Târgurile de Crăciun s-au transformat în adevărate obiective pentru românii dornici de city-break-uri. Viena, Bruxelles, Praga și Nuremberg sunt destinațiile preferate de turiștii români . Prețul unui zbor dus-întors variază între 66 si 292 euro / persoană, în funcție de destinație și perioadă.

Potrivit datelor Vola.ro, multe dintre rezervările de bilete de avion din perioada Noiembrie – Decembrie 2025 au în spate dorința românilor de a vizita târgurile de Crăciun organizate în principalele orașe Europene. Prețurile pornesc de la 66 euro / zbor dus-întors.

Pentru a-i ajuta pe călători să descopere rapid cele mai populare târguri și să își planifice city break-urile de iarnă fără efort, aplicația Vola le oferă o experiență de explorare superioară. În zona de căutare din aplicație există o secțiune dedicată târgurilor de Crăciun unde utilizatorii pot găsi rapid city break-uri de 3-4 zile către cele mai căutate destinații europene, cu zboruri avantajoase, inclusiv sub 100 de euro, și sugestii care scurtează procesul decizional, pentru a transforma planificarea vacanței de iarnă într-o experiență simplă și plăcută.

Viena, Bruxelles, Praga și Nuremberg favoritele românilor la final de 2025

Cele mai populare orașe europene pentru turiștii români în perioada târgurilor de Crăciun sunt Viena, Bruxelles, Praga și Nuremberg urmate de Londra și Paris. Acestea pe de o parte au avantajul zborurilor directe variate și ieftine (sub 150 euro / dus-întors, valabil inclusiv în weekend pentru anumite destinații), pe de altă parte oferă românilor un spectacol gratuit prin multiplele Târguri de Crăciun organizate în zonele centrale ale orașelor.

Viena continuă să fie lider, grație pieței sale emblematice Wiener Christkindlmarkt, care atrage anual peste 3 milioane de vizitatori. Bruxelles oferă un mix de tradiție și modernitate, în timp ce Praga cucerește turiștii prin decorurile medievale și târgurile sale din Piața Orașului Vechi. În paralel, alte piețe importante din Europa, precum cele din Strasbourg, Nuremberg, Stuttgart sau Dortmund, atrag milioane de vizitatori și contribuie la creșterea interesului pentru acest tip de turism sezonier.

În medie, la un astfel de târg se cheltuie între 30 și 60 de euro / persoană, sume ce includ gustări tradiționale, băuturi calde, dar și suveniruri.

Bilete mai accesibile către Belgia și Germania

Prețul unui zbor dus-întors către principalele destinații europene în perioada târgurilor de Crăciun variază între 66 și 292 euro/persoană, cu 8% mai mic decât în 2024. Românii pot profita de numeroase rute directe operate din București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara spre destinațiile cele mai populare ale iernii.

Cele mai ieftine bilete de avion, cu prețuri sub 100 euro / pentru un zbor dus-întors, rămân în continuare pentru destinații precum Bruxelles, Gdansk, Berlin, Nuremberg, Praga și Varșovia. În schimb, zborurile către țările nordice, spre destinații precum Copenhaga, Tallinn, Oslo, Stockholm sau Helsinki rămân cele mai scumpe, din cauza numărului redus de operatori low-cost și a faptului că unele rute implică escale.

Prețurile biletelor variază și în funcție de perioada din decembrie aleasă pentru călătorie: cu cât ne apropiem mai mult de Crăciun sau de data de plecare, cu atât prețul biletelor de avion crește.

Românii care vor să călătorească la târgurile de Crăciun trebuie să știe că diferența între o călătorie la începutul lunii și una în perioada sărbătorilor este de la simplu la dublu. Astfel, un bilet dus-întors costă în medie 98 de euro, însă tarifele aproape se dublează în intervalul 24-28 decembrie, când cererea este foarte mare, ajungând la o medie de 187 de euro.

