Descoperire istorică într-o colecție transilvăneană

Stefania Stavarache — Tue, 25 Nov 2014 16:12:36 +0000

De la controversata Teorie a lui Roesler, o adevărată dogmă a istoricilor maghiari, până la vânătorii de comori și operațiunile de recuperare și repatriere a brățărilor dacice de aur, moștenirea geto-dacă a fost supusă unui șir întreg de dezbateri și dispute. Artmark, promotor fervent al valorilor istorice și artistice ale poporului român, oferă în premieră publicului încă un argument al originii și continuității populației geto-dace în teritoriul Daciei Romane. Acesta vine sub forma unui set din trei artefacte votive, din aur, realizate într-un atelier dacic din Abrud (Alba) în sec. II-III e.n., pentru a fi închinate de un dac liber și înstărit, romanizat/cetățean roman, probabil unui templu local, de favoarea divinităților căruia dacul avea nevoie în activitatea sa.
Numite Plăcuțele lui Bitus datorită inscripției pe plăcuța votivă de mai mici dimensiuni (VOTU(M) UBE(R) BITUS), ceea ce s-ar putea traduce aproximativ prin „Darul îmbelșugat (făcut de) Bitus” (Bitus reprezintă unul dintre cele mai răspândite nume dacice, alături de Brisanus, Duda, Soia, Mucapa etc.), acestea sunt unice din mai multe perspective. Pe de o parte sunt singurele artefacte de acest gen aflate într-o colecție privată, iar nu într-una muzeală, dintr-un total de 14 astfel de plăcuțe votive din aur descoperite pe întreg teritoriul fostului Imperiu Roman, ce se întindea din Britania până în Egipt, acoperind cea mai mare parte a lumii civilizate. Însemnătatea acestora este uriașă pentru români, pentru că sunt singurele plăcuțe dedicate, la aproximativ patru generații de la cucerirea Daciei de către Traian, de un dac (iar nu de un roman, de un colonist al Imperiului sau de un negustor grec sau oriental, precum în celelalte cazuri), pledând pentru contopirea populației geto-dace cu cea a coloniștilor romani, întru formarea, în perimetrul Daciei Romane, a poporului român.
Toate cele trei artefacte fac parte din patrimoniul cultural național, fiind clasate în categoria Tezaur. Valoarea acestor trei plăcuțe votive din aur dacic este apropiată de cea a vestitelor brăţări regale dacice de aur descoperite în zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, care au fost furate de către vânătorii de comori și recuperate printr-un proces dificil din Statele Unite ale Americii, Franţa, Elveţia şi Germania. Din 2011, acestea pot fi admirate la Muzeul Național de Istorie a României.
Artefactele pot fi admirate public în cadrul expoziției Licitației de Crăciun (9 decembrie, Athénée Palace Hilton) începând cu sâmbătă, 22 noiembrie, la Palatul Cesianu-Racoviță, str. C.A. Rosetti, nr. 5.

Recuperare artefacte-cauză PCA Alba Iulia

Redactor — Thu, 26 Jul 2012 05:53:49 +0000

Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

În cursul zilei de ieri, 25.07.2012, la Dublin, prin cooperare judiciară internaţională cu autorităţile din Republica Irlanda, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat un nou lot de artefacte antice: 2 monede din aur de tip Koson (43-42BC). Aceste monede au fost indisponibilizate în urma expunerii la o licitaţie publică ce a avut loc în data de 18.02.2011, organizată de o casă de licitaţii din Dublin, artefactele aparţinând tezaurelor sustrase, în perioada 1998 – 2007, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, judeţul Hunedoara – clasat monument istoric pe lista monumentelor UNESCO.
Ataşatul de Afaceri Interne al Ambasadei României la Dublin a monitorizat în permanenţă dosarul în parcurgerea etapelor şi a termenelor stabilite de către instanţele irlandeze până la termenul din 25.07.2011, când instanţa a dispus restituirea monedelor statului român, acestea urmând a fi depuse la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti.
În cele 3 dosare soluţionate până în prezent, s-a dispus, prin rechizitoriu, trimiterea în judecată a 28 de inculpaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice, furt calificat de bunuri culturale, şantaj şi nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri, cercetările fiind efectuate de procurori ai Parchetului de pe lângă Curte de Apel Alba Iulia împreună cu ofiţeri specializaţi ai poliţiei judiciare din cadrul Inspectoratului de Poliţie Alba Iulia.
Reamintim că, din anul 2005 şi până în prezent, prin activitatea organelor judiciare, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu mai multe tezaure recuperate: 706 monede Koson din aur, 13 brăţări dacice din aur, un colier cu pandative şi o pereche de cercei din aur, trei scuturi dacice din fier forjat, depozite de unelte şi arme, câteva zeci de mii de monede antice din aur, argint şi bronz, precum şi numeroase alte artefacte depuse în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României, ale muzeelor naţionale de istorie din Alba Iulia şi Cluj-Napoca.

artefacte – InfoPress.Tv Romania

Descoperire istorică într-o colecție transilvăneană

Recuperare artefacte-cauză PCA Alba Iulia