În cazul în care întâmpinați probleme în accesarea link-ului, el poate fi deschis și de pe site-ul Primăriei municipiului Constanța, secțiunea Transparență decizională, de pe site-ul Serviciului Public de Impozite şi Taxe Constanţa, precum și de pe paginile de Facebook: www.facebook.com/PrimariaConstanta/ și www.facebook.com/spitct.ro/.

Cartierele desemnate de români ca fiind cele mai curate sunt din Brașov, cu Avantgarden, Răcădău și Centrul Civic ocupând primele trei poziții. Topul este completat de cartierele Gruia și Grigorescu (Cluj-Napoca), Aviației și Nicolae Grigorescu (București), Andrei Mureșanu (Cluj-Napoca) și Pajura (București).
La polul opus, zona cu cel mai scăzut nivel de curățenie este Florești din Cluj-Napoca. Topul continuă cu Moldoveni (Călărași), 3 Insule (Arad), Calea Caransebeșului (Reșița) și Ferentari (București). Breștei (Craiova), Bereasca (Ploiești) și CET (Constanța) se numără și ele printre zonele urbane desemnate de locuitori ca având un nivel scăzut al curațeniei.
Constănțenii găsesc cartierele Poarta 6, Faleza Nord și Dacia ca fiind cele mai curate, pe când CET, Aurel Vlaicu și Balada ocupă ultimele poziții.
Curățenia unui oraș este influențată de mai mulți factori, de la prezența sistemelor de colectare a deșeurilor, la proiecte de urbanism care să ofere locuitorilor mai multe posibilități de a avea și păstra un oraș cât mai curat. Avem orașe și cartiere ce au fost taxate de către locuitorii lor din cauza lipsei containelor pentru colectarea selectivă a deșeurilor, a numărului mare de gunoaie, PET-uri sau resturi menajere aruncate pe stradă. Această realitate cere ca, pe lângă responsabilitatea personală a fiecăruia dintre noi, atât dezvoltatorii, cât și autoritățile locale să aloce o importanță sporită subiectului și să vină cu soluții tehnice pentru orașe și cartiere cât mai salubre.
Conform percepției cetățenilor din Capitală, București ocupă poziția 23 în topul orașelor din România la capitolul curățenie. Peste 35.000 de bucureșteni și-au evaluat cartierele în care locuiesc, primele poziții din punct de vedere al nivelului de curățenie fiind reprezentate de Aviației, Nicolae Grigorescu și Pajura. Cartierele Titan, Dămăroaia, Domenii, Băneasa și București Noi sunt și ele în top zece printre cele mai curate cartiere din Capitală.
Printre cartierele de la coada clasamentului se numără Ferentari, Sălaj, Rahova și Gara de Nord. Ghencea, Drumul Taberei, Moșilor sau Crângași sunt o parte dintre cartierele ce se regăsesc la jumătatea clasamentului realizat de locuitorii Capitalei.

Cerem scuze cetăţenilor pentru disconfortul creat în perioada execuţiei lucrărilor şi rugăm conducătorii auto să sprijine această acţiune prin reducerea vitezei, atenţie sporită şi calm pe tronsoanele străzilor aflate în lucru.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au continuat cercetările în cazul interceptării, în data de 15.09.2014, a unei ambarcaţiuni suspecte pe Marea Neagră, pe care se aflau 132 de persoane.
După declanşarea procedurile specifice de remorcare a ambarcaţiunii în cauză, fără pavilion arborat, la sediul Grupului de Nave Mangalia, au fost demarate cercetările la sediul Gărzii de Coastă.
Astfel, persoanele adulte au fost audiate, stabilindu-se faptul că la bordul ambarcaţiunii se aflau 72 cetăţeni afgani, 35 de irakieni, 16 iranieni, 7 sirieni şi 2 turci, adulţi şi copii, cu vârste între 1 şi 65 ani, care intenţionau să ajungă în mod ilegal în ţara noastră, pentru ca apoi să-şi continue călătoria spre ţări din Uniunea Europeană.
În urma cercetărilor a mai rezultat că ambarcaţiunea tip pescador, în lungime de 20 metri, a plecat în urmă cu trei zile dintr-un port situat în apropierea Istanbulului, fiind condusă de doi cetăţeni turci, în vârstă de 45 ani, respectiv 41 ani, ajutaţi de un cetăţean irakian, în vârstă de 31 de ani.
Poliţiştii de frontieră fac cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „trecere frauduloasă a frontierei de stat” şi „trafic de migranţi”, fapte prevăzute şi sancţionate de art. 262, alin. 1, respectiv de art. 263, alin. 1 şi 2 din Cod Penal, iar unul dintre ei, care a condus ambarcaţiunea, mai este cercetat şi pentru săvârşirea infracţiunii de „conducere a unei nave de către o persoană fără brevet sau certificat de capacitate corespunzător”, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 2, alin. 1 din Legea 191/2003.
Cei doi cetăţeni turci şi complicele irakian vor fi audiaţi în data de 16.09.2014 de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, care vor dispune măsurile legale ce se impun.
La finalizarea cercetărilor, întregul grup de migranţi din Orientul Mijlociu va intra în custodia Inspectoratului General pentru Imigrări.