Cele mai mari târguri de Crăciun din Europa atrag anual milioane de vizitatori și generează un impact economic uriaș. Printre cele mai vizitate se numără Wiener Christkindlmarkt din Viena, cu aproximativ 3 milioane de vizitatori pe an și o cheltuială medie de ~30 € per persoană doar pentru mâncare și băuturi, urmat de Strasbourg, cu aproximativ 2 milioane de vizitatori, și de piețele gigant din Germania, precum Dortmund (peste 3,5 milioane vizitatori) și Stuttgart (~3,6 milioane). Alte piețe populare, precum Leipzig, atrag aproape 3 milioane de oameni anual.

Totodată, crește interesul pentru destinații mai puțin aglomerate, dar la fel de fermecătoare, precum Riga, Gdańsk sau Cracovia, care oferă târguri autentice și prețuri accesibile. Pentru ruta București-Gdańsk, prețurile pornesc de la 71 de euro dus-întors.

Aceeași polarizare se observă și în statistica privind înnoptările: românii au petrecut cu -1% mai puține nopți în iunie și cu -5,3% mai puține în iulie, o scădere abruptă, îngrijorătoare și critică, în timp ce străinii au generat o creștere de 6,3% în iunie și doar 0,1% în iulie, când aproape a stagnat.

Deși datele INS acoperă doar începutul sezonului estival (iunie și iulie), informațiile centralizate de BIBI Touroperator oferă o perspectivă completă asupra întregii veri, incluzând luna august. Conform acestora, sezonul estival 2025 s-a încheiat cu o scădere la nivel național, similară cu cea indicată de INS, în comparație cu aceeași perioadă din 2024. Chiar dacă primele luni ale anului au adus o creștere de 10%, în prezent ne aflăm într-un punct critic, sub nivelul înregistrat anul trecut. Deși programul „Litoralul pentru toți” menține vacanțele active și în luna septembrie, peste 95% din datele sezonului sunt deja consolidate, conturând o imagine clară a evoluției acestuia.

Riviera Românească

Riviera Românească, cu 4.900 de unități clasificate și aproape 155.000 locuri de cazare autorizate, a înregistrat în vara 2025 o scădere de 4,2% a rezervărilor față de anul precedent. Durata medie a sejurului a fost de 4,6 nopți, iar tariful mediu per persoană a urcat la 1.136 lei/sejur, cu 3,4% mai mult decât în 2024. Cele mai solicitate destinații au fost: Mamaia Nord, Jupiter, Saturn și Eforie Nord cu peste 60% din rezervări. S-a remarcat o creștere de 10% a cererii pentru hotelurile all inclusive, în timp ce unitățile nemodernizate sau care n-au adaptat tarifele la cerințele pieței, au stagnat sau au pierdut din turiști.

Munte – Balneo

În paralel, stațiunile montane și balneare au menținut nivelul tarifelor din 2024, cu ajustări moderate și o ușoară creștere a duratei medii a sejurului. Dacă pentru segmentul balneo TO a înregistrat o creștere a vânzărilor de aproape 2% față de anul trecut, zona de munte a suferit o scădere de 9%. Tariful per sejur a atins nivelul de 590 lei/persoană în zonele montane și 1.219 lei/persoană în stațiunile balneare, marcând o creștere de 6,5% comparativ cu anul precedent. Durata medie a sejurului a crescut ușor, de la 3,7 nopți la 3,9 nopți pe segmentul balneo, în timp ce zona de munte a înregistrat o stagmare a duratei sejurului la 3 nopți.. Cele mai solicitate destinații montane au fost: Sinaia, Predeal și Poiana Brașov (55% din rezervări), iar pe segmentul balnear:  Băile Felix, Sovata și Băile Herculane (64%).

