Un triplu eveniment editorial sub genericul: ,,BASARABIA – DOBROGEA, POD CULTURAL’’, va avea loc miercuri, 27 martie 2024, ora 17.00, la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret ,,Jean Constantin’’. În cadrul manifestării care se va desfășura se vor lansa cărţile:

• ,,Dobrogea noetică. Repere spirituale şi (inter)culturale’’, autor Anastasia Dumitru. Volumul a apărut la Editura Cuantic, Bucureşti, 2023, fiind inclus în proiectul ,,Repere culturale dobrogene’’, finanțat de Consiliul Județean Constanța, prin Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”;
• ,,Dealul Morilor’’, Editura Junimea, Iaşi, carte finanţată de COPYRO, 2023, autor Anastasia Dumitru;
• Albumul evenimentului cultural ,,Basarabia – lacrimă de dor’’, autori: Iuliana Gorea Costin, Iulian Rusanovschi, Viorel Burlacu, Eugen Tiron, Editura Fundaţiei Culturale Memoria, 2024.

De asemenea, cei prezenți vor putea asista la un moment artistic oferit de interpreta de muzică populară Elena Chirică, precum și de compozitorul prof. Viorel Burlacu, chitarist, interpret, orchestrator și aranjor.

Monografia ,,Dobrogea noetică. Repere spirituale şi (inter)culturale’’, realizată de Anastasia Dumitru, filolog, critic și istoric literar, eseist, poet, ziarist și profesor, doctor în filologie, este dedicată împlinirii a 145 de ani de la revenirea Dobrogei la statul român (1878 – 2023). De asemenea, autoarea impresionantei lucrări, care cuprinde aprox. 700 de pagini, mărturisește în debutul cărții pe care o semnează că o dedică ,,cititorilor interesați de cunoașterea Dobrogei noetice, a unui topos spiritual și (inter)cultural fascinant, situat între Dunăre și Marea Neagră’’. Anastasia Dumitru mai spune: ,,Gândurile mele se îndreaptă și spre strămoșii care nu mai sunt, dar care rămân în memoria noastră pentru că au contribuit la salvarea neamului prin cultură, lui Teodor T. Burada, la o sută de ani de la trecerea în eternitate, celui care a scris prima monografie de folclor, după ce a călătorit în Dobrogea; lui Constantin Brăiloiu, la 130 de ani de la naștere, celui care a coordonat studiul folclorului dobrogean, dar și stră-strănepoților care nădăjduiesc că vor duce mai departe realizările străbunilor. Dedic volumul celor preocupați de cunoașterea și valorificarea tradițiilor, a istoriei culturale și spirituale, repere care ne dau șansa dăinuirii etnice’’.

Monografia se constituie într-un adevărat imn-manifest pentru promovarea memoriei culturale colective și a spiritualității unui spațiu multicultural pentru Dobrogea, după cum observă sociologul Enache Tușa.

La triplul eveniment editorial organizat miercuri, 27 martie 2024, ora 17.00, la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret ,,Jean Constantin’’ Constanța, sunt așteptați scriitorii, ziariştii, profesorii, studenţii, elevii, precum și toți cei interesați de (re)descoperirea reperelor spirituale şi (inter)culturale ale unor spaţii sacre din Dobrogea, din Basarabia şi nu numai.

În cadrul manifestării vor lua cuvântul: președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar, Iuliana Gorea Costin – președinte al Asociației de Dezvoltare pentru România, directorul general al Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, dr. Ştefania-Laura Abibula-Stroe, rectorul Universității Ovidius din Constanța, conf. univ. dr. Dan-Marcel Iliescu, profesor Anastasia Dumitru, scriitorul Ovidiu Dunăreanu, sociologul Enache Tuşa și arhitectul naval ing. Eugen Tiron.