Atât Ambasada României din Liban cât şi Ambasada României din Siria au oferit cetăţenilor români sprijin şi asistenţă consulară şi au întreprins demersurile necesare pe lângă autorităţile libaneze pentru desfăşurarea în bune condiţii a formalităţilor tehnice.

De la începutul conflictelor din Siria, Ambasada României la Damasc a repatriat, prin proceduri proprii, peste 500 cetăţeni români.

Ministerul Afacerilor Externe reiterează apelul către toţi cetăţenii români care se află pe teritoriul Siriei de a părăsi în regim de urgenţă acest stat. O linie telefonică a fost pusă la dispoziţia cetăţenilor români afectaţi de actuala situaţie din Siria (tel: +40.21.319.21.37 – din cadrul Departamentului Consular).

La actiune vor participa voluntari din cadrul Inspectoratului Judetean de Jandarmerie Constanta si al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Dobrogea dar si orice persoana care doreste sa ajute copii din centre si pacientii din spitale.

Actiunea va avea loc vineri, 16 Mai, orele 12, la Centrul de Transfuzii Constanta din cadrul Spitalului Judetean Constanta.

 Actiunea de donare se va incheia cu un raid al motocicliestilor de la clubul DRACULAS MC ce vor strabate orasul in semn de sustinere al acestei campanii. 

Consulul General al României la Los Angeles, Eugen Chivu, a declarat pentru ziarul Mioriţa USA, că jurnalista Corina Drăgotescu va fi ataşat de presă al Consulatului, începând de la 1 septembrie 2013. Din discuţia cu domnul Consul General reiese că postul este nou creat, iar salariul jurnalistei va fi plătit din bani publici. Corina Drăgotescu va începe munca direct cu o pauză, pentru că urmează Labor Day weekend.  

Ce datorii au de achitat contribuabilii şi statul român faţă de Corina Drăgotescu, o jurnalistă controversată, care şi-a anunţat intenţia de emigrare în octombrie 2012, într-un reality show lacrimogen la TV? Potrivit declaraţiilor ei din 2012, soţul a caştigat la DV Lottery, iar motivul emigrării este fiica lor, care studiază fashion & modeling la UC Riverside din Long Beach, CA. Dar despe facultăţile de ”maioneză cu ciuperci” din SUA discutăm altadată. ” Plec pentru un viitor mai bun pentru fata mea. M-am dus în America foarte des, de 12 ani merg de două ori pe an, cel puţin. Am văzut cum este să trăieşti într-o ţară în care vin oameni din toate locurile şi în care toleranţa înseamnă ceva. Aveam nişte vise, am trăit 20 de ani să-mi ating acele vise. După 30 de ani de muncă mă aşteaptă un anunţ al unui alt ‘domn Boc’ care să-mi spună: nu avem bani să vă plătim pensia. Prefer să te duci în afară, unde munceşti 10 – 15 ani, dacă Dumnezeu îmi dă sănătate, îţi depui bani de pensie său pentru viitorul copilului şi reuşeşti să-i oferi o viaţă normală familiei pe care o ai. Pornesc la un alt drum”, a declarat ziarista în 5 octombrie 2012, la RTV.  

Este normal ca familia Drăgotescu să-şi susţină unicul copil. Nu este normal să uzeze de metode de parvenire dâmboviţene pentru a obţine o sursă de venit în SUA. Românii din America şi-au câştigat respectul pentru că s-au integrat în societetate prin forţe proprii (fără proptele de la Bucureşti), respectând legislaţia şi valorile ţării adoptive. Drăgotescu vine in SUA cu balcanisme, a renunţat deja la obiectivele declarate anul trecut (corespondent RTV; şcoală de nutriţie în California), iar acum are ambiţia “să aibă grijă de românii-americani”. Numai că românii-americani nu au nevoie de grija dumneaei pentru că se descurcă foarte bine singuri, unii de zeci de ani, alţii de 3-4 generaţii.  

În calitate de angajată MAE, Corina Drăgotescu nu va presta servicii pentru SUA, deci nu va avea dreptul la ajutor social sau pensie din partea statului american, ci va depinde tot de “un domn Boc”. Metodele dâmboviţene de parvenire nu dau roade în administraţia publică sau în firmele private americane, dar pot să infecteze uşor orice bucată de pământ românesc – misiunile diplomatice ale României din străinatate sunt “pământ românesc”.  