Delta Dunării

După o creștere remarcabilă de 12% în 2024, Delta Dunării rămâne o destinație de interes, chiar dacă rezervările din vara 2025 au înregistrat o scădere de 10%, în ciuda tarifelor mai accesibile. Această ajustare poate fi privită ca o oportunitate de recalibrare și promovare, într-un sezon cu potențial de redresare până la finalul anului. Durata medie a sejurului a fost de 3 nopți, cu un tarif mediu de 799 lei/persoană/sejur, în scădere cu 4,65% față de anul trecut, când tariful a fost de 838 lei/persoană/sejur.

Scăderea numărului de turiști în Delta Dunării în 2025 este rezultatul unei combinații de factori economici și sociali. Pentru a atrage mai mulți vizitatori, Delta are nevoie de o ofertă turistică mai variată: mese incluse, experiențe, acces facil și sigur pe apă, evenimente cu specific local și o campanie de promovare intensificată. Cele mai solicitate destinații pentru sezonul 2025 au fost: Murighiol, Sulina, Mahmudia  și Sfântu Gheorghe, care au însumat 63% din totalul rezervărilor touroperatorului.

City-break

Vacanțele de tip city-break au înregistrat și ele o scădere de aproape 10% față de sezonul 2024, în principal datorită creșterii costurilor pentru cazare si transport , a supraaglomerării marilor orașe în lunile de vară. Alte cauze pentru pierderea atractivității ar fi lipsa sau anularea unor evenimente cu impact major sau schimbarea preferințelor turiștilor pentru zone liniștite, aproape de natură în detrimentul city-break-urilor. În plus, ofertele externe ale companiilor aeriene și includerea terestru în spațiul Schengen,  determină tot mai mulți turiști să călătorească în afara țării. Cele mai căutate destinații interne au fost: Cluj-Napoca, Oradea, Brașov, Sibiu, București și Sighișoara.

Adventură și Rural

Interesul pentru ecoturism și activități recreative în aer liber se află pe un trend ascendent, reflectând o schimbare în preferințele de vacanță ale turiștilor români. Programele organizate de BIBI Adventures au înregistrat o creștere de 30% a numărului de participanți față de anul precedent, semn că tot mai mulți turiști caută experiențe autentice în mijlocul naturii.

Printre cele mai solicitate activități s-au numărat turele cu biciclete – atât clasice, cât și electrice –, atelierele educative și experiențele de aventură cu doză de adrenalină. Aceste escapade oferă oportunități de explorare și dezvoltare personală, fiind apreciate deopotrivă de copii și adulți, care își pot testa limitele într-un cadru natural, sigur și inspirațional.

Turismul rural a înregistrat în această vară o creștere de 17%, semn că tot mai mulți turiști caută experiențe autentice în zone tradiționale, unde pot descoperi gastronomia locală, ospitalitatea caldă a gazdelor, obiceiuri păstrate din bătrâni, meșteșuguri și peisajele care îi desprind de ritmul agitat al orașului. Cele mai solicitate destinații au fost: Bucovina, Maramureș și Cazanele Dunării.

Incoming

În 2025. turismul de incoming în România cunoaște o creștere semnificativă, impulsionată de aderarea la Spațiul Schengen și de interesul tot mai mare al turiștilor străini pentru destinații autentice. Vizitatorii sunt atrași de mari orașe precum: București, Brașov, Cluj și Sibiu dar și de regiuni cu patrimoniu cultural și natural remarcabil, precum: Valea Prahovei,  Maramureș, Bucovina și Transilvania. Conform datelor touroperatorului, creșterea pe acest segment a fost de 15%, majoritatea turiștilor sosind din Franța, UK și Polonia, fapt concretizat prin participarea în anii trecuți, dar și în acest an, la Târgurile Internaționale de profil din Paris, Varșovia și Londra.

