Proiectul „Butonul Roșu,” lansat de Universitatea Ovidius și Inspectoratul Școlar Județean, este o inițiativă care introduce un mecanism digital modern pentru raportarea rapidă a incidentelor din mediul școlar. 

Noua soluție digitală le oferă elevilor și cadrelor didactice un instrument simplu și accesibil prin care pot semnala rapid situații precum bullying, violență, abuz sau alte comportamente care afectează siguranța și starea de bine a elevilor. Soluția este integrată în platforma educațională Adservio și permite transmiterea, gestionarea și monitorizarea sesizărilor într-un mod structurat, oferind conducerilor unităților de învățământ și Inspectoratului Școlar Județean o imagine clară asupra situațiilor raportate și posibilitatea de a interveni mai rapid și mai eficient.

Implementarea soluției „Butonul Roșu” este aliniată prevederilor Ordinului ministrului educației nr. 4.200/2025, care reglementează mecanismul de raportare anonimă a faptelor de violență și a altor situații de risc din unitățile de învățământ preuniversitar. Prin această funcționalitate, elevii și personalul școlar beneficiază de o modalitate sigură, confidențială și rapidă de a semnala incidentele din mediul școlar, contribuind la crearea unui climat educațional mai sigur.

În cadrul aceluiași acord de colaborare, compania Adservio pune gratuit la dispoziția ISJ Constanța și a tuturor unităților de învățământ din județ modulele digitale dedicate programelor „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”. Aceste instrumente permit planificarea, transmiterea și validarea activităților extrașcolare direct în platformă, precum și generarea automată a rapoartelor solicitate de Ministerul Educației, reducând semnificativ timpul și efortul administrativ pentru școli și inspectorat.

Prin introducerea acestui sistem digital, unitățile de învățământ pot raporta mai rapid incidentele din mediul școlar, pot monitoriza mai eficient situațiile de risc și pot interveni timpuriu pentru prevenirea fenomenelor de bullying și violență. Totodată, mecanismul contribuie la creșterea gradului de încredere a elevilor și părinților în instituțiile educaționale și facilitează colectarea de date relevante care pot sprijini dezvoltarea unor politici educaționale mai eficiente. În același timp, modulele dedicate programelor „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde” simplifică semnificativ procesul de raportare administrativă pentru unitățile de învățământ.

Citește și

Fată de 15 ani, găsită moartă în Canalul Dunăre Marea – Neagră. Dispăruse de acasă de două luni

Normele au fost publicate în Monitorul Oficial din 10 iunie 2020, intrând în vigoare odată cu publicarea acestuia.

Scopul normelor metodologice este să faciliteze crearea unui climat sigur și pozitiv în unitatea de învățământ, bazat pe respectarea persoanei, nediscriminare, motivarea pentru învățare și asigurarea stării de bine a antepreșcolarului/preșcolarului/elevului în unitatea de învățământ.

Pentru reducerea ratei de prevenire a violenței psihologice-bullying, în fiecare unitate de învățământ va fi înființat un grup de acțiune anti-bullying din care vor face parte maximum 10 membri. Între aceștia se vor regăsi directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor, un reprezentant al părinților, reprezentanți ai autorității locale. Rolul acestui grup este prevenirea, identificarea și soluționarea faptelor de bullying comise între elevi, prin acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice.

Fiecare unitate de învățământ are obligația de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul „școală cu toleranță zero la violență”. În plus, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, în perioada următoare, Ministerul Educației și Cercetării va realiza Ghiduri de bune practici pe cicluri de învățământ, privind modul de interacțiune și de intervenție în situațiile de violență psihologică-bullying.

Mai mult, implementarea planului anti-bullying, la nivelul fiecărei unități școlare, presupune:

a) activități de informare și conștientizare asupra fenomenului de bullying pentru personalul școlii, copii și părinți;

b) măsuri de comunicare și informare internă, la nivelul unității de învățământ, cu privire la procedurile de prevenire, identificare, raportare și intervenție a situațiilor de bullying în spațiul școlar;

c) proceduri de intervenție în situațiile de violență psihologică-bullying;

d) responsabilizarea cadrelor didactice în scopul intervenției imediate în cazurile de bullying semnalate sau identificate;

e) organizarea unor activități, precum concursuri, teatru forum ș.a., în scopul încurajării respectării valorilor și misiunii declarate a școlii, participarea la identificarea, medierea sau raportarea situațiilor de bullying;

f) atragerea părinților în participarea la dezbateri și sesiuni de informare cu privire la bullying;

g) activități de măsurare a impactului acțiunilor cuprinse în planul anti-bullying și ale eficienței grupului de acțiune.

h) orice alt tip de activitate care are scopul de a preveni bullying-ul.

„Este datoria noastră, ca adulți responsabili, să-i apărăm, să-i protejăm pe copiii noștri prin educație, prin exemple pozitive. De aceea, Legea anti-bullying, însoțită de normele de aplicare, trebuie văzută ca un pas important pentru asigurarea demnității tuturor copiilor din România”, a declarat Monica Anisie, ministrul educației și cercetării.

