Părinții Maicii Domnului sunt Sfinții Ioachim și Ana. Lipsiți de copii, dar cu credință în Dumnezeu, L-au rugat pe Dumnezeu să le dăruiască cinstea de a fi părinți, făgăduind că dacă vor avea un copil, îl vor duce la templu si îl vor închina Lui.

Un înger le vestește că vor avea o fată pe care o vor numi Maria. Sfinții Ioachim și Ana nu au uitat de promisiunea făcută lui Dumnezeu și la trei ani de la nașterea Maicii Domnului au dus-o pe fiica lor la templu. Aici a fost întâmpinată de marele preot Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Boteăatorul, scrie crestinortodox.ro.

21 NOIEMBRIE – TRADIȚII ȘI OBICDIURI 
Conform tradiției populare, se spune că de Înălțarea Maicii Domnului, la fel ca de Crăciun, cerurile se deschid și oamenii pot înțelege limbajul animalelor. Este momentul când cei credincioși se roagă pentru ca marile lor dorințe să li se îndeplinească. Sărbătoarea de pe 21 noiembrie este cunoscută sub numele de Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia.

Totodată, în mediul rural, tinerele care doresc să-și găsească jumătatea se duc la fântâna din localitate cu o lumânare albă. Când cocoșul cântă, toate fetele aprind lumânarea de lângă fântână și se uită în apă. Ulterior, pe suprafața apei, persoana care a făcut ritualul are oportunitatea de a vedea chipul partenerului său destinat. Credincioșii pregătesc mâncare de post și pește, pe care le aduc la biserică pentru a fi sfințite. Aceste produse sunt împărțite către copii și persoanele nevoiașe.

În alte sate din partea de nord a țării, pentru cei decedați fără lumină, se oferă plăcinte cu dovleac și o lumânare albă, deoarece conform tradiției, lumânarea albă, dincolo nu se stinge niciodată.

copiii așează ramuri de măr în recipiente cu apă. Acestea, păstrate în lumină și căldură, încep să dezvolte muguri și să înflorească, pentru a fi folosite ca sorcove în noaptea de Revelion.

De Intrarea Maicii Domnului în Biserică, nu se spală haine și nu e bine să fim certați cu cineva.

Ceea ce ne provoacă aceste reacții nu sunt informațiile publice, firești, despre veniturile Arhiepiscopului, cât minciunile și interpretările tendențioase.

Pentru corecta informare a publicului, precizăm următoarele:

1. Veniturile Arhiepiscopului Teodosie sunt cele prevăzute de Legea nr. 153/2017, care stabilește veniturile reprezentaților tuturor cultelor din România (ierarhi, pastori, rabini, imami, etc.). Așadar, cuantumul lor nu este stabilit de către IPS Teodosie, ci de către autorități, și nu doar Arhiepiscopul Teodosie cumulează venituri salariale din funcțiile clericale și universitare pe care le deține. Minciuna prin omisiune rămâne tot minciună. Iar comparația veniturilor unui arhiepiscop, mitropolit sau chiar Patriarhului României (cum s-a mai întâmplat) cu cele ale Președintelui Statului ne aduce aminte, cu regret, de vremurile în care bolșevicii agitau masele spre lupta de clasă.

2. Arhiepiscopul Teodosie NU deține complexul de la Dorna Arini, deși este ctitorul acestuia. Complexul este deținut de o Fundație, în care IPS Teodosie este doar membru și Președinte Onorific, alături de alte 11 persoane. În plus, complexul NU are 20 de hectare, cum fals măsoară „știrea”, ci aproximativ 1 hectar, în care se includ mânăstirea și anexele ei.

3. Finanțarea complexului de la Dorna Arini este exclusiv privată, NU din fonduri „aproape în totalitate de la Guvern” cum pretind mincinoșii numărători de bani ai Arhiepiscopului. Nici măcar mânăstirea sau personalul ei nu beneficiază de sprijin guvernamental, deși ar îndeplini condițiile legale, fiind canonic in jurisdicția Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

4. IPS Teodosie a fost achitat definitiv în dosarul Nazarcea, împreună cu toți ceilalți acuzați de presupuse fraude cu fonduri europene. Considerăm tendențioasă pomenirea numelui Arhiepiscopului Tomisului în articole care dezbat metode de fraudare a acestor bani, câtă vreme s-a demonstrat nevinovăția IPS Teodosie.