Provocările majore ale turismului de incoming includ absența unei strategii naționale de promovare coerente, care limitează valorificarea potențialului turistic real, precum și participarea modestă la târguri internaționale, ce reduce vizibilitatea țării pe piețele externe. Pentru a atrage mai mulți vizitatori străini, este esențială o redefinire a brandului turistic național, construit pe piloni precum autenticitatea culturală, sustenabilitatea mediului și experiențele locale memorabile. Aceste direcții pot transforma România într-o destinație competitivă și atractivă în peisajul turismului european.

Scăderea turismului intern în sezonul estival 2025 este rezultatul unei combinații de factori structurali și conjuncturali. Printre cauzele principale se numără: creșterea TVA, diminuarea valorii voucherelor de vacanță, scăderea puterii de cumpărare, instabilitatea fiscală, blocarea sau întârzierea proiectelor de infrastructură, precum și contracția sectorului HoReCa.

Utilizarea voucherelor de vacanță a scăzut dramatic, cu aproape 66% în primele 7 luni ale anului, conform MEDAT, afectând grav unul dintre cele mai eficiente mecanisme de susținere a turismului intern. În anii precedenți, aceste vouchere au contribuit semnificativ la creșterea numărului de vacanțe în România și la fiscalizarea serviciilor turistice. Absența lor a diminuat puterea de cumpărare a turiștilor și a favorizat orientarea către forme de turism nefiscalizat, cu efecte negative asupra industriei și veniturilor bugetare.

Această situație este agravată de, absența unui Organism de Management al Destinației (OMD) la nivel național și inexistența unei structuri guvernamentale dedicate exclusiv turismului, cu profesioniști din domeniu. În acest context, România nu a reușit să capitalizeze potențialul său turistic, ceea ce a dus în acest sezon, la o scădere semnificativă a numărului de sosiri ale turiștilor români în unitățile de cazare clasificate.

„Sezonul estival 2025 a fost marcat de provocări economice.. Deși am înregistrat creșteri modeste, cheltuielile au fost mai mari, iar fiscalitatea crescută a afectat atât turiștii, cât și operatorii. Incoming-ul a fost singurul segment cu o creștere constantă, iar investițiile în hoteluri cu servicii complete și spa premium oferă speranță pentru viitor. Rezervările pentru iarnă sunt în creștere, iar ofertele pentru litoralul 2026 sunt deja lansate, cu accent pe pachetele all inclusive și perioadele de festivaluri.” — Adrian Voican, președinte BIBI Group4Travel.

Deși rezervările pentru sezonul estival 2026 au început încă din această vară, la aceleași tarife din 2025, contextul economic ridică semne de întrebare asupra evoluției turismului intern. Pentru anul viitor, impredictibilitatea cadrului fiscal, marcată de posibila majorare a cotei de TVA și de menținerea valorii actuale a voucherelor de vacanță, în pofida micilor modificări aduse prin Legea nr. 141 din 25 iulie 2025, ale cărei norme de aplicare încă n-au apărut, conturează un context nefavorabil pentru industria ospitalității. În lipsa unor măsuri de sprijin coerente din partea guvernanților, operatorii din turism se confruntă cu o scădere a încrederii și cu dificultăți în planificarea investițiilor. În acest context, este esențial ca sectorul să rămână solidar, să continue adaptarea la cerințele pieței și să valorifice potențialul turistic al României prin inițiative private și parteneriate cu OMD-urile locale.

Sursa foto Ovidiu Oprea

Țara noastră a participat cu stand la toate cele 44 de ediții ale WTM.Londra a fost practic capitala turismului mondial pentru trei zile, în perioada 5-7 noiembrie. Cifrele comunicate cu ocazia acestui eveniment sunt impresionante:

1,5 miliarde de sosiri în turismul internațional în acest an, depășind nivelul pre-pandemic.

Peste 4000 de profesioniști din turism, incluzând agenții, tour-operatori, hoteluri, transportatori și furnizori de tehnologie, și-au expus produsele și soluțiile turistice.