„Convenția ONU cu privire la drepturile copiilor reglementează dreptul copilului la protecție împotriva oricărei forme de violență manifestată asupra lui de către adulți sau de către alți copii. În mediul școlar, o formă specifică de violență își face simțită prezența tot mai pregnant, ca formă de violență interpersonală între elevi, însoțită de diverse alte forme de abuz, respectiv violența psihologică sau bullying-ul. Ca adulți, nu putem rămâne indiferenți la vulnerabilitățile și suferința copiilor victime și martori ai bullying-ului sau la comportamentele agresive ale copiilor și nici nu ne putem mulțumi doar să intervenim punctual, pe moment. O intervenție adecvată, eficientă și cu repercusiuni pe termen mediu și lung este atunci când aceasta este însoțită și de acțiuni care au rol în creșterea coeziunii grupului de copii și a comunității școlare de copii-adulți, recunoașterea corectă a bullying-ului și conștientizarea consecințelor acestuia și învățarea și exersarea empatiei de către copii. Acțiunile anterioare completate prin aplicarea și promovarea principiilor disciplinei pozitive, a toleranței, respectului, incluziunii și solidarității duc negreșit la interacțiuni pozitive între copii precum și la crearea unui mediu securizant în școală pentru respectarea dreptului la educație al fiecărui copil.” – Adina Codreș, consilier superior, Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, Ministerul Muncii și Protecției Sociale

„Când îl vom privi pe celălalt așa cum vrem să fim priviți noi înșine, când îl vom trata așa cum ne place să fim tratați, atunci bullying-ul va rămâne un concept în manualele de istoria educației. Stă în puterea fiecăruia dintre noi, elev sau profesor, să facem școala un loc al prieteniei, al creșterii și dezvoltării armonioase într-un climat al siguranței și al bucuriei de a fi împreună. Echipați cu înțelegere, empatie, acceptare, compasiune, toleranță, răbdare, perseverență, bucurie avem șanse! Să începem echiparea!” – Aura Stănculescu, director CMBRAE

„Orice calamitate violentă punctuală (de exemplu, Colectiv) sau de durată mică-medie (de exemplu, pandemia) lasă urme adânci, oameni în suferință și costuri mari pe termen lung în societate, cu atât mai mult, formele violenței zilnice, cum este bullying-ul, care din nefericire este o calamitate persistentă, permanentă și în extindere. Nu vor ajunge niciodată resursele că să tratezi efectele și consecințele acestui fenomen nemenționat, lăsat în voia sorții. Doar eforturile de prevenție și stopare a fenomenului în sine pot fi eficace, iar legea anti-bullying și normele acesteia la care am mândria de a fi contribuit, sunt o bună și necesară bază legală pentru a putea face asta.” – Bogdan Ion, psihoterapeut și psiholog principal, președintele Filialei București a Colegiului Psihologilor din România.

„Cu toții suntem de acord că școala trebuie să fie un loc în care fiecare copil și fiecare profesor să se simtă în siguranță. Pentru ca acest obiectiv să devină o realitate cotidiană în viața elevilor și ținând seama de experiența concretă a organizației Salvați Copiii, prin derularea de cercetări și programe anti-bullying în zeci de școli și licee din Târgoviște și București, Ministerul Educației și Cercetării a adoptat astăzi un act normativ vital care va permite școlilor crearea de mecanisme flexibile și active de prevenire și combatere a diverselor forme de violență manifestate între elevi, direct sau online. E de menționat faptul că viitoarele grupuri de acțiune vor beneficia de participarea cadrelor didactice, a copiilor și părinților lor, ceea ce va permite tuturor să contribuie la obținerea unui climat școlar pozitiv.” – Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv, Organizația Salvați Copiii

„Mă bucur că după 3 ani de muncă susținută, în care am atras atenția asupra problemei bullying-ului cu care se confruntă România, am implicat toți stakeholderii, am mediat și integrat Strategia de prevenire și combatere a bullying-ului, acum se văd primele roade. Avem o lege care definește bullying-ul, cu niște norme temeinic făcute în mod colaborativ și aliniate cu instituțiile statului care sunt implicate (Ministerul Educației și Cercetării, Consiliul Elevilor, ANDPDCA, Poliția Română, Colegiul Psihologilor, CMBRAE). Sunt recunoscătoare tuturor specialiștilor implicați în proces, ong-urilor, psihologi, pedagogi, juriști și consilieri școlari care au contribuit cu toate cunoștințele de specialitate. Însă, așa cum cu o floare nu se face primăvară, așa nici bullying-ul nu va dispărea de la sine, pur și simplu, doar pentru că este legiferat. Depinde de fiecare adult, părinte și profesor, să se instruiască și să vegheze pentru ca legea să fie aplicată și copiii să fie protejați.” – Nadia Tătaru, inițiator al demersului strategic național

Pentru a face cunoscute modalitățile de intervenție în cazul de bullying, începând cu anul școlar 2020-2021, unitățile de învățământ preuniversitar pot afișa infografice accesibile tuturor copiilor, cadrelor didactice, personalului auxiliar și părinților.

Procedura de intervenție a cadrelor didactice în situațiile de bullying din unitățile de învățământ este disponibilă mai jos.