5. IPS Teodosie este monah (călugăr), care a depus un vot al sărăciei, adică al lipsirii de bunăvoie de proprietăți. Ca atare, el nu poate deține averi personale, așa cum interzice Regulamentul monahal, art. 41: „Nu este îngăduit starețului și nici unui monah să posede bunuri personale ca: mașini, case, apartamente, garsoniere, terenuri, s.a.”. Așadar, nu Biserica e averea Arhiepiscopului, ci Arhiepiscopul e averea Bisericii.

Înțelegem că activitatea recentă, din pandemie, a Arhiepiscopului Tomisului poate să producă neplăceri unora. Nu pot fi mulțumiți toți. Dar considerăm că este total deplasat ca unii jurnaliști să apeleze la vechi metode comuniste de arătare cu degetul la gazeta de perete, pentru a arunca o umbră asupra persoanei sau activității IPS Teodosie. Motiv pentru care am făcut aceste precizări.

Vă mulțumim și ne rugăm Bunului Dumnezeu să dea tuturor un Post Mare binecuvântat și liniștit.

Clerul și credincioșii Arhiepiscopiei Tomisului

Acțiunile sociale continuă în Arhiepiscopia Tomisului. custodia iphone În săptămâna 4-10 aprilie 2020, un număr de 1400 de persoane aflate în izolare la domiciliu, carantină, bătrâni și familii aflate în risc social au beneficiat de produse alimentare neperisabile, hrană caldă, produse de igienico-sanitare și aparatură medicală în valoare de 82.120 lei, după cum urmează:

– hrană caldă în valoare de 22.950 lei (Cantinele: „Sf. custodia cover iphone Ap. custodia cover samsung Petru și Pavel” din Constanța, „Sf. Trei Ierarhi” din Constanța, „Buna Vestire” din Năvodari, Eforie Sud I și III, „Sf. Mina” din Mangalia);

– pachete alimentare – 41.730 lei (Parohiile: „Sf. Haralambie”, „Sf. Nectarie”, „Sf. custodia cover samsung Epictet și Astion”, Așezământul „Sf. Ev. Luca” – din cartierul Henri Coandă, „Sf. iphone hoesje Ilie”, Topraisar, Amzacea, Dulgheru, Ștefan cel Mare, Techirghiol II și Ovidiu III);

– cumpărături de primă necesitate – 900 lei (Asociația „Samarineanul Milostiv”, Constanța și Parohia „Sf. Vasile cel Mare” din Constanța);

– plată servicii medicale – 2. 200 lei (Parohiile: „Sf. Gherman” și „Sf. Mina” din Constanța);

– donații produse igienico-sanitare – 12.420 lei (Mănăstirea Lipnița – 100 de lenjerii complete de pat Spitalelor din Constanța și Medgidia, Mănăstirea „Sf. Dionisie” – pahare și tacâmuri de unică folosință către Spitalul Județean Constanța, Parohia „Sf. Ioan Botezătorul”, Constanța, către Unitatea de Asistență Medico-Socială din Agigea);

– donații aparatură medicală – 2.000 lei (Parohia „Buna Vestire” din Constanța: 10 tensiometre și 3 termometre).

Campania de ajutorare continuă, iar cei ce vor să se alăture Arhiepiscopiei Tomisului și să întindă o mână de ajutor semenilor în această perioadă pot vira bani în contul Asociației „Samarineanul Milostiv” a Arhiepiscopiei Tomisului (număr cont RO10UGBI0000452009683RON deschis la Garanti Bank) sau pot lua legătura cu Pr.

Concertul este destinat strangerii de fonduri necesare finalizarii „Asezamantului Sfantului Cuvios Arsenie pentru copii abandonati si femei abuzate din Techirghiol”. Intrarea este libera.

Slujba de sfințire a temeliei așezământului de cult a avut loc în data de 3 mai 1998 și a fost oficiată de către Arhiepiscopul Lucian Florea, al Tomisului, iar cea de sfințire mare în 28 octombrie 2001, oficiată de către IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Duminică va fi oficiată o nouă slujbă de sfințire, de această dată a picturii și a altor lucrări ce s-au realizat la biserică.

Lucrările de pictură au fost executate între anii 2006-2016, cu sprijinul credincioșilor din orașul Ovidiu, al Secretariatului de Stat pentru Culte și al administrației locale. În anul 2018, biserica a fost împodobită cu vitralii.

Pe 16 august, Biserica Ortodoxă Română cinstește pe Sfinții Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei și sfetnicul Ianache.

