„La data de 02.06.2026, procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiuni de corupție săvârșite de militari, i-au adus la cunoștință generalului VLAD GHEORGHIȚĂ, șef al Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N., calitatea de suspect într-un dosar penal instrumentat la nivelul acestui serviciu, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, transmite DNA.

Potrivit DNA, ancheta vizează o situație din iulie 2025, când generalul ar fi facilitat emiterea și semnarea unei solicitări către Ministerul Educației pentru suplimentarea locurilor finanțate de la buget la UNEFS București. Procurorii susțin că demersul ar fi fost făcut de o structură care nu avea atribuții legale în acest sens, competența revenind exclusiv Direcției Generale Management Resurse Umane din MApN.

Conform anchetatorilor, solicitarea ar fi dus la suplimentarea cu 20 de locuri la buget, astfel încât candidați admiși inițial pe locuri cu taxă au fost transferați pe locuri finanțate de stat. DNA afirmă că prin această decizie ar fi fost afectate interesele Ministerului Apărării și ar fi fost creat un folos necuvenit pentru cei 20 de candidați. Dintre aceștia, trei ar urma să fie încadrați ca ofițeri în MApN după finalizarea studiilor.

DNA anunță că acuzațiile i-au fost aduse la cunoștință generalului Vlad Gheorghiță. „Suspectului Vlad Gheorghiță i-au fost aduse la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 307 din Codul de procedură penală. Facem precizarea că efectuarea în continuare a urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop instituirea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.

„

Guvernul a aprobat repartizarea a peste 1,5 miliarde de lei pentru finanțarea Programului național „Masă sănătoasă” în 2026

Potrivit Ministerului educației și Cercetării sunt păstrate unitățile de învățământ beneficiare în anul 2025 (la care s-au adăugat elevii/preșcolarii din unitățile care au fuzionat cu școli/grădinițe în care se derula programul), numărul beneficiarilor, în anul 2026, fiind estimat la peste 540.000. A fost majorată alocarea zilnică în raport cu rata inflației. Au fost create mecanisme financiare, astfel încât programul să se poată derula din primele zile ale anului 2026.

Acest program se adresează preșcolarilor și elevilor prezenți la activitățile didactice, pe perioada cursurilor, conform structurii anului școlar, și constă în acordarea zilnică, cu titlu gratuit, a unui suport alimentar constând într-o masă caldă sau, după caz, într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată.

Inspectoratul Școlar Județean Constanța a transmis o propunere a măsurilor de eficientizare bugetară implementate în baza articolului XLIX din Ordonanța de Urgență a Guvernului Nr. 7/2026.

Reprezentanții ISJ Constanța au avut pe 20 aprilie  o întâlnire de lucru cu managerii de la cluburile școlare sportive din județ, Palatul Copiilor Constanța și Centrul de Excelență Constanța în vederea identificării acestor măsuri. Propunerile au fost: reducerea cheltuielilor privind aplicarea prevederilor Legii Nr. 141/2025, reducerea posturilor vacante și a celor care au fost eliberate ca urmare a ieșirii la pensie.

„Aceste propuneri au fost înaintate Ministerului Educației și Cercetării în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului Nr. 7/2026, respectând punctul de vedere al managerilor școlari, astfel încât activitatea didactică și administrativă din unitățile de învățământ vizate să se poată derula în condițiile optime, prevăzute de legislația în vigoare. Aceste soluții reprezintă măsurile identificate și asumate în termenul stabilit de MEC, urmând ca până la 1 iulie să fie identificate și alte soluții suplimentare în urma unor analize riguroase și a unui dialog cu partenerii educaționali, „menționează reprezentanții IȘJ Constanța.

Persoanele fizice se pot înscrie începând cu data de 19 iunie 2025, ora 10:00, în cadrul Programului Rabla Auto 2025 .

Suma alocată sesiunii de înscriere care se va desfășura în perioada 19 iunie – 27 noiembrie 2025, sau până la epuizarea bugetului alocat, este de 210.000.000 de lei pentru achiziționarea autovehiculelor noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a motocicletelor și autovehiculelor cu sistem de propulsie hibrid, iar 400.000.000 de lei pentru achiziţionarea autovehiculelor noi plug-in hibrid sau a motocicletelor electrice și autovehiculelor pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen.

Înscrierea persoanelor fizice se realizează prin încărcarea în aplicaţie a următoarelor documente:

• cererea de finanţare, descărcată din aplicaţie, completată prin tehnoredactare şi, ulterior, încărcată fără a fi semnată;
• actul de identitate, în termen de valabilitate la momentul înscrierii;
• certificatul de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul de stat, nu mai vechi de 90 de zile la momentul înscrierii în program;
• certificatul de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, nu mai vechi de 30 de zile la momentul înscrierii în program.

Materialul informativ necesar înscrierii în aplicația informatică destinat persoanelor fizice este disponibil la următorul link: https://www.afm.ro/rabla_autovehicule_persoane_fizice.php.

“Am pus la dispoziția cetățenilor acum trei săptămâni un model demonstrativ al cererii de finanțare, iar astăzi completăm cu un clip video informativ cu pașii de urmat în vederea înscrierii persoanelor fizice în aplicația programului. Este pentru prima dată când persoanele fizice se înscriu direct pe site-ul instituției prin intermediul unei aplicații informatice, iar un astfel de material video devine cu atât mai util. Prin această inițiativă, ne-am propus să asigurăm tuturor solicitanților un acces transparent și simplificat la programele de finanțare, în beneficiul întregii comunități. Transparența sporită susține cetățenii în parcurgerea corectă și eficientă a procedurilor, promovând astfel o participare activă și responsabilă în cadrul programelor de finanțare ale AFM”, a declarat Florin Bănică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.

Citește și   Israelul a atacat Iranul. Ministerul de Externe le cere românilor să părăsească de urgență Iranul

            Minivacanța de Rusalii a reprezentat un început bun pentru sezonul estival 2025. Litoralul, stațiunile montane, dar și cele balneare s-au bucurat de un aflux sporit de turiști, semn că vacanțele petrecute în România rămân o opțiune preferată pentru mulți români. 

Durata medie a sejurului a fost de 2–3 nopți, iar bugetul mediu alocat de o familie: aprox. 1.000 de lei. Cele mai solicitate pachete: cazare cu mic dejun sau all inclusive, acces la facilități recreative, mese festive, divertisment.

Pe litoralul românesc, gradul de ocupare a depășit 60% în unitățile de cazare deschise în această perioadă, cu câteva hoteluri din Mamaia, Eforie Nord și Neptun ajungând la capacitate maximă. Stațiunile montane precum Brașov, Poiana Brașov și Sinaia au înregistrat un grad de ocupare de până la 90% în structurile operaționale. În stațiunile balneare și cu ape termale (Băile Felix, Călimănești-Căciulata, Băile Herculane, Sovata), gradul de ocupare a depășit 85%, semn clar al revenirii interesului pentru relaxare, tratamente și servicii SPA.

„Românii aleg România, dar România trebuie să se aleagă și pe ea însăși. În lipsa unei infrastructuri decente și a unei strategii naționale pentru atragerea turiștilor străini, turismul intern este singura resursă funcțională și tocmai aceasta riscă să fie penalizată prin măsuri fiscale nejustificate. Cerem autorităților să sprijine, nu să saboteze un sector al economiei nationaleProbab cu potențial strategic.” a declarat președintele FPTR, Dragoș Răducan:

Comparație cu Rusaliile 2024

• Creștere cu peste 15% a numărului de turiști în structurile de cazare deschise.
• Bugetul mediu per turist a crescut cu aproximativ 200 de lei.
• Tendință clară de diversificare a alegerilor turistice, cu accent pe turism balnear și de litoral.

FPTR atrage atenția că, în ciuda eforturilor operatorilor din turismul intern, România continuă să înregistreze un deficit cronic în balanța de plăți turistice, de aproape 4,3 miliarde de euro în 2024, potrivit datelor prezentate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism (INCDT)

• Cheltuielile românilor în străinătate: 9,6 miliarde de euro.
• Cheltuielile turiștilor străini în România: doar 5,3 miliarde de euro.
• Rezultat: un dezechilibru de 14,6%, perpetuat de peste trei decenii.

FPTR subliniază că lipsa unei strategii naționale coerente pentru atragerea turiștilor străini, alături de fragilitatea promovării externe și lipsa unei Organizații Naționale de Management al Destinației, condamnă România la statutul de piață emițătoare de turiști, nu receptoare.

Apel către autorități: Românii doresc să fie turiști în România. Când urmează modernizarea infrastructurii și reforma sistemică în turism?

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) solicită noului Guvern al României înființarea unei Autorități Naționale pentru Turism (ANT), cu personalitate juridică, direct subordonată Primului-ministru, condusă de un președinte cu rang de ministru, care să participe activ la ședințele de Guvern și să fie ordonator principal de credite.

România este pe ultimul loc în Europa la sosirile de turiști străini, cu 2,4 milioane de turiști în 2024, față de 13 milioane în Bulgaria. Din păcate, nici un Guvern nu înțelege că turismul poate aduce bani mulți la buget. Vede turismul ca pe un lucru superficial și neimportant.

„Turismul este o ramură economică majoră și o carte de vizită internațională. Nu mai putem accepta ca el să fie un departament decorativ într-un minister mamut. De ani de zile nu se respectă legea privind Prima de Incoming, nu există niciun stimulent privind aducerea de turiști străini. Vrem o Autoritate Națională de Turism care să aibă autonomie, buget propriu și reprezentare la nivel înalt, pentru a putea implementa strategii coerente, pe termen lung”, declară Dr. Alin Burcea, președintele ANAT

De prea mulți ani, turismul românesc este tratat ca o anexă birocratică într-un „mega-minister” (al Economiei, Antreprenoriatului sau altor structuri), fără viziune, fără putere de decizie și fără bugete proprii. Acest statut slab și oscilant blochează dezvoltarea unui sector strategic pentru România.

.”Autoritatea Națională de Turism are misiunea să ridice veniturile din turism la 10% din PIB, cu două direcții  clare: să susțină turismul intern stimulând consumul vacanțelor românilor în țară, prin mecanisme precum voucherele de vacanță și să atragă turiști străini. Ținta fiind de 10 milioane de turiști străini anual. Trebuie implementat un OMD național cu un buget de promovare de minim 30 de milioane de euro”, subliniază Adrian Voican, viccepreședinte ANAT și coordonatorul Comisiei de Incoming a ANAT.

De ce este nevoie urgentă de o Autoritate Națională pentru Turism?

Turismul contribuie esențial la PIB și are un potențial enorm de creștere, dar nu poate fi valorificat eficient fără o instituție specializată, cu autonomie reală. După industria auto și sectorul financiar, turismul este oficial cel mai mare angajator. Pe orizontală susține dezvoltarea mai multor industrii (transport, agricultură, servicii) și este un activator de afaceri, un motor real de dezvoltare a economiei.

Tema Organizațiilor de Managament al Turismului (OMD) este tratată superficial. Nu avem OMD nici la nivel național dar nici la București, care este Capitala țării, are potential turistic dar nu este promovată ca atare.

România nu are o strategie națională de turism coerentă, aplicabilă și susținută pe termen lung, tocmai din cauza lipsei unei structuri dedicate, stabile și eficiente.

Industria turismului este puternic fragmentată și lipsită de sprijin direct, iar parteneriatele public-privat suferă din cauza lipsei unui interlocutor guvernamental puternic și dedicat.

În alte țări europene, turismul este tratat ca prioritate națională, având ministere sau autorități proprii, care implementează politici clare de atragere a turiștilor și investițiilor.

În România, schimbările frecvente de structură administrativă și bugetară din ultimii ani au blocat proiecte majore, campanii de promovare și participări internaționale.