Corina Drăgotescu s-a lansat în presă imediat după Revoluţia din 1989, iar de-a lungul timpului şi-a exprimat sprijinul pentru Ion Iliescu, echipa lui neo-comunistă şi alţii. În iunie 1990, Corina Drăgotescu era de partea minerilor, care băteau studenţii din Piaţa Universităţii şi susţinea că “minerii au făcut bine că au distrus jumătatea putredă a mărului”. Ca o nostalgică veritabilă, Corina Drăgotescu a cumparat brandul comunist “Scânteia”.  

„Procedura de achiziţionare a mărcii «Scânteia» a fost demarată la începutul anului 2007, şi la sfârşitul lunii martie 2008, am intrat în posesia brand-ului. Deţin dreptul de proprietate asupra tuturor domeniilor, mai puţin Imobiliar şi IT. Pot să spun că plănuiesc să lansez un produs de informaţii pe zona de Internet, şi anume un site. Am două domenii înregistrate deja – www.scanteiaonline.ro şi www.ziarul-scanteia.ro. Ambele domenii sunt înregistrate pe numele Magdalena Gabriela Bolintineanu, asistenta consilierei mele. E un proiect. Nu ştiu dacă voi rămâne cu forma aceasta, cu linia gândită acum un an şi jumătate în urmă”, a declarat Corina Drăgotescu.  

O parte dintre românii din SUA – pe care ea declară că vine să-i ajute – au emigrat din cauza mineriadelor, securiştilor, comuniştilor, corupţiei şi parveniţilor plătiţi din bani publici. Deci, românii din SUA nu au nevoie de ajutorul Corinei şi al altora ca ea. Cei care au ajuns în SUA înainte de 1989 – oameni cărora li s-au confiscat averile, li s-a retras cetăţenia română şi nu mai aşteaptă pensii sau ajutoare din România – nu au motive sa agreeze opiniile doamnei Drăgotescu, care a susţinut adesea că “statul român are, deci statul trebuie să ne dea” şi a muncit “pe brânci” pentru a stoarce cât de mulţi bani a putut de la statul român. Ştiaţi că a divorţat de soţ ca să primească o locuinţă de la stat şi apoi s-a recăsătorit cu “biletul ei câştigător” la DV Lottery? Presupun că şi pentru postul din LA a transpirat în acelaşi fel greţos – s-a mutat din trust în trust şi a cântat “imnuri” celor care au plătit-o mai mult. Ca urmare, nu sunt prea mulţi români din SUA care au nevoie de sprijinul Corinei, în afară de familia şi prietenii ei.  

Unul dintre rolurile misiunilor diplomatice româneşti din străinatate este acela de a acorda sprijin cetăţenilor români aflaţi în dificultate într-o ţară străină. Dar ajutorul nu constă în angajarea la consulat sau ambasadă pentru românii incapabili să-şi gasească un loc în societatea americană. Ca urmare, decizia Bucureştiului de a-i oferi o sursă de venit Corinei Drăgotescu la Los Angeles, nu putea veni decât ca o rasplată pentru servicii politice murdare, facute unui papiţoi sus pus, lipsit de educaţie şi bun simţ. Pe langă salariul în lei şi indemnizaţia în valută – potrivit legii – Corina Drăgotescu va avea dreptul la o indemnizaţie de instalare, sporuri, premii şi beneficii; o indemnizaţie pentru soţul ei (dacă acesta nu va fi încadrat în muncă în SUA) şi o sumă care va acoperi o parte din taxele de studii ale fiicei ei. Pe scurt – contribuabilii români vor suporta costurile emigrării Corinei în SUA, demenţial! Detalii despre salariile diplomaţilor, aici: http://www.realitatea.net/afla-care-e-salariul-mediu-la-mae-si-cat-castiga-diplomatii-romani_1049475.html  

http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_modificare_salarizare_misiuni_consulare_334_2007.php  

http://lege5.ro/Gratuit/gu3domjt/legea-nr-495-2004-privind-salarizarea-si-alte-drepturi-banesti-ale-personalului-din-administratia-centrala-a-ministerului-afacerilor-externe-si-de-la-misiunile-diplomatice-oficiile-consulare-si-instit  