Peste 40.000 de vizitatori, o creștere de 7% față de anul precedent, care înregistrase deja o creștere de 22% față de 2022.

Se estimează că în cadrul acestui eveniment au fost încheiate contracte de peste 2,4 miliarde de euro, aducând economiei londoneze 200 de milioane de lire sterline într-o săptămână. Participanții au cheltuit 71 de milioane de lire sterline pe cazare, transport și masă, generând venituri indirecte semnificative, conform unui raport Deloitte.

Standul României s-a integrat perfect în peisajul vibrant al halei Europei, iar funcționalitatea acestuia s-a îmbunătățit considerabil. Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a intensificat promovarea României ca destinație turistică în Regatul Unit prin participarea la World Travel Market și printr-o campanie outdoor desfășurată pe autobuzele din patru dintre cele mai importatnte orașe. Campania are loc în perioada 4 noiembrie – 4 decembrie pe autobuzele supraetajate din Londra, Manchester, Birmingham și Liverpool și cuprinde 150 de autobuze în Greater London, cu o acoperire estimată de 51,1% din populația Londrei și peste 16 milioane de impresii. Alte 50 de autobuze traversează Centrul Londrei, generând aproximativ 5,6 milioane de vizualizări. În Manchester, Birmingham și Liverpool, campania se derulează pe 50 de autobuze regionale, cu o rată de acoperire de 4,41% la nivel național.

Regatul Unit este una dintre principalele piețe sursă pentru turismul românesc. Conform estimărilor, britanicii vor realiza peste 97 de milioane de călătorii internaționale în acest an, cu cheltuieli de 90,46 miliarde de dolari. Interesul britanicilor pentru România a crescut constant în ultimii ani, cu o creștere spectaculoasă de 280% în 2022 față de 2021 și de 26,5% în 2023. Turiștii britanici sunt atrași de diversitatea peisajelor naturale, turismul cultural și oferta de city-break, precum și de conectivitatea aeriană optimizată.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în primele 9 luni ale anului 2024, 101.135 de turiști din Marea Britanie (Regatul Unit) au vizitat România, fiind pe locul 5, între țările emitente de turiști, după Germania, Italia, Israel și SUA.

”Standul României s-a prezentat bine, chiar ceva mai mult decât bine, fiind echilibrat, elegant și aerisit. A fost la nivelul celorlalte standuri din zona europeană. Pazia luminoasă a fost bine semnalizată și foarte vizibilă din mai multe direcții de intrare iar funcționalitatea standului s-a îmbunătățit. Am avut dansuri populare precum și o prezentare de destinație. Față de cum suntem obișnuiți cu serviciile de internet de mare viteză din România, în Londra conexiunea a avut însă de suferit.  Filmele de prezentare, aplicațiile mobile și site-urile au fost greu de accesat. Într-o lume digitală, trebuie rezolvat acest handicap. Zeci de mii de vizitatori pe zi au fost gestionați perfect, având la dispoziție semnalizări cu pancarte, sisteme de bariere și de îndrumare prin portavoci, iar personalul a fost extrem de comunicativ, amabil și optimist. De asemenea, există o campanie cu autobuze inscripționate cu logo-ul României, ceea ce reprezintă un pas în plus pentru promovare. Au fost prezenți în stand touroperatori, DMC (Destination Management Companies) și agenții de incoming, alături de OMD-uri din Sibiu, Prahova, Oradea, litoralul românesc sau Maramureș. Așteptăm din partea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) acțiuni de follow-up în urma participărilor la târgurile internaționale de turism – infotripuri și workshopuri cu touroperatori. Pe viitor, România ar trebui să aibă în plus un PR internațional, să fie vizibilă în mass-media și revistele internaționale de profil. Pe de altă parte, România are nevoie de mult mai multe materiale de promovare, online și offline și de un buget multianual mult mai consistent pentru a atrage 10 milioane de turiști străini”, declară Adrian Voican, vicepreședinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT).