dragoș (Vest), Teodor Blidaru (Sud-Vest), Sînziana Voicu (Sud-Muntenia), Călin Cociș (Centru), Matei Vîlcov (București – Ilfov) și Mădălin Ionuț Gavril (Sud-Est).

Participanții la Adunarea Generală a Consiliul Național al Elevilor s-au bucurat de prezența   domnului Ministru al Educației Naționale, prof. univ. dr. Remus Pricopie,  a Ministrului pentru Societatea Informațională, dl. Dan Nica, a domnului Secretar de Stat al Ministerului Tineretului și Sportului, Cosmin Cristian, precum și a domnului ministru secretar de stat pentru învățământul preuniversitar, prof. Stelian Fedorca.

Astfel, se reconfirmă faptul că Adunarea Generală a CNE este, în adevăratul sens al cuvântului, piatra de temelie a fiecărui mandat și un mod bun de a socializa, de a împărtăși idei și exemple de bună practică.

Ministrul afacerilor externe Andrei Marga a condus delegaţia României la reuniunea specială a Consiliului miniştrilor afacerilor externe al Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), eveniment prilejuit de aniversarea  a douăzeci de ani de la înfiinţarea acestui for regional de cooperare, care a avut loc la Istanbul, la 26 iunie 2012. Reuniunea a precedat lucrările Summit-ului aniversar al OCEMN, ale cărui documente le-a pregătit şi avizat.

Consiliul miniştrilor de externe a evaluat progresele realizate de organizaţie de la înfiinţare până în prezent şi a permis un schimb de opinii asupra viitorului cooperării din regiunea Mării Negre.

În intervenţia sa, ministrul român a reafirmat  angajamentul României faţă de OCEMN, structură care a contribuit la consolidarea cooperării regionale, a înţelegerii reciproce şi dialogului în vederea conturării unei regiuni a păcii, securităţii, stabilităţii, dezvoltării durabile şi prosperităţii.

“Este o realitate că Marea Neagră este astăzi parte din UE. Acest lucru deschide noi oportunităţi atât pentru Uniune, cât şi pentru statele din regiune. Acesta este motivul pentru care România promovează constant interacţiunea UE-OCEMN şi consideră că a sosit momentul să se vadă primele rezultate concrete ale acestei interacţiuni. În acest context, considerăm că a sosit momentul oportun ca toţi partenerii noştri din OCEMN să aibă o implicare proactivă în cooperarea cu UE privind necesităţile regionale, în formatul Sinergiei Mării Negre.”, a declarat ministrul Andrei Marga.

Demnitarul român a subliniat intenţia României de a promova, în viitor, principiile ce vor conduce la dezvoltarea OCEMN: cultura parteneriatului, a  antreprenoriatului şi a capacităţii organizaţiei ca platformă pentru dialog.

În marja reuniunii ministeriale, ministrul Andrei Marga a avut o întrevedere cu Maria Damanaki, comisar european pentru politici maritime şi pescuit, în cadrul căreia au fost abordate modalităţile prin care România poate contribui la implementarea Politicii Maritime Integrate (PMI).

Ministrul interimar al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Liviu Marian Pop, a decis, prin ordinul de ministru nr. 4390/7.06.2012, înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei în mediul şcolar.

Consiliul funcţionează la nivelul MECTS şi are următoarea componenţă: Liviu Marian Pop – ministru, Stelian Victor Fedorca – secretar de stat pentru învăţământ preuniversitar, Liliana Preoteasa – Director General, Direcţia Generală Educaţie şi Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii, Eugen Stoica –  inspector, Direcţia Inspecţie Şcolară, Daniela Călugăru – inspector, Direcţia Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii şi Programe, Monica Vanda Munteanu – consilier pentru afaceri europene, Serviciul Politici Publice, Robert Berezovski, directorul Corpului de Control al ministrului, Mihaela Singer – directorul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, Silviu Cristian Mirescu – directorul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare şi Constantin Şerban Iosifescu, preşedinte al Agenţiei Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar.

Consiliul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei în mediul şcolar are ca principală atribuţie asumarea rolului unui Observator naţional anti-violenţă care va monitoriza şi evalua modul de aplicare la nivel naţional a strategiei naţionale pentru combaterea violenţei în mediul şcolar. De asemenea, acestui consiliu îi revin şi sarcinile de a elabora şi valida metodologii de colectare a informaţiilor referitoare la violenţa şcolară (indicatori, proceduri de colectare a informaţiei etc.), respectiv de a monitoriza fenomenul violenţei în şcoală prin coordonarea culegerii periodice de informaţii referitoare la problematica violenţei şcolare, de la nivel judeţean şi local. Alte atribuţii ale consiliului recent înfiinţat sunt iniţierea unor acţiuni de consultare cu diferite organizaţii şi instituţii guvernamentale şi neguvernamentale, cu privire la problema violenţei în cadrul sistemului educativ, propunerea şi iniţierea de forme de cooperare intra şi inter-instituţionale în vederea prevenirii şi combaterii violenţei în mediul şcolar,  iniţierea de programe şi campanii naţionale de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar, respectiv elaborarea unui raport naţional anual privind fenomenul violenţei în şcoală, pe baza setului de indicatori specifici.

În vederea îndeplinirii obiectivelor fixate prin strategie şi operaţionalizate în planurile de acţiuni, Consiliul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei în mediul şcolar iniţiază şi administrează relaţii de consultanţă sau de cooperare inter-instituţională cu instituţii guvernamentale sau neguvernamentale precum: Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Consiliul Naţional al Audiovizualului, Ministerul Culturii şi Cultelor, ONG-uri reprezentative la nivel naţional, cu preocupări în domeniul activităţilor de prevenire şi combatere a fenomenului violenţei etc.

Consiliul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei în mediul şcolar se va întruni semestrial şi va adopta deciziile care se impun în funcţie de obiectivele propuse.