Ghidul Viitorului Diplomat, pagina 11: “dacă visezi să devii membru al Corpului diplomatic şi consular al României, trebuie să ocupi o funcţie publică, să nu fii membru al unui partid politic, să cunoşti cel puţin o limbă străină, să fi absolvit Academia Diplomatică său să fi promovat concursul de admitere în Corpul diplomatic şi consular al României (organizat potrivit regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului de admitere în Ministerul Afacerilor Externe) şi nu în ultimul rând să ai o stare de sănătate corespunzătoare, atestată de Ministerul Afacerilor Externe. Concursurile de admitere în Corpul diplomatic şi consular se organizează pentru funcţiile diplomatice său consulare vacante. Dacă ar fi să întrebăm un specialist în acest domeniu, ar declara că sociabilitatea, lucrul în echipă, ţinuta vestimentară, spiritul analitic şi capacitatea de sinteză, flexibilitatea, rigurozitatea şi, nu în ultimul rând, loialitatea sunt printre calităţile care nu ar trebui să-i lipsească unui diplomat.” http://csd.aser.ro/files/2012/01/Ghidul-Viitorului-Diplomat.pdf  

Aha, deci loialitatea faţă de anumite grupuri de interese o recomandă pe Corina Drăgotescu pentru un post în diplomaţie! Încă n-am auzit-o vorbind în engleză, dar va primi un spor pentru limbi străine. Academia Diplomatică nu a absolvit-o, vechime în MAE nu are. Oare a câştigat un concurs? Când? Cine au fost contracandidaţii ei, cine a declarat-o admisă şi a decis angajarea ei în LA? Corina Drăgotescu, bolnavă de cancer cu câţiva ani în urmă, are o stare de sănatate perfectă aşa cum prevede legislaţia? Cine a decis că e necesar acest post la Los Angeles pentru ca Drăgotescu are treburi personale acolo? Presupn că a transpirat “pe brânci” pentru acest post, în stilul ei caracteristic de oportunistă. Manierele “elegante” ale jurnalistei le cunoaştem din apariţiile ei televizate – de exemplu din altercaţia cu Andreea Pora (Revista 22), în direct la Realitatea TV, în 2010.  

Doamna Drăgotescu ne-a transmis că vrea să vorbească cu directorul ziarului Mioriţa USA, după ce vine la post. Sunt curioasă pe ce ton şi ce are de gând să ne ofere ca să nu mai scriem adevărul despre ea? O admir pentru ambiţia cu care încercă să implementeze în SUA sistemul mizerabil de pile, cunoştinţe şi relaţii cu care a facut carieră în România. Numai ca integrarea în SUA nu este similară cu integrarea în Consulatul din LA, iar aceasta este o altă lecţie pe care o are de învăţat. Gogoşile “dinozaurilor” din mass media românească – categorie căreia aparţine Corina, nu valorează nici cât o ceapă degerată în societatea americană. În curând s-ar putea să auzim că a arestat-o poliţia pentru că a încercat să dea şpagă undeva.  

De ani de zile singurul „refren” pe care-l auzim la misiunile diplomatice româneşti din SUA este “nu avem bani”. Din cauza lipsei de fonduri misiunile diplomatice funcţionează cu personal redus. În ultimii ani s-a discutat varianta angajării part time a unor români din comunitate, o soluţie care ar reduce cheltuielile MAE prin eliminarea costurilor de relocare, transport, şi întreţinere pentru famillile diplomaţilor trimişi temporar la post în SUA. La Ambasada României din Washington DC – principala misiune diplomatică a României în SUA, nu s-a zugravit interiorul de mai mulţi ani. Instalaţiile de încălzire şi răcire sunt vechi şi nu mai fac faţă necesităţilor. Clădirea Ambasadei, cumpărată de Regina Maria în anul 1926, necesită renovări pentru care nu sunt alocate suficiente fonduri. Ambasada nu mai are bucătar de vreo 7-8 ani; pentru recepţii şi evenimente este nevoită să apeleze la firme de catering şi la improvizaţii. Personalul diplomatic şterge praful, dă cu mopul şi curaţă băile de la locul de muncă, pentru că ambasada nu are fonduri să angajeze o firmă de curaţenie sau o femeie de serviciu permanent. Prosperitatea unei ţări se vede la Washington DC şi dupa acest criteriu – clădirile şi posibilităţile ambasadelor. Bine că MAE a gasit resurse ca să-i platească un salariu Corinei Drăgotescu , pentru a tăia frunze la câini în Consulatul din LA! Sper că vom primi fotografii cu Corina, când va fi rândul ei la curăţenie în clădirea Consulatului. Sau va fi generoasă şi va plăti din propriul ei salariu o femeie de serviciu la Consulat?  

În concluzie, cei care aţi plecat din România pentru că v-aţi săturat de corupţie, nepotisme, parveniţi şi relaţiile lor – vizitaţi Consulatul General al României din Los Angeles după 1 septembrie 2013 şi căutaţi-o pe Corina. Va fi benefic – salvaţi bani! Vă veţi aminti de ce aţi plecat din ţară; vă va trece repede dorul de casă şi cheful de a vizita România, deci nu veţi mai cheltui bani pentru biletele de avion şi cadouri pentru România. Mulţumim mult pentru ajutor, Corina!  

 Simona Botezan

Washington, D.C.