anxietate – InfoPress.Tv Romania

Cum îți calmezi anxietatea la început de an

Stefania Stavarache — Thu, 11 Jan 2024 09:51:13 +0000

Începutul unui nou an aduce cu sine așteptări mari și presiunea de a ne fixa obiective ambițioase. Această perioadă poate declanșa stres, sentimente copleșitoare și chiar anxietate.
“Economisește mai mulți bani, fă mai mult sport, urmează un nou plan de viață, lasă-te de fumat, gândește-te la o schimbare în carieră” și lista poate continua. Există o tentație de a petrece luna ianuarie copleșindu-ne cu gânduri legate de schimbare, reguli, reglementări și, de asemenea, o tendință evidentă spre restricții și limitări.
Pentru cei care se luptă deja cu anxietatea, aceste așteptări sporite pot fi și mai tulburătoare. Mai ales pentru că cercetările sugerează că mulți dintre noi nu ne îndeplinim rezoluțiile de Anul Nou.
Acest fenomen anual nu este doar în imaginația ta. Studiile arată că 42% dintre oameni se confruntă cu stres și anxietate crescute în această perioadă. Motivele sunt multiple:

Presiunea socială: societatea ne bombardează cu așteptări legate de rezoluții, realizări și obiective noi. Teama de a nu rămâne în urmă poate fi copleșitoare.
Tensiune financiară: cheltuielile de sărbători duc adesea la anxietăți financiare legate de îndeplinirea obiectivelor și menținerea stabilității.
Autoreflecție: Evaluarea anului trecut poate declanșa emoții negative cum ar fi regretul sau dezamăgirea unor oportunități ratate.
Incertitudine: tabla goală de Anul Nou poate fi descurajantă, plină de necunoscute și teamă de viitor.

“Mulți oameni simt presiunea să facă din anul care tocmai a început „cel mai bun an din istorie”, ceea ce poate duce la o anxietate paralizantă. Adăugați presiunea stabilirii rezoluțiilor de început de an, incertitudinea unui nou început, speranța că vor depăși dezamăgirile anului trecut și veți avea ingredientele perfecte pentru anxietate” explică hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză.
Iată câteva strategii eficiente de gestionare a stresului din această perioadă:

Setează-ți așteptări potrivite: concentrează-te pe stabilirea unor obiective realiste și realizabile care să se alinieze cu valorile și aspirațiile tale. Nu-ți fie teamă să faci mici schimbări treptate în locul unora radicale.
Concentrează-te pe progres, nu pe perfecțiune: orice schimbarea necesită timp, iar eșecurile sunt inevitabile. Învață din greșeli și continuă să mergi mai departe indiferent de obstacole.
Relaxează-te: fă-ți timp pentru tine, dar folosește-l pentru a face ceva care îți place. Nu vrei să fii prea rigid, dar să ai un plan cu ceea ce faci în fiecare zi te va ajuta să rămâi concentrat pe prezent
Concentrează-te asupra momentului prezent: nu te lăsa prins în caruselul cu regrete legate de trecut sau de anxietăți legate de viitor.
Înfruntă-ți temerile: cercetările sugerează că o confruntare directă cu lucrurile care ne fac anxioși poate ajuta la spargerea unui tipar de frică și evitare.

“Rezistă impulsului de a-ți face rezoluții, deoarece acestea sunt o modalitate extrem de ineficientă de a face schimbări în viața ta. În schimb, stabilește-ți unul, maxim două obiective specifice și realiste pentru anul următor și – iată cheia – faci un plan specific și detaliat despre modul în care vei atinge acel obiectiv.” recomandă Eugen Popa.

Emoții în public si anxietatea socială

Stefania Stavarache — Tue, 12 Sep 2017 08:15:43 +0000

Te temi că vei fi judecat de ceilalți când intri într-o încăpere? Ți se întâmplă deseori să refuzi invitații în grupuri sociale de teamă că nu te vei simți în largul tău? Sau este chiar mai rău de atât, gândul de a fi într-un grup de oameni îți dă palpitații?
Este imposibil să eviți viața socială în totalitate dacă vrei să duci o viață normală și știm, din numeroase studii și cercetări psihologice realizate de-a lungul anilor, că relațiile sociale bune sunt un factor major în fericirea noastră. “Anxietatea socială este cea mai comună formă de tulburare de anxietate. Studiile au arătat că afectează aproximativ 13-14% din oameni la un moment dat în viața lor, iar izolarea creată de anxietatea socială poate duce la singurătate și depresie, care nu fac altceva decât să scadă stima, încrederea de sine și multe alte efecte negative”, explică Eugen Popa, preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză.
Emoția este definită ca o reacție afectivă de intensitate mijlocie și de durată relativ scurtă, însoțită de modificări în activitatea organismului, oglindind atitudinea individului față de realitate. Cuvântul “emoție” provine din cuvântul latin “emotionis”, în traducere “impulsul ce aduce reacții”.
“Emoţiile pot fi traduse şi prin energii în mişcare (e-motion, energy motion), deci au rolul de a face ca lucrurile să se întâmple în jurul nostru, deoarece suntem puşi în mişcare. Cu toții avem nevoi de bază adânci – pentru afecțiune, securitate, iubire, hrană, adăpost. Avem nevoie de statut, de semnificație, de atenție. Avem nevoie de stimulare, de exersarea creativității. Unele emoții ne conduc către experiențe care ne ajută să ne satisfacem aceste nevoi, iar altele ne îndepărtează de experiențe sau situații care, credem noi, ne-ar împiedica să satisfacem nevoile noastre esențiale. Gândește-te la poftă, dragoste, mânie – sunt emoții care ne motivează spre o experiență. Și gândește-te la emoții care ne îndepărtează de ceva – frică, teroare, dezgust. Sperăm întotdeauna că emoțiile noastre își fac bine treaba și ne conduc spre ceea ce este bun pentru noi. Dar uneori nu reușesc. Fobia sau anxietatea socială este una dintre ele. O altă problemă este că, cu cât eviți mai mult o situație, cu atât crește frica în jurul ei. Creierul tău emoțional trage concluzii din comportamentul tău: dacă eviți o situație tot timpul, înseamnă că este periculoasă. Așa că o să-ți ridice și mai mult teama de această situație pentru a se asigura că vei sta departe”, este de părere hipnoterapeutul Eugen Popa, preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză.
Există o diferență între senzația de a nu te simți confortabil într-un loc în care nu cunoști pe nimeni și disperarea care poate să apară chiar și atunci când ești însoțit de prieteni sau familie. De asemenea, există o diferență radicală între anxietatea socială și starea de introversie, care este o caracteristică a personalităţii noastre, a temperamentului nostru.
“Nimănui nu îi place să fie judecat, criticat, să fie neplăcut de alții, însă pentru unii frica de a primi reacții negative din partea celorlalți se poate transforma în paranoia și panică în momentul în care intră în contact cu cineva. Persoanele cu tulburare de anxietate socială au o frică irațională de a fi urmărite, judecate sau evaluate, se simt irațional jenate și umilite. Anxietatea și disconfortul devin atât de extreme în unele cazuri, încât interferează cu viața de zi cu zi. Diferența între timiditate normală și anxietate socială este dată de severitatea și persistența simptomelor care se manifestă”, explică hipnoterapeutul Eugen Popa.
Persoanele care suferă de tulburare de anxietate socială prezintă atât simptome emoționale, cât și fizice.
Dintre simptomele emoţionale, amintim: frica intensă de situații și locuri în care nu cunoști alte persoane, de a fi în centrul atenției, de a nu spune ceva nepotrivit, de situațiile în care ai putea să fii judecat, imposibilitatea de a stabili un contact vizual cu oamenii, teama că ceilalți ar putea să îți descopere frica, rușinea, teama de a părea prost, ciudat, teama de a mânca în fața altor oameni, eama de a purta discuții telefonice de față cu alte persoane, teama de a fi tachinat, de a se glumi pe seama ta etc.
Dintre simptomele fizice, cele mai evidente sunt: îmbujorarea, transpirația abundentă, tremuratul, tensiune musculară, bătăile puternice de inimă, probleme de respirație, gură uscată, bâlbâială etc.
“Consecințele tulburării de anxietate socială pot fi devastatoare, indivizii care suferă de aceasta fiind mai susceptibili de a fi singuri, de a atinge niveluri mai scăzute de educație și de a se îndrepta şi către alte afecțiuni precum depresia, abuzul de droguri și alcool. În general, un individ care suferă de anxietate socială are puțini oameni în jurul său și un istoric de muncă neregulat”, explică Eugen Popa.
Anxietatea socială provine, de obicei, dintr-o anumită traumă ascunsă, inconștientă, și având în vedere că este o problemă care provine din subconștientul nostru, eforturile noastre conștiente de a lupta împotriva situației pot eșua cu ușurință. Acest lucru nu va face nimic altceva decât să ne scadă și mai mult încrederea de sine.
“Anxietatea socială este un comportament învățat. Nu te-ai născut cu această reacție; la un moment dat în viața ta s-a întâmplat ceva care a provocat mintea să gândească și să acționeze în acest fel. Cu toate acestea, poți învăța mintea să gândească șă să acționeze într-un mod complet diferit folosind hipnoterapia. Această metodă te ajută să îți schimbi sistemul de credințe și legăturile adânci care îți afectează viața. Îți poate stimula stima de sine și crește încrederea, ceea ce va duce la schimbarea atitudinii față de tine dar și față de ceilalți. Te ajută să te relaxezi și să anulezi disconfortul fizic pe care îl simți când intri în contact cu alte persoane. De fapt, hipnoza te ajută să ajungi la baza problemei și este cel mai eficient mod prin care îți poți gestiona anxietatea socială”, declara Eugen Popa.

Ora de culcare ne influentează sănătatea?!

Stefania Stavarache — Mon, 28 Nov 2016 06:48:26 +0000

Dacă acum 20 de ani obişnuiam să mergem la culcare, în jurul orelor 22 – maxim 23, astăzi, majoritatea persoanelor nu reuşesc să adoarmă decât abia după ora 1 sau 2 noaptea. În opinia specialiştilor, insomniile se instaurează din cauza stresului tot mai mare la care suntem supuşi zi de zi, dezvoltând de multe ori, stări de anxietate şi de depresie.

Ca să ne păstrăm starea mentală şi fizică la parametri buni, profesorul internaţional de yoga Dana Ţupa, recomandă că trebuie să ne întoarcem la vechea tradiţie de a ne pune la somn începând cu ora 22, altfel vom dezvolta în timp aşa-zisa oboseală cronică, stare care ne poate scădea radical performanţele în tot ceea ce facem, în general din cauza epuizării glandelor suprarenale. “Chiar dacă pare imposibil să adormim la ora 22, ţinând cont de actualele circumstanţe, câteva exerciţii simple de relaxare pe care le putem efectua timp de 10 minute înainte de culcare, ne pot ajuta să uităm de toate grijile şi să putem dormi liniştiţi, fără pauze, timp de aproximativ 8 ore pe zi. Dacă vom păstra acest program de somn, starea noastră de sănătate se va îmbunătăţi vizibil, vom deveni mult mai energici, ne vom recăpăta puterea de concentrare şi vom reuşi mult mai uşor ceea ce ne-am propus”, afirmă Dana Ţupa.

Patru paşi simpli pentru un somn bun:

Bea un ceai cald de tei, îndulcit cu miere de tei, cu aproximativ 30 minute înainte de a merge la culcare. Efectul calmant al acestuia este dat de proprietăţile neurosedative şi antispastice ale florilor de tei, datorită uleiului esenţial de farnesol.

Fă-ţi un ritual personal şi nu sări din problemele de la birou sau ale familiei, direct în pat, sperând în mod absurd că vei adormi rapid. Dacă ai copil, ştii că înainte de a merge la culcare, acesta este îmbăiat, masat, dat cu ulei etc. Tot astfel, o baie caldă înainte de somn, în care să fie picurat ulei de lavandă, poate face minuni, întrucât muşchii se relaxează, apa caldă face corpul să fie într-o zonă de confort, iar uleiul de lavandă, aduce în plus, efectele terapeutice ale relaxării nervoase şi stării de calm.

Aşează-te pe pat, cu picioarele încrucişate (turceşte) şi pentru câteva minute, fă o meditaţie simplă, în care să îţi urmăreşti respiraţia. Elimină pe cât posibil gândurile şi uneşte atenţia ta doar cu respiraţia. Deşi are valoare imensă în purificarea minţii, acest tip de meditaţie buddhistă, este considerată uscată, plictisitoare şi aducătoare de somn pentru mintea umană, obişnuită să sară in permanenţă de la un gând la altul.

Întinde-te pe pat şi practică următorul exerciţiu de relaxare: încordează toţi muşchii, de la creştet până la degetele picioarelor. Menţine contracţia pentru 5-6 secunde şi apoi relaxează-te brusc. Repetă de 3 ori acest exerciţiu şi apoi concentrează-te din nou, în poziţie culcat, pe respiraţie.

Tot mai mulți copii preşcolari şi şcolari mici sunt irascibili, furioşi şi adesea sfidează regulile impuse de adulţi

Stefania Stavarache — Fri, 02 Sep 2016 07:47:57 +0000

Un număr tot mai mare de copii preşcolari şi şcolari mici din ziua de azi manifestă mult mai des comportamente agresive, opoziţioniste şi provocatoare faţă de adulţii semnificativi din viaţa lor, în special faţă de părinţi, în comparaţie cu generaţiile trecute. În spatele acestor atitudini se ascund stări de anxietate şi o stimă de sine scăzută, afirma doctorul în psihologie Geanina Cucu Ciuhan.

În ultimii zece ani a crescut îngrijorător numărul cazurilor de copii furioşi, uşor de enervat, care ţipă când cer ceva sau când îşi susţin punctul de vedere, care execută comenzile invers şi sfidează sau refuză să se supună regulilor, atât acasă, cât şi la grădiniţă sau la şcoală. “Mulți părinți încearcă o gamă largă de metode de disciplinare, trecând de la comunicarea calmă și empatică la abordări coercitive și chiar pedepse. De regulă, aceste metode sunt de natură a crește resentimentele copilului, care se manifestă din ce în ce mai violent și este tot mai greu de stăpânit. Atunci când am făcut evaluarea psihologică a acestor copii am constatat că, pe lângă problemele comportamentale, apar aproape de fiecare dată și dificultăți emoționale majore, în special anxietate, stimă de sine scăzută, iar în cazurile mai grave elemente sau gânduri depresive”,declara prof. univ. dr. Geanina Cucu Ciuhan.

Mai mult decât atât, studiile de specialitate din ultimii ani au relevat același lucru: o corelație foarte înalt semnificativă între tulburarea opoziționismului provocator la copiii preșcolari și fobie (95% la copiii de 3 ani) sau anxietate excesivă și de separație (95% la copiii de 5 ani). “Dincolo de studii, am constatat din practică faptul că atunci când intervenim asupra anxietăţii şi stimei de sine scăzute la aceşti copii, problemele de comportament se diminuează şi ele. Altfel spus, aceste două componente de bază – anxietatea şi stima de sine scăzută – stau la baza furiei şi opoziţionismului copiilor preşcolari şi şcolarilor mici. Ţinând cont de acest lucru, este foarte important pentru părinţi să apeleze la ajutorul specializat al psihologului atunci când copilul lor manifestă frecvent comportamente provocatoare şi crize de furie, evaluarea emoţională a copilului fiind esenţială în asemenea cazuri. Programele corecte de psihoterapie în aceste cazuri includ psihoterapia copilului, psihoterapia familiei, observația sistematizată la școală și managementul comportamental al copilului în clasă, în strânsă colaborare cu cadrul didactic (educator sau învățător), declara doctorul în psihologie Geanina Cucu Ciuhan.

Anxietatea şi depresia la adolescenti

Stefania Stavarache — Mon, 21 Mar 2016 09:58:28 +0000

Adolescenţi de azi au un nivel ridicat de anxietate, comparativ cu cel pe care îl aveau, în anii 1950, pacienţii spitalelor de psihiatrie, crede un psiholog. Anxietatea în rândul adolescenţilor este o problemă care se acutizează în România, iar aceasta poate apărea sub diferite forme, în diverse momente din viaţa lor şi poate avea repercusiuni destul de grave asupra dezvoltării psihice a tinerilor.

Una dintre cauzele creşterii nivelului de anxietate în rândul adolescenţilor este strâns legată de lipsa de socializare faţă în faţă şi petrecerea unui timp îndelungat în faţa unui calculator sau a unui telefon mobil. Totodată, anxietatea se poate manifesta sub formă de timiditate, teamă de a vorbi în public (fobia socială), atacuri de panică, tulburări obsesiv compulsive sau stresul post-traumatic. În cele mai multe cazuri, anxietatea apare în acelaşi timp cu depresia, iar motivele pentru care aceste suferinţe psihice asociate escaladează sunt izolarea socială, iluzia relaţionării sau a prieteniei în mediul online, dar şi dorinţa din ce în ce mai mare a adolescenţilor de aprobare din partea comunităţii.

Anxietatea s-a acutizat în societatea actuală comparativ cu deceniile trecute, deoarece, în prezent, suntem mult mai supuşi la factorii de stres şi nu mai avem timp să reflectăm la vieţile noastre, la credinţele noastre şi ne petrecem viaţa într-un mod în care nu ne face plăcere. “Trebuie să conştientizăm faptul că tehnologia a avansat foarte repede, iar acest fenomen a adus schimbări majore în rândul societăţii. Altfel spus, tehnologia s-a dezvoltat mult mai repede decât ne-am dezvoltat noi şi nu am putut gestiona din punct de vedere psihologic şi social aceste schimbări din vieţile noastre”, afirmă psihologul Gabriela Marin. Specialistul crede că, dintr-un anumit punct de vedere, oamenii sunt depăşiţi de bombardamentul informaţiei si al sarcinilor de zi cu zi şi duc în spate mai mult decât pot căra. “Anxietatea şi depresia existau într-o formă mult mai mică sau erau chiar inexistente acum câteva secole deoarece oamenii nu erau supuşi schimbărilor atât de bruşte, stresul era prezent la cote mult mai mici, iar oamenii trăiau ghidaţi după un set de valori şi reguli morale autentice. În societatea actuală, viteza cu care trăim – exact aşa cum se aude, ne trăim viaţa în mare viteză – a creat o instabilitate emoţională în rândul maselor, iar anxietatea şi depresia sunt răspunsuri clare că am pierdut controlul asupra vieţii noastre şi că avem nevoie de o pauză, avem nevoie să ne reechilibrăm din punct de vedere emoţional”, crede psihologul Gabriela Marin.

Adolescentii care au parinti care sufera de anxietate, care sunt foarte stresaţi sau care îşi fac griji excesive pentru ei, au sanse mult mai mari să preia, fără să conştientizeze, comportamentele şi felul de a gândi al parinţilor. “Deşi, aproximativ trei din zece persoane mature suferă, la un moment dat, de stări de anxietate, această tulburare poate fi, din fericire, tratată. Psihoterapia, iar studiile au confirmat că în mod special psihoterapia cogntiv-compartamentală, este foarte eficientă în tratarea depresiei şi a anxietăţii. Prin întelegerea legăturii dintre gânduri, emoţii şi comportamente, oamenii pot scăpa de fricile iraţionale şi calitatea vieţii lor poate creşte extraordinar de mult”, a declarat psihologul psihoterapeut Gabriela Marin.