Acest eveniment politico-diplomatic a fost unul deosebit de important din istoria Europei și a reprezentat un pas înainte pentru Principatele Române Moldova și Țara Românească în vederea realizării unirii de mai târziu de la 24 ianuarie 1859, întrucât cu această ocazie au fost discutate pentru prima dată la nivelul Marilor Puteri Europene: viitorul politic al Principatelor Române (naşterea României moderne); unirea politico-administrativă a acestor două provincii românești; alegerea a doi domni pentru cele două Principate Române;  trecerea părții de sud a Basarabiei (Cahul, Bolgrad și Ismail) la Principatul Moldovei; reformele sociale, economice, politice, culturale și educaționale care urmau să se deruleze în Principatele Române în decursul anilor imediat următori.

Evenimentul își propune să acopere atât problematica Congresului de la Paris cât și, implicit, problemele politice și diplomatice pe care Basarabia le-a avut de înfruntat în decursul evenimentelor istorice din secolele XIX, XX și până în zilele noastre.

Vor conferenția prof.Univ.Dr. Adrian Năstase, Unirea Principatelor Române de la 1859 în context internațional, prof.Univ.Dr. Radu Ştefan Vergatti, Marile Puteri, Statele Naționale și Gurile Dunării (1856-1858) dr. Ion Constantin, Istoric, Recuperarea adevărului istoric privind Basarabia, în întâmpinarea Centenarului Marii Uniri (1918 – 2018), dr. Cristina Narcisa Vergatti, Avocat în Baroul București, Politica refugiaților și lumea actuală, dr. Vasile Buga, Diplomat, Reflectarea Războiului Crimeii (1853-1856) în istoriografia rusă.

Cred că ar trebui să reflectăm la modelul reunificării Germaniei şi să căutăm să înţelegem cum de acesta a fost posibil. Este un model de urmat, chiar dacă, acum, conjunctura politică pentru zona noastră este mult diferită. Diplomaţia şi partidele politice din România şi Republica Moldova ar trebui să îşi asume această cauză. Sunt numeroase raţiuni de ordin economic, istoric şi politic care pledează pentru un proces de unificare între cele două state, proces care ar trebui agreat şi de statele Uniunii Europene, de Rusia şi Statele Unite pentru a putea fi înfăptuit. Dar principalul motor al unificării va fi voinţa României şi a Republicii Moldova de a merge pe acest drum pe care eu îl susţin… Avem nevoie, după o istorie îndelungată a traumelor, să facem eforturile necesare pentru a da spaţiului nostru comun o istorie a construcţiei. 

Tot ieri am semnat, în calitate de iniţiator, un proiect de lege care priveşte reducerea substanţială a taxelor procedurale pentru cei care doresc să îşi recâştige cetăţenia română, lege care vizează un anumit număr de cetăţeni ai Republicii Moldova”, spune Remus Cernea.

Programul denumit generic “Dumbrava Eroilor” a fost iniţiat de statul român prin Ministerul Culturii, cu sprijinul Ministerului de Interne în anul 1943.

Programul “Dumbrava Eroilor” va începe mâine 27 martie a.c., după cum urmează:

-Oraşul Murfatlar la monumentul eroilor din localitate, ora 10:30;

-Com. Amzacea, Sat General Scărişoreanu la monumentul eroilor din localitate, ora 11:00;

-Oraşul Constanţa, monumentul Reg. 34 Infanterie, str. Traian ora 12:00;

-Oraşul Constanţa, parcul Tomis II la monument ora 12:30;

-Oraşul Constanţa, cimitirul eroilor ora 13:00;

-Oraşul Mangalia, la Liceul Industrial ora 14:00;

-Oraşul Mangalia, la scoala nr. 2 ora 14:30

-Comuna Cumpăna, la monumentul eroilor din localitate, în data de 28.03.2013 ora 12:30.

Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Daniel CONSTANTINESCU va participa la Evenimentul din oraşul Murfatlar şi municipiul Constanţa, monumentul Reg. 34 Infanterie, str. Traian.

DUMBRAVA EROILOR

         Virgil Coman

Slăvirea eroilor neamului, dar şi grija pentru mediul înconjurător aveau să se îmbine într-un mod armonios în anul 1943, prin intermediul unui proiect iniţiat de Ministerul Culturii Naţionale, al cărui scop era acela de a planta în fiecare comună, cu ajutorul elevilor, o suprafaţă de un hectar de pădure, denumită sugestiv „Dumbrava eroilor”. Totodată, aleile acesteia trebuiau să poarte numele eroilor locali, serbările naţionale şi alte adunări importante ale comunităţii urmând a se desfăşura tot aici. În acest sens, Ministerul Afacerilor Interne – Direcţia Administraţiei de Stat avea să transmită prefecţilor de judeţe, mai puţin celor din Basarabia şi Bucovina, circulara nr. 76139 A, datată 12 martie 1943, în care se făceau precizările necesare îndeplinirii acestui obiectiv.

Potrivit mărturiilor documentare aflate în patrimoniul Serviciului Judetean Constanţa al Arhivelor Naţionale amenajarea „Dumbrăvii eroilor” s-a realizat în funcţie de terenul disponibil, posibilităţile financiare şi priceperea fiecărui primar. Prin urmare, la Cobadin, încă din ziua de 23 aprilie 1943, odată cu sărbătorirea zilei sădirii pomilor, a fost plantată o suprafaţă de două hectare din vatra satului cu 800 puieţi salcâmi, 250 puieţi sophora japonica şi 25 puieţi plopi, înconjurată de o perdea protectoare formată din patru rânduri de salcâmi. Pe întregul perimetru s-au mai plantat patru rânduri cu glădiţă, apropiate, pentru formarea gardului viu ornamental, protejat şi apărat la rândul său de un şanţ. 

Primăria Techirghiol a transformat parcul comunal în „Dumbrava eroilor” şi a luat măsuri să se confecţioneze tăbliţe cu numele eroilor pentru alei în timp ce la Ostrov a fost transformată grădina primăriei. La Topraisar a fost amenajată în vatra satului unde s-au plantat nuci, duzi, arţari şi salcâmi, iar la Cernavodă, datorită lipsei de teren disponibil au fost procuraţi 1000 puieţi arbori ornamentali care au fost plantaţi pe străzile oraşului. Primăria Corbu, la rândul său, a plantat 12000 de puieţi în timp ce la Ivrinezu Mic au fost plantaţi 2000 puieţi salcâmi pe o suprafaţă de 3000 m.p. La Saligny, a fost împrejmuită o suprafaţă de circa 3000 m.p., în centrul comunei, şi s-au plantat pomi fructiferi, salcâmi, iar în interior au fost semănate flori şi plante leguminoase. Primăriile Dumbrăveni, Poarta Albă şi Tuzla aveau să se numere şi ele printre cele care au amenajat „Dumbrava eroilor” în vatra satului.

Din cauza lipsei de teren, Primăria Eforie Nord a cedat Inspectoratului Silvic Constanţa circa 10 ha terenuri virane pentru împădurire, aleile urmând a fi denumite în conformitate cu numele eroilor locali.

Au existat situaţii când unele primării au identificat terenuri, plantarea urmând a se face în toamna anului 1943 sau primăvara anului 1944, ca de exemplu: Cerchezu, Chirnogeni, Dobromir Deal, Horia, Lumina, Mangalia, Măgura, Mihail Kogălniceanu, Petroşani, Satu Nou, Sibioara, Tudor Vladimirescu şi Ţepeş Vodă, 

Între primăriile care nu aveau terenuri disponibile dar care erau preocupate de a amenaja „Dumbrava eroilor” în următorii ani s-au numărat: Beilic, Cuza Vodă, Dunărea, Independenţa, Lipniţa, Măgura, Negreşti, Negru Vodă şi Panteliomnu de Jos. 

Stadiul îndeplinirii proiectului „Dumbrava eroilor” este confirmat în bună măsură şi de informările pretorilor înaintate Prefecturii Constanţa la jumătatea lunii iunie 1943, după cum urmează: 

-Plasa Constanţa – numai în Basarabi, Cumpăna, Corbu şi Lumina. În localităţile Bărăganu, Mihail Kogălniceanu, Ovidiu, Palazu Mare, Sibioara şi Valu lui Traian s-au luat măsuri ca în toamna anului 1943 şi primăvara anului 1944 să se amenajeze, în timp ce Agigea, Năvodari şi Straja nu aveau teren disponibil.

-Plasa Cernavodă  – numai în trei localităţi (nefiind nominalizate)

-Plasa Cogealac – niciuna, dar pentru anul 1944 urmau a se amenaja în localităţile Baia, Cogealac şi Săcele

-Plasa Hârşova – numai în Hârşova şi Ciobanu

-Plasa Mangalia – numai la Topraisar, Tuzla şi Mangalia unde au fost plataţi pomi într-o oarecare măsură. În localităţile Albeşti, Biruinţa, 23 August, Moşneni, Pecineaga, Moviliţa şi Techirghiol urmau a se amenaja în toamna anului 1943 şi primăvara anului 1944, în timp ce Limanu, Schitu, Eforie Nord şi Eforie Sud  nu dispuneau de terenuri

-Plasa Medgidia – numai în localităţile unde exista teren disponibil (nefiind nominalizate), iar acolo unde nu exista s-a luat măsura să se identifice şi să se amenajeze

-Plasa Negru Vodă – numai în Darabani şi Plopeni

Autorităţile centrale şi locale au fost preocupat de amenajarea „Dumbrăvii eroilor” şi în anul 1944. Potrivit circularei nr. 52515 A din 27 martie 1944 a Ministerului Afacerilor Interne – Direcţia Administraţiei de Stat, în localităţile unde nu existau terenuri disponibile „Dumbrava eroilor” urma a se amenaja pe porţiuni din izlazurile comunale  sau din terenurile destinate pentru tir şi sport, însă numai acolo unde acestea depăşeau suprafaţa de patru hectare.

Urmele acestui proiect îndrăzneţ, iniţiat acum mai bine de şase decenii şi jumătate, se observă şi astăzi în unele localităţi din judeţul Constanţa unde primarii din acele vremuri au conştientizat importanţa lui atât în plan cultural-naţional, cât şi din punctul de vedere al grijii pentru un mediu înconjurător mai sănătos. În altele nu mai există ori datorită dezvoltării urbanistice, ori datorită lipsei de educaţie pentru mediu a autorităţilor locale şi a cetăţenilor.

Având în  vedere faptul că judeţul Constanţa are cea mai mică suprafaţă forestieră din ţară, dar nu duce lipsă de eroi care s-au jertfit pe altarul ţării, de-a lungul zbuciumatei istorii a neamului românesc, opinăm că proiectul „Dumbrava eroilor” este viabil şi astăzi meritând a fi readus în atenţia autorităţilor.

Tabel cu eroi din primul război mondial pe localităţi

Albeşti     – 24

       Cotu Văii – 51

Amzacea

       Gen. Scărişoreanu – 16/3

Băneasa      – 39

Bărăganu    – 33

Cernavoda   – 97/4

Cerchezu     – 22/1

        Viroaga   – 13

Ciobanu     – 65

        Mioriţa   – 6

Chirnogeni     -56

        Plopeni   – 25

Cobadin      – 46

Cogealac şi Tariverde – 56

Crucea      – 34/1

         Crişani   – 25

Cumpăna       – 27/1

Cuza Vodă     – 38

 Deleni     – 38

        Pietreni    – 19

Dorobanţu    – 32

Dumbrăveni   

        Olteni   – 9

Gârliciu     – 28

Grădina      – 3

Horia      – 10

        Tichileşti   – 25/1

Limanu      – 34

Lipniţa

        Carvăn   – 13

        Canlia    – 31

Mangalia      – 32/3

Mereni     – 23

        Osmancea    – 31

Murfatlar    – 16/1

Mihail Kogălniceanu  – 63/1

Nicolae Bălcescu     – 29/1

Pantelimonu      – 35

        Runcu        – 7

Oltina      – 27/1

Ostrov      – 32/3

        Almalău  – 21

Saraiu       – 79/2

Siliştea     – 30

        Ţepeş Vodă   – 43/2

Târguşor     – 49/2

Topalu     – 21

Tortomanu     – 42

Valu Traian     – 18

Tabelul a fost întocmit după înscrisurile existente pe monumentele eroilor din aceste localităţi.

Pentru clelalte localităţi nu există date despre numărul eroilor căzuţi în primul război mondial.

Nota – Cifrele în culoarea roşu reprezintă cadre – ofiţeri şi subofiţeri

Preşedinte ANCE Filiala Constanţa

Col.(r) Remus Macovei

 Evenimentul va fi marcat  de elevii de la Liceul  Teoretic „Traian” (ora 12.00), Colegiul Tehnic „Tomis” Constanţa (ora 12.30) şi Liceul cu Program Sportiv „N. Rotaru”  (ora 13.15)  prin mai multe acţiuni: plantarea de arbori în zona monumentelor de  pe  strada Traian şi bulevardul Tomis II şi depuneri de coroane la Monumentul Eroilor Români din Cimitirul Central. La manifestări vor fi prezenţi reprezentanţi ai Primăriei  Municipiului Constanţa, ai Consiliului Judeţean şi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa. 

Cu acest prilej, inspectorul şcolar general, prof. dr. Răducu Popescu, a declarat: „Mă alătur iniţiativei autorităţilor locale şi susţin gestul simbolic al elevilor şi al profesorilor de a comemora un eveniment important pentru istoria românilor. Este o iniţiativă prin care  arătăm respect faţă de istorie,  faţă de valorile naţionale şi de efortul înaintaşilor de a crea un  stat unitar la 1918.”

Muzeul de Arheologie „Callatis” Mangalia și Primăria Municipiului Mangalia, în colaborare cu: Liceul Teoretic „Callatis”, Colegiul Economic Mangalia și Liceul Tehnologic „Ion Bănescu”, organizează miercuri, 27 martie 2013, ora 11.00, la sediul muzeului callatian, simpozionul „95 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA”. Despre evenimentele care au precedat unirea Basarabiei cu România va vorbi, în deschidere, directorul Muzeului de Arheologie „Callatis” Mangalia, cercetător științific dr. Sorin Marcel Colesniuc. Mai mulți elevi ai liceelor din Mangalia, coordonați de prof. Cristina Angheluță, prof. Corina Mihalache, prof. Simona Ciobănel, prof. Ibolya Negoiță și prof. Livia Pop, vor avea comunicări legate de tema simpozionului și prezentări în PowerPoint, după care vor recita poezii despre Basarabia pe muzica Doinei și Aldea Teodorovici. 

„În august 1916, România a intrat în Primul Război Mondial pentru eliberarea provinciilor românești aflate sub dominație străină. Ca urmare a Revoluției ruse, din februarie 1917, și a căderii țarismului, mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia s-a intensificat. În toamna anului 1917, anarhia a cuprins Basarabia. Inițiativa stabilirii ordinii a fost preluată de soldați, care au convocat Congresul Soldaților Moldoveni. Cei 800 de delegați participanți la Congres, ce reprezentau aproximativ 20.000 de ostași, au hotărât: autonomia Basarabiei, constituirea unităților militare moldovenești, trecerea moșiilor mănăstirești și ale statului în mâinile celor care lucrează, naționalizarea învățământului, respectarea drepturilor naționalităților și altele. Pentru administrarea Basarabiei s-a constituit Sfatul Țării, alcătuit din 150 de deputați, în care au intrat reprezentanți ai tuturor naționalităților și categoriilor sociale. În decembrie 1917, Sfatul Țării a proclamat Republica Democratică Moldovenească, iar în ianuarie 1918 a decretat independența Basarabiei. În România s-a discutat modalitatea de realizare a unirii și s-a adoptat soluția deliberării în Sfatul Țării. În ziua de 27 martie 1918, Sfatul Țării a hotărât Unirea Basarabiei cu România. Unirea a stimulat lupta românilor aflați încă sub dominație străină. Astfel, la 28 noiembrie 1918 Congresul General de la Cernăuți a votat unirea Bucovinei cu România, iar la 1 decembrie 1918 Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România. În acest mod s-a realizat dorința de veacuri a românilor: unirea într-un stat național, independent și unitar”, a menționat dr. Sorin Marcel COLESNIUC.