Voievodul Constantin Brâncoveanu este ctitorul mai multor lăcaşe de cult, şcoli, biblioteci şi mănăstiri din Ţara Românească, Transilvania şi de la Locurile Sfinte. În anul 1714, în Săptămâna Patimilor, sultanul Ahmet al III-lea a trimis ostaşi pentru a aduce la Constantinopol pe domnitor şi pe fiii săi, unde au fost întemniţaţi şi chinuiţi timp de patru luni. La 15 august 1714, la praznicul Adormirii Maicii Domnului, când voievodul împlinea 60 de ani, a fost martirizat, împreună cu copiii săi şi cu un sfetnic. După moarte, trupurile au fost aruncate în mare, de unde au fost recuperate de creştini şi îngropate în insula Halchi. În anul 1720, Doamna Maria, soţia voievodului, a adus în ţară trupul acestuia şi l-a îngropat în biserica „Sfântul Gheorghe-Nou” din Bucureşti, unde se află şi astăzi. Sfântul Sinod a canonizat pe cei şase martiri brâncoveni în anul 1992.

Cu acest prilej, joi, 16 august, începând cu ora 9.00, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va răspunde invitației IPS Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, și va face parte din soborul de arhierei care va oficia Sfânta Liturghie de hram la mănăstirea Hurezi, ctitoria de suflet a Sfântului Martir Voievod Constantin Brâncoveanu.

Slujbă de binecuvântare a lucrărilor pentru biserica „Sf. Filofteia” din Constanța

Joi, 16 august, de la ora 19.00, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia slujba de binecuvântare a lucrărilor și punerea pietrei de temelie a bisericii „Sfânta Filofteia” din Constanța, așezământ de cult ce se va ridica în vecinătatea capelei existente și va primi al doilea hram, „Sfântul Cuvios Gherasim din Chefalonia”, sărbătorit în două zile din anul bisericesc: 16 august şi 20 octombrie.

Viața Sfântului Pantelimon

Sfântul Pantelimon este cunoscut drept ocrotitor al medicilor și tămăduitor al bolnavilor. Originar din Nicomidia, s-a născut dintr-un tată păgân şi o mamă creştină, primind numele de Pantoleon, care, tradus din limba greacă, înseamnă „cel întru toate puternic, ca un leu”. După moartea mamei a devenit ucenic al doctorului Eufrosin, de la care a deprins tainele medicinii. Preotul Ermolae i-a descoperit învăţătura de credinţă, apoi l-a botezat, punându-i numele Pantelimon, adică „cel cu totul milostiv”. Prin puterea credinţei, Sfântul Pantelimon a tămăduit trupurile şi sufletele multor bolnavi. A fost martirizat prin decapitare în jurul anului 305, în vremea persecuţiilor declanşate de către împăratul Diocleţian.

Moaștele Sfântului Mare Mucenic Pantelimon au fost aduse din Orient la Catedrala din Constanța de către preotul Dimitrie Popescu în anul 1931, în ziua de Florii.

Pe 20 iulie Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul și slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul.  Originar din cetatea Tesva, fiu al unui preot evreu, Sfântul Proroc Ilie este cunoscut datorită minunii legate de lipsa ploii. Cu 800 de ani înainte de Hristos, în Israel trăiau regele Ahab și Izabela, soţia sa, care l-a adus în Israel pe Baal, zeul căruia i se închinau cananeenii. Ilie l-a avertizat pe Ahab de idolatria în care căzuse poporul şi, văzând împietrirea regelui, i-a spus că: „în aceşti ani nu va mai fi nici rouă, nici ploaie”. Între timp, Sfântul Ilie a stat la pârâul Cherit, unde a fost hrănit de corbi, apoi în casa unei văduve din Sarepta a săvârșit mai multe minuni: a înmulţit făina,  uleiul şi l-a înviat pe fiul gazdei. După trei ani a mers la regele Ahab şi l-a îndemnat să-i adune pe preoţii idolilor Baal şi Astartei pe muntele Carmel. Aici, Ilie a dovedit poporului neputinţa zeilor şi atotputernicia lui Dumnezeu. Preoţilor lui Baal nu le-a fost primită jertfa, pe când, la rugăciunea lui Ilie, Dumnezeu a pogorât foc din cer și a fost mistuit jertfelnicul. La porunca lui Ilie, preoţii lui Baal au fost ucişi şi apoi a plouat.

