Parlamentul European a aprobat, în ședința plenară din 20 octombrie, acordul privind consolidarea aplicării drepturilor pasagerilor în Uniunea Europeană, rezultat în urma negocierilor dintre Parlament, Consiliu și Comisia Europeană.

Noile reglementări urmăresc simplificarea procedurilor de rambursare și compensare, îmbunătățirea informării pasagerilor și o aplicare mai eficientă a drepturilor acestora, indiferent de mijlocul de transport utilizat. O parte importantă a modificărilor privește biletele de avion cumpărate prin agențiile de turism.

Totodată, noile reguli consolidează și drepturile persoanelor cu dizabilități sau mobilitate redusă, prin măsuri suplimentare privind accesibilitatea, informarea și asistența acordată pe durata călătoriei. În anumite situații, acestea vor putea beneficia și de transportul gratuit al unui însoțitor, în condițiile prevăzute de legislația europeană.

Rambursarea biletelor de transport cumpărate prin agenții

Una dintre principalele modificări privește rambursarea biletelor în situațiile în care pasagerii au dreptul la recuperarea contravalorii acestora.

În cazul în care agenția a achitat biletul către compania de transport din fonduri proprii, iar rambursarea se realizează prin intermediul acesteia, transportatorul va avea la dispoziție șapte zile pentru transferarea banilor către agenție, iar agenția alte șapte zile pentru restituirea acestora către client.

ANAT și ECTAA au susținut pe parcursul negocierilor termene care să țină cont de mecanismele reale de decontare, de exemplu din industria transportului aerian, inclusiv de sistemele IATA/BSP, precum și rambursarea prin canalul prin care a fost efectuată plata. Soluția adoptată reprezintă un compromis, care oferă pasagerilor termene clare, dar presupune adaptarea procedurilor operaționale ale agențiilor.

Comisioanele agențiilor și protejarea întreprinderilor mici

Noile prevederi stabilesc, ca regulă generală, rambursarea inclusiv a comisionului perceput de comerciant atunci când pasagerul are dreptul la restituirea prețului biletului. Această obligație ridică o problemă importantă pentru agențiile de turism, întrucât, din perspectiva acestora, serviciul de rezervare a fost deja prestat, iar anularea zborului sau neexecutarea transportului nu le este imputabilă.

Regulamentul introduce  o derogare pentru anumite microîntreprinderi, care vor putea reține o parte din comision, în condițiile prevăzute de legislație și cu informarea prealabilă a pasagerului.

ANAT consideră că serviciile prestate de agențiile de turism trebuie recunoscute și remunerate corespunzător, iar costurile generate de neexecutarea transportului nu trebuie transferate automat asupra intermediarilor.

Informarea pasagerilor și protecția datelor

Noile reguli stabilesc și obligații mai clare privind informarea pasagerilor, procedurile de rambursare și utilizarea datelor de contact.

ANAT și ECTAA au susținut ca informațiile transmise companiilor de transport să poată fi utilizate pentru comunicări operaționale, fără ca acestea să devină un instrument de promovare comercială directă către clienții agențiilor, în lipsa consimțământului necesar.

Protecția datelor și a relației comerciale dintre agenție și client rămâne esențială pentru funcționarea unei piețe concurențiale și pentru menținerea distribuției independente a serviciilor de transport.

 Ce urmează?

Textul aprobat de Parlamentul European trebuie confirmat formal de Consiliul Uniunii Europene, urmând apoi publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Aplicarea noilor prevederi este prevăzută pentru 23 octombrie 2027, în corelare cu aplicarea drepturilor revizuite ale pasagerilor aerieni.

Protecția pasagerilor și protecția agențiilor de turism nu sunt obiective contradictorii. Dimpotrivă, o piață în care responsabilitățile sunt clar delimitate, iar fiecare operator răspunde pentru serviciile pe care le prestează, oferă mai multă siguranță consumatorilor.

     Decontarea voucherelor a scăzut în primele 6 luni cu  60% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor și centralizate de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), piața a înregistrat o contracție vizibilă comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În primul semestru din 2026 valoarea totală a voucherelor emise a fost de 319,198,563.22 lei, în timp ce suma voucherelor decontate s-a ridicat la 289,246,403.92 lei. Scăderea față de perioada similară din 2025 este de 2% în ceea ce privește emiterea și 60% la decontare.

În luna iunie se înregistreaza următoarea situație:

– Emitere: 117,681,542.65 lei

– Decontare: 74,775,266 lei

„Odată cu stabilirea pragului de 800 de lei pentru angajați, decontările au scăzut la jumătate și s-au stabilizat, exact așa cum era anticipat. La nivelul voucherelor de vacanță emise, scăderea de la un an la altul este de doar 2%. În schimb, valoarea decontărilor continuă să scadă în 2026, după ce scăzuse și în 2025 cu 10%, deoarece anul trecut turiștii mai aveau vouchere de 1.600 de lei din emisiunile anterioare. Dispariția din piață a voucherelor cu valori mai mari duce, în mod firesc, la o diminuare a sumelor disponibile pentru vacanțe. Astfel, nu doar că numărul deținătorilor este mai mic, dar și bugetele acestora s-au redus, ceea ce diminuează apetitul pentru călătorii în România. Acest fenomen se reflectă deja în scăderea rezervărilor timpurii. Am cerut Guvernului prelungirea cu 5 ani a cadrului legal pentru emiterea voucherelor de vacanță 2027-2031 și o indexare  a valorii cu rata inflației.”, a declarat Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte BIBI Group4Travel.

Republica Moldova a introdus în 2026 posibilitatea ca angajatorii din sectorul privat să acorde angajaților vouchere de vacanță, în baza unui mecanism susținut fiscal de stat. Acordarea este voluntară, iar valoarea voucherelor poate ajunge la 50% din salariul mediu lunar pe economie, respectiv aproximativ 8.700 de lei moldovenești în 2026. Pentru angajat, voucherul este neimpozabil și poate fi utilizat exclusiv pentru servicii turistice pe teritoriul Republicii Moldova, ceea ce transformă acest beneficiu într-un instrument de stimulare a turismului intern.

În prezent, acordarea voucherelor de vacanță în sectorul privat din România rămâne opțională, iar angajatorii pot acorda aceste beneficii salariaților, sumele fiind deductibile la calculul impozitului pe profit în limita a șase salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare angajat, într-un an fiscal. Voucherele sunt suportate integral de angajator, astfel că facilitatea fiscală nu reprezintă o compensare directă sau o rambursare din partea statului.

Regimul actual trebuie diferențiat de propunerile legislative discutate în Parlament în cursul acestui an, prin care s-a urmărit introducerea unui mecanism fiscal care ar fi permis firmelor plătitoare de impozit pe profit să deducă din impozitul datorat o parte din valoarea voucherelor de vacanță acordate angajaților. Această soluție a fost avută în vedere în cadrul dezbaterilor parlamentare, însă nu face parte din mecanismul general aplicabil în prezent.

Voucherele de vacanță au atât un rol social, facilitând accesul la concedii pentru persoanele cu venituri mai mici, cât și unul economic, susținând turismul românesc și ocuparea unităților de cazare într-o perioadă în care primul semestru din  2026 a adus un grad de ocupare de doar 25-30%. Într-un sector în care sunt în derulare peste 2.000 de proiecte de investiții, cu o valoare estimată la peste 6 miliarde de euro, este nevoie de un mecanism de acordare a vouchere mai eficient, mai bine calibrat și extins către mediul privat, capabil să stimuleze atât consumul turistic intern, cât și utilizarea capacităților de cazare pe tot parcursul anului.

     Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) continuă procesul de adaptare la transformările industriei turistice și își consolidează reprezentativitatea prin atragerea unei noi generații de antreprenori și dezvoltarea unor structuri dedicate noilor segmente de piață.

În acest context, Valiza.ro devine membru ANAT. Printre asociații agenției se numără Andrei Șelaru, cunoscut publicului larg sub numele de Selly. Momentul coincide cu lansarea Nibiru, un nou proiect de dezvoltare turistică, primul de acest fel din România, care demonstrează apetitul tot mai mare al românilor pentru experiențe noi în destinațiile turistice consacrate. Turiștii nu mai caută doar cazare, ci și locuri, atracții și evenimente care să le ofere motive suplimentare pentru a alege o destinație și pentru a-și petrece timpul liber. Astfel de proiecte contribuie la diversificarea produsului turistic și răspund uneia dintre nevoile pe care litoralul românesc le-a avut în ultimii ani: dezvoltarea unor atracții care să completeze oferta tradițională de soare și plajă.

ANAT consideră că dezvoltarea industriei presupune atât valorificarea experienței acumulate de agențiile care au construit piața turistică din România în ultimele trei decenii, cât și implicarea noii generații de antreprenori, care aduce o perspectivă diferită asupra produselor turistice și a modului în care acestea sunt promovate și comercializate. Organizația își propune să fie spațiul în care aceste două perspective se întâlnesc și contribuie împreună la dezvoltarea turismului românesc.

Consiliul Director al ANAT a decis înființarea unui grup de lucru dedicat turismului de experiență, evenimentelor și festivalurilor. Grupul va reuni agenții de turism, organizatori de evenimente și alți parteneri interesați de dezvoltarea acestui segment și va avea ca obiectiv identificarea oportunităților de colaborare, formularea de propuneri și promovarea bunelor practici. Coordonarea grupului de lucru va fi asigurată de Andrei Șelaru, reprezentant al Valiza.ro.

„Turismul este o industrie dinamică, iar ANAT trebuie să rămână relevantă pentru întreaga piață. Ne dorim ca organizația să fie locul în care experiența celor care au construit această industrie se întâlnește cu viziunea noii generații de antreprenori. Credem că aceasta este direcția firească de dezvoltare a ANAT și a turismului românesc”, a declarat Cristian Bărhălescu, președintele ANAT.

Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor și centralizate de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), piața a înregistrat o contracție vizibilă comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În primele 2 luni decontarea voucherelor a scăzut cu 52% față de aceeași perioadă a anului trecut

Cuprins

1  Scăderea  decontării voucherelor de vacanță

2 Politici publice pentru susținerea vacanțelor în România

3.  Prelungirea programului

În luna ianuarie 2026, valoarea totală a voucherelor de vacanță emise s-a ridicat la 45.169.184,70 lei. În ceea ce privește utilizarea acestora, valoarea voucherelor decontate a fost de 47.904.392,63 lei, în timp ce suma aferentă voucherelor returnate a însumat 1.885.772,09 lei.
În februarie 2026, valoarea totală a voucherelor de vacanță emise s-a ridicat la 45.795.664,95 lei. În ceea ce privește utilizarea acestora, valoarea voucherelor decontate a fost de 47.593.263,63 lei, în timp ce suma aferentă voucherelor returnate a însumat 2.068.589,31 lei.
Comparativ  cu cifrele înregistrate în primele două luni din 2025, se observă o  scăderi totale semnificative pe ambele paliere:
– Emitere: O scădere de 12,4% (de la 103.843.567,06 lei în 2025);
– Decontare: O scădere accentiată de 52,6% (de la 201.469.807,78 lei în 2025).

Politici publice pentru susținerea vacanțelor românilor în țară

„Avem nevoie de politici publice care sa susțină vacanțele românilor în România în contextul în care BNR raportează o ieșire de valută de 9,5 miliarde euro pentru călătorii în străinătate. În plus, impactul social al voucherelor de vacanță este esential pentru familiile care doar cu aceste stimulente își permit o vacanță în propria țară,” a declarat domnul Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte BIBI Group4Travel.
Cel mai alarmant semnal vine din zona decontărilor de către unitățile afiliate. Dacă în primele două luni din 2025 valoarea decontată se ridica la peste 40 milioane de euro, în 2026 aceasta a scăzut la mai puțin de 20 milioane de euro, reprezentând o prăbușire de peste 52%! Tichetele cu valoare înjumătățită stimulează prea puțin achiziția de vacanțe în România

Grup de lucru format din reprezentanții industriei ospitalității

Un grup de lucru format din reprezentanți ai industriei ospitalității, din care a făcut parte și vicepreședintele ANAT, domnul Adrian Voican, a avut recent o întâlnire cu ministrul de resort. În cadrul întâlnirii a fost reiterată susținerea fermă a industriei pentru prelungirea acestui program pentru încă cinci ani, în perioada 2027–2031.

Voucherele reprezintă o măsură cu un puternic rol social! Se adresează în special angajaților cu venituri mai mici, contribuind la sănătate, prevenție și acces real la odihnă. În același timp, ele susțin continuarea investițiilor în turism. În prezent există aproximativ 2000 de proiecte în derulare, în valoare totală de circa 6 miliarde de euro, care nu trebuie să fie puse în pericol. De asemenea, voucherele contribuie la creșterea gradului de ocupare al hotelurilor la nivel național, pe tot parcursul anului, într-un context în care, de exemplu, în ianuarie 2026 gradul de ocupare a fost de doar 20%. Nu în ultimul rând, ele au un rol important în reducerea deficitului balanței valutare din turism, care se situează în prezent la aproximativ -4,5 miliarde de euro.

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) reacționează printr-un comunicat de presă la campania  declanșată în ultimele zile de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.

„Nu contestăm realitatea semnalată. Da, există soluții improvizate pe litoral. Dar ceea ce omite doamna ministru este esențial: aceste soluții sunt consecința directă a unui eșec sistemic al statului român, care, timp de peste 20 de ani, nu a fost capabil să asigure infrastructura minimă de canalizare. Este ușor să descoperi „probleme” și să arăți cu degetul. Este mult mai greu să îți asumi faptul că instituțiile statului au tolerat, ani la rând, această situație, fără să ofere alternative.

Președintele ANAT Alin Burcea menționează că turismul, în loc să fie sprijinit, este ținta tuturor. „Mai bine închidem tot și ne declarăm țara non-turistică”

Operatorii de plajă susțin  nu sunt cauza problemei, ci efectul ei. Au investit milioane, au dezvoltat servicii, au ținut litoralul în viață și au atras turiști, în timp ce statul, prin instituții precum Apele Române, s-a limitat în principal la a încasa redevențe, fără să livreze infrastructura necesară.

„Mai mult, declarațiile iresponsabile din toamna trecută, potrivit cărora chiria unei plaje ar fi echivalentă cu încasările dintr-o singură zi, au contribuit direct la o distorsionare gravă a percepției și la decizii administrative care au dus la triplarea costurilor pentru sezonul 2026. Aceste costuri nu dispar, ele se transferă inevitabil în prețurile plătite de turiști și în competitivitatea litoralului românesc. Dacă obiectivul era desființarea plajelor amenajate, atunci ar fi fost mai onest să nu mai fie scoase la închiriere. În schimb, asistăm la o combinație de declarații populiste și măsuri incoerente, care duc exact în aceeași direcție, dar fără asumare. …….Astăzi, aceiași operatori sunt transformați în țapi ispășitori într-o campanie de imagine. Eliminarea peste noapte a soluțiilor existente, fără a pune nimic în loc, nu este reformă. Este blocaj. Am cerut în mod repetat investiții, termene și soluții. Nu am primit decât promisiuni și, acum, acuzații”.

ANAT anunță că în lipsa măsurilor urgente  pentru punerea la dispoziție a infrastructurii sau, cel puțin, pentru reglementarea temporară a situației existente, consecințele vor fi evidente pentru toată lumea: plajele vor deveni spații improprii, iar experiența turiștilor va avea de suferit grav.

„Nu poți ignora o problemă 20 de ani și apoi să pretinzi că o rezolvi în câteva zile, aruncând vina pe cei care au ținut litoralul funcțional. Turismul românesc nu poate fi gestionat prin clipuri și reacții de moment. Nu avem nevoie de o „ministră TikTok”, ci de politici publice serioase, investiții reale și asumare. În lipsa acestora, sezonul estival 2026 nu este doar în pericol. Este pus direct sub semnul întrebării,” se arat[ ]n comunicatul ANAT.

Ediția din 2026 a ITB Berlin marchează un moment de referință în industria globală, celebrând  60 de ani sub sloganul „Creating moments since 1966”. Evenimentul  se va desfășura în perioada 3-5 martie 2026 la centrul expozițional din Berlin, având onoarea de a găzdui Angola în rolul de țară gazdă oficială. Această aniversare nu este doar o privire spre trecut, ci o platformă vibrantă unde se estimează prezența a peste 100.000 de participanți și a peste 5.800 de expozanți provenind din mai mult de 170 de țări. Standul României va fi gazda unor evenimente speciale, prezentări și degustări de produse tradiționale menite să atragă interesul vizitatorilor la acest eveniment.

Târgul reunește  întregul lanț valoric al turismului mondial, de la giganții ospitalității și destinații consacrate, până la tehnologii de ultimă oră în segmentul Travel Tech. Diversitatea este un punct central al expoziției, oferind spații dedicate pentru segmente specializate precum turismul cultural, medical sau de lux, dar și zone concentrate pe sustenabilitate și turism responsabil. Este locul unde liderii de opinie și noile start-up-uri colaborează pentru a defini viitorul călătoriilor bazat pe tehnologie și AI.

Din 1966 și până în prezent, ITB Berlin a fost martorul și motorul transformărilor majore din turism, ghidat de pasiunea de a construi punți între culturi. Pentru a onora această moștenire, organizatorii propun o incursiune emoționantă în istoria industriei, de la primii pași ai târgului și momentele economice cheie, până la revoluția digitală care a schimbat modul în care călătorim. Participarea la ediția jubiliară din 2026 reprezintă o oportunitate unică de a descoperi poveștile care au modelat această lume și de a face parte din următorul capitol al istoriei turismului.

România demonstrează o creștere solidă și constantă ca piață sursă pentru turismul german, evoluând de la 290.254 de sosiri în 2022 la un record istoric estimat de peste 433.000 în 2025. Deși ocupă locul 23 în clasamentul general, România pereformează, înregistrând în 2024 o creștere de aproximativ 15%, devansând țări precum Polonia (8,5%) sau Ungaria (12,4%). Această ascensiune indică o piață matură, care a depășit faza recuperării post-pandemie și a intrat într-o etapă de creștere organică sustenabilă.

Evoluția Sosirilor în Germania din România

Anul     Număr Sosiri     Creștere Procentuală (%)

2022     290.254

2023     351.547                            +21,12%  (față de 2022)

2024     403.198                            +14,69%  (față de 2023)

2025     433. 000                +7,39%  (față de 2024) – ESTIMATIV

(Sursa – GENESIS Online- Baza de date a Ofixiului Federal de Statistică)

În perioada 2023–2025, piața turistică din România a înregistrat o evoluție pozitivă în ceea ce privește vizitatorii din Germania, aceștia reprezentând constant o pondere semnificativă, de aproximativ 9,5% – 10,4%, din totalul turiștilor străini, clasându-se pe primul loc în România.  Datele indică un salt remarcabil în anul 2024, când numărul sosirilor a crescut cu peste 10%, atingând pragul de 240.378 de persoane. Deși în 2025 ritmul de creștere s-a temperat la 2,54% (ajungând la un vârf istoric de 246.502 turiști), tendința generală pe ultimii doi ani rămâne una ascendentă, cu o creștere totală de 12,93%, semn al unei piețe care a depășit faza de recuperare și a intrat într-o etapă de consolidare.

Evoluția fluxului de turiști germani (2023 – 2025)

Perioada           Număr turiști     Creștere anuală (valoare)           Creștere anuală (%)

2023                     218.273

2024                     240.378                      +22.105                                +10,12%

2025                     246.502                        +6.124                                 +2,54%

(Sursa – INS – Institutul Național de Statistică)

„Participarea la ediția jubiliară ITB Berlin reprezintă o oportunitate strategică pentru România. Suntem parte dintr‑un eveniment care modelează direcțiile globale ale industriei, iar prezența noastră aici consolidează imaginea unei destinații autentice, competitive și pregătite să răspundă noilor  tendințe din turism. Creșterea constantă a interesului turiștilor germani confirmă potențialul pieței și necesitatea de a investi în promovare și în experiențe turistice de calitate”, a declarat Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și CEO BIBI Group4Travel .

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) atrage atenția asupra faptului că voucherele de vacanță reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri economice și sociale adoptate din 2009 și până în prezent în România, cu efecte pozitive demonstrate asupra economiei naționale, a investițiilor în turism și a menținerii locurilor de muncă.

Voucherele – catalizator economic

Conform studiului privind Impactul socio-economic al sistemului de tichete în România, realizat de către Academia de Studii Economice (ASE) în acest an, eliminarea voucherelor de vacanță ar duce la o pierdere netă de 1,744 miliarde lei din PIB-ul național, pierderea a 17.000 de locuri de muncă, o reducere semnificativă a consumului intern, în special în extrasezon, o accentuare a disparităților regionale, în special în zonele dependente de turism intern.

De asemenea, fiecare milion de lei alocat pentru vouchere susține peste 1.670 de locuri de muncă directe și indirecte, iar eliminarea lor ar duce la pierderea a circa 9.100 de locuri de muncă doar în sectoarele HORECA, transport și agrement local.

Recesiunea din turism este reală în 2025!

Motivele sunt: scăderea puterii de cumpărare, creșterea TVA și reducerea valorii voucherelor de vacanță.