Dumnezeu i se descoperă lui Ilie pe muntele Horeb, „într-o adiere de vânt lin”. Înainte de sfârşitul misiunii sale profetice, Sfântul Ilie l-a lăsat urmaş pe Elisei și s-a înălţat la cer într-un „car cu cai de foc”. De aici, superstiția potrivit căreia atunci când tună și fulgeră ar umbla Sf. Ilie prin cer în carul său de foc.

Cu prilejul cinstirii Sf. Ilie, joi, 19 iulie, de la ora 8.00, IPS Teodosie va săvârși Sfânta Liturghie la mănăstirea „Sfântul Ilie”, din apropierea localității Istria, iar de la ora 18.30, va oficia Vecernia, urmată de Litie la biserica „Sfântul Ilie” din Constanța (str. Ion Ursu, nr. 38, zona CET).

Pe 18 iulie, Biserica Ortodoxă Română îl cinstește pe Sfântul Mucenic Emilian de la Durostor. A fost fiul prefectului Sabbatianus din oraşul Durostorum, Silistra de astăzi, şi a primit cununa muceniciei în timpul împăratului Iulian Apostatul, în secolul IV. A fost unul dintre mucenicii care au pătimit pentru Mântuitorul Iisus Hristos pe pământ daco-roman. În timpul prigoanei anticreştine, Sfântul Emilian a distrus idolii din templul cetăţii Durostor, iar pentru aceasta a fost supus la chinuri şi, în cele din urmă, aruncat în foc. După stingerea focului, trupul său a fost găsit nears şi a fost îngropat în locul numit Gedina.

 Cu prilejul cinstirii Sfântului Mucenic Emilian de la Durostor, miercuri, începând cu ora 8.30, Arhiepiscopul Tomisului va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea Dumbrăveni, așezământ monahal ce-l are ocrotitor pe Sf. Emilian de la Durostor.

Tot duminică, de la ora 19.00, IPS Teodosie va oficia Taina Sfântului Maslu la biserica „Adormirea Maicii Domnului II” din Mangalia.

Credincioșii vor putea cinsti Veșmântul Cuvioasei Parascheva, adus spre închinare de la mănăstirea Dervent. Acesta va rămâne în așezământul de cult de duminică seară până luni, 25 iunie, la ora 12.00.

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul

Sărbătoarea amintește de momentul în care Sfântul Arhanghel Gavriil îi binevesteşte preotului Zaharia că soția sa, Elisabeta, va da naştere pruncului Ioan, care va deveni Prorocul, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, precum şi de momentul propriu-zis al naşterii Sfântului şi Marelui Proroc. Denumită popular şi Drăgaica sau Sânzienele, face parte dintr-o serie de sărbători creştine pe care Biserica Ortodoxă le-a închinat Sfântului Ioan Botezătorul, ca: Naşterea, Soborul, Tăierea capului, precum şi cele trei aflări ale cinstitului său cap.

Sărbătoarea se ţine fix cu şase luni înaintea Naşterii Domnului, adică pe 24 iunie, deoarece, conform mărturiilor biblice, Iisus Hristos este cu șase luni mai mic decât Ioan Botezătorul.

Deşi are o bază biblică, sărbătoarea este atestată abia în secolele IV-V, din cauza persecuțiilor care nu au permis dezvoltarea cultului creștin primar.

Aducerea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava

Sfântul Ioan cel Nou este originar din cetatea Trapezunt (Turcia) și în 1332 a fost martirizat în Cetatea Albă (Ucraina). Sărbătoarea marchează momentul în care moaştele Sfântului Ioan cel Nou au fost aduse de la Cetatea Albă în Suceava, de către Domnitorul Alexandru cel Bun, la data de 24 iunie 1402, şi aşezate în biserica Mirăuților, pe atunci catedrală mitropolitană. Mai târziu, în anul 1686, regele Jan Sobieski al Poloniei l-a luat prizonier pe Sfântul Ierarh Dosoftei, odată cu moaştele Sfântului Ioan cel Nou, care au fost readuse acasă în anul 1783. La începutul Primului Război Mondial sfintele moaşte au fost duse la Viena unde au stat până în 1918, când au fost readuse la Suceava. În anul 1950 Sfântul Sinod a hotărât ca cinstirea Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava să se facă în toată Patriarhia Română, având două zile de cinstire: 2 iunie (data martiriului) și 24 iunie.