ANAT atrage atenția că în august 2025 s-a înregistrat o scădere de 6,3% a numărului de turiști cazați față de anul precedent, în ciuda faptului că operatorii privați au oferit reduceri masive. „Indiferent de prețuri, o parte dintre români nu s-au mai cazat. Trei luni la rând, în vârful de sezon, contracția economică a fost mai mare de 4%, primul an cu scăderi după pandemie! Județe cu tradiție turistică certă au înregistrat scăderi severe: -38% Argeș, -17,8% Harghita, -15% Prahova în timp ce creșteri au fost în Sibiu și Constanța. Asta arată clar că nu prețul este problema, ci scăderea puterii de cumpărare și lipsa oricăror politici guvernamentale pentru turism”, a subliniat Adrian Voican, vicepreședinte ANAT.

În plus, voucherele au contribuit direct la creșterea veniturilor bugetare prin taxe și impozite colectate din activitatea turistică, generând un efect multiplicator asupra economiei – fiecare leu investit în vouchere produce peste 1,6 lei în PIB.  Studiul ASE mai arată că 90% din veniturile generate de vouchere sunt fiscalizate!

Economia informală raportată la Produsul Intern Brut în țările membre ale Uniunii Europene în 2022, ca pondere: Austria – 6,6%, Bulgaria – 33,1% 3, Croația – 29,7%, Germania – 8,8%, Ungaria – 25,4%, Olanda – 8,2%, România – 29%. Media Uniunii Europene este de 10,8%.  Sursa: Schneider și Asllani, 2022.

Septembrie 2025: -85% vouchere acordate!

Fără voucherele de vacanță, viitorul este sumbru în turismul românesc. Datele preluate de ANAT de la Ministerul Finanțelor arată că în luna septembrie 2025, valoarea  voucherelor acordate s-a prăbușit cu 85% față de aceeași lună a anului trecut. Astfel, în septembrie anul curent angajatorii au achiziționat vouchere de aproape 5,96 milioane de euro față de 38,03 milioane de euro în septembrie 2024. Și aceasta în condițiile în care pe piață au existat încă multe vouchere emise în 2024. Fără a reveni asupra acestei erori strategice, vom asista la falimente și disponibilizări de personal cu efecte în lanț în industriile conexe.

Investițiile în turism, în pericol

Voucherele de vacanță au stimulat investițiile în structuri de cazare, agrement și servicii conexe, întrucât au transmis un semnal de stabilitate și sprijin guvernamental pentru turismul intern. Pe perioada aplicării acestei măsuri, numărul unităților de cazare clasificate a crescut de 5 ori, de la 6300 de unități în 2006 la 28.900 de unități în 2025. Dintre acestea aproape 40% sunt noi sau modernizate în ultimii 3 ani, conform datelor raportate de Ministerul de resort. 28 de hoteluri de 4 și 5 stele aparținând brandurilor internaționale s-au deschis în ultimii ani și ar urma încă 15, în Craiova, Bacău, Satu Mare, Cluj și Arad.

În lipsa acestei măsuri, multe investiții sunt în pericol de a fi amânate sau chiar oprite.

„Eliminarea voucherelor ar duce la pierderi de PIB, locuri de muncă și investiții și ar avea un impact negativ major în domeniul social. Practic, ar fi exact opusul a ceea ce își dorește orice minister al economiei”, a adăugat Adrian Voican.

Impactul voucherelor asupra prețurilor pachetelor turistice

Un mit puternic vehiculat pe rețelele sociale și preluat în mod superficial și de reprezentanțți oficiali este acela că existența voucherelor a mărit prețurile în turism și a descurajat investițiile. Această presupunere aparent logică nu a fost confirmată în mod științific de niciun studiu. Nu există nicio legătură cauzală dovedită între scumpirile anuale și existența cardurilor valorice. Prețurile au crescut în toate țările, chiar în lipsa voucherelor. În România, Eurostat raportează scumpiri de 9,5% dar cele mai mari creșteri sunt în Estonia: +39%, Bulgaria: +23% (o destinație de top pentru vacanțele românilor), Danemarca: +12%.

Asociația Națională a Agențiilor de Turism solicită menținerea și actualizarea valorii voucherelor de vacanță în raport cu inflația, precum și extinderea acestora și către mediul privat, măsură care ar asigura echitate socială, investitii și dezvoltare economică durabilă.

Tabăra de la mare îi are ca participanți pe copiii din programele CONCORDIA, care se vor bucura de toate facilitățile oferite oaspeților de hotelurile Recif Neptun și Tismana All Inclusive Family Club Jupiter, ambele în sistem all inclusive. Vor petrece timp în parcul de aventură Paradis Land Neptun, vor vizita orașul Constanța într-un tur pietonal cu Diana Slav , Cetatea Histria într-un tur ghidat cu Dana Bartlett și vor avea parte de multă distracție în atelierele organizate de La Colibe Corbu și Moara Veche.

„Organizăm cu mare bucurie o nouă tabără la mare pentru copiii cu posibilități materiale reduse și cu speranța că timpul petrecut pe litoralul românesc le dă un plus de energie pentru noul an școlar. Încercăm în fiecare an să le oferim momente frumoase și amintiri pe viață prin astfel de acțiuni la care contribuie membrii asociației”, declară Alin Burcea, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism.

“Transformăm visul în realitate, pentru acești copii, cu tabăra de la Jupiter și Neptun. Îi implicăm în activitățile de divertisment realizate de animatori la piscine, le oferim relaxare și distracție și în afara hotelurilor, astfel încât experiența taberei să fie una complexă“, declară Aurelian Marin, prim-vicepreședinte ANAT și proprietarul Paradis Hotels&Resorts, care asigură administrarea și managementul hotelurilor Recif Neptun și Tismana All Inclusive Family Club Jupiter, gazdele taberei la mare.

“Pentru copiii noștri, o tabără înseamnă mult mai mult decât câteva zile la mare – este o șansă la normalitate și la bucuria de a vedea marea, uneori, poate pentru prima dată. Suntem recunoscători și ne bucurăm să avem un parteneriat de o asemenea anvergură cu Asociația Națională a Agențiilor de Turism, care înțelege importanța implicării sociale și aduce o reală schimbare și bucurie în viețile copiilor noștri”, declară Nicoleta Golai, director adjunct CONCORDIA România.

Fondată în România în anul 1991, Organizația Umanitară CONCORDIA este o organizație neguvernamentală, independentă, dedicată sprijinirii copiilor, tinerilor și familiilor aflate în nevoie, spre o viață independentă și responsabilă. CONCORDIA derulează programe sociale și educaționale, consiliere vocațională, formare profesională, business social, dar și servicii de locuire pentru a ajuta la integrarea socio-profesională a persoanelor defavorizate.

ANAT a reluat în toamna 2024 seria taberelor pentru copii defavorizați, în cadrul programului de responsabilitate socială pe care și l-a propus, și organizează periodic astfel de acțiuni, cu ajutorul membrilor săi, și în parteneriat cu instituții a căror activitate este dedicată sprijinirii copiilor, tinerilor și familiilor aflate în nevoie.

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) atrage atenția asupra unei situații critice care afectează atât turiștii, cât și agențiile de turism, cauzată de dificultățile financiare ale turoperatorului Cocktail Holidays, prezent pe piața românească de peste 25 de ani și cunoscut pentru reputația sa bună în rândul turiștilor și agențiilor partenere. „Cocktail Holidays a oferit de-a lungul timpului pachete complete de vacanță, charter și sejururi internaționale, fiind recunoscut pentru profesionalism și servicii de calitate”.

ANAT subliniază că agențiile intermediare au responsabilitatea de a informa prompt turiștii cu privire la stadiul rezervărilor, dar nu sunt răspunzătoare pentru plata despăgubirilor sau pentru achitarea serviciilor neexecutate de turoperator. În cazul în care agențiile intermediare achită din proprie inițiativă servicii pentru turiști, aceste plăți nu pot activa polita de insolvență, aceasta fiind un drept exclusiv al turiștilor. Agențiile devin creditori și se pot înscrie la masa credală, urmând ca recuperarea sumelor să se facă în funcție de patrimoniul companiei aflate în insolvență și de tipul de creditor, conform ierarhiei stabilite de lege.

Această situatie in care ne aflăm putea fi evitată! ANAT a semnalat încă din 2018, odată cu implementarea Directivei Europene privind pachetele de servicii de călătorie, lipsa unui mecanism real de garantare care să protejeze turiștii în cazul insolvenței turoperatorilor și companiilor aeriene. De-a lungul anilor, ANAT a făcut numeroase demersuri oficiale, solicitând autorităților crearea unor instrumente eficiente de protecție, atât pentru consumatori, cât și pentru stabilitatea industriei.

Potrivit ANAT, anul trecut, după multiple consultări, s-a ajuns la o propunere concretă și funcțională: constituirea a două fonduri de garantare, unul pentru pachetele de servicii de călătorie și unul pentru biletele de avion, menite să asigure recuperarea integrală a sumelor plătite de turiști în caz de insolvență, mecanisme care preiau modele europene de succes și care au fost dezvoltate sub îndrumarea Asociației Europene a Fondurilor de Garantare – EGFATT.

Conducerea ANAT a avut numeroase întâlniri cu miniștrii Economiei – Radu Oprea, Bogdan Ivan și Radu Miruță – precum și cu echipele de specialiști din minister, iar proiectele de lege sunt finalizate si depuse la minister încă din august 2024, pregătite pentru adoptare. Cu toate acestea, Guvernul nu a considerat aceste măsuri prioritare, iar instrumentele existente – asigurările și scrisorile de garanție – nu asigură decât recuperarea parțială a pagubelor, expunând turiștii și agențiile la pierderi semnificative.

Statul român este direct responsabil pentru lipsa mecanismelor eficiente de protecție a turiștilor în caz de insolvență a turoperatorilor și companiilor aeriene. Prin transpunerea incorectă a Directivei Europene 2015/2302, statul a eșuat să asigure protecția integrală a consumatorilor, așa cum este prevăzută de lege. În consecință, turiștii afectați sunt perfect îndreptățiți să se îndrepte împotriva statului român, care răspunde în solidar până la completarea procentului de despăgubire de 100% asumat prin Directivă. Această situație întărește necesitatea urgentă ca autoritățile să adopte măsuri eficiente pentru protecția consumatorilor și stabilitatea industriei de turism.

Pe fondul măsurilor de austeritate, al incertitudinii generale resimțite de populație, al scăderii semnificative a puterii de cumpărare și al lipsei de semnale privind relansarea economică, ANAT se așteaptă ca astfel de situații să devină mai frecvente.

Industria noastră, foarte atentă la reputație și puternic afectată de orice eveniment care ar putea-o diminua, face eforturi pentru a preveni astfel de situații, însă trebuie subliniat că Guvernul nu consideră turismul important, deși acesta ar putea genera rapid venituri consistente pentru economie, cu investiții minime. Statul refuză să colaboreze cu specialiști și să creeze un organism profesional dedicat gestionării domeniului în beneficiul românilor și al României.

Pentru turiști, ANAT recomandă calm, informare și verificarea stadiului rezervărilor înainte de orice plecare. Pachetele de servicii de călătorie cad în responsabilitatea organizatorului, indiferent dacă au fost achiziționate direct sau prin intermediari. Agențiile intermediare trebuie să informeze prompt turiștii despre situația pachetelor și pașii care trebuie urmați.

Turiștii trebuie să contacteze asigurătorul pachetului, în baza contractului, pentru a solicita despăgubiri. În relația cu furnizorii, unele servicii, cum ar fi biletele de avion pentru charterele cu care colaborează turoperatorul, pot fi obținute gratuit sau prin facilități, iar agențiile intermediare sunt rugate să ia legătura cu aceștia pentru a sprijini turiștii.

 „De mai bine de 2 ani, ANAT a făcut demersuri oficiale către toți miniștrii Economiei și către Comisia de Turism din Parlament pentru adoptarea legislației privind cele două fonduri de garantare, absolut vitale pentru industria noastră. Am avut numeroase întâlniri cu miniștrii Radu Oprea, Bogdan Ivan și Radu Miruță, precum și cu echipele din minister, iar proiectele de lege sunt gata încă din august 2024. Cu toate acestea, niciunul dintre miniștri nu a considerat important să ducă lucrurile până la capăt. Statul român este direct responsabil pentru situația de astăzi, pentru că a transpus greșit directiva europeană și nu a luat măsurile necesare pentru ca turiștii să fie protejați 100%, așa cum prevede legea europeană. Singurele instrumente funcționale – asigurările și scrisorile de garanție – nu asigură decât o recuperare parțială a pagubelor și nu respectă cerințele directivei,” a declarat Dr. Ec. Alin Burcea, președintele ANAT.

„ANAT luptă de 10 ani pentru modificarea vacanțelor. Am reușit ca, în urma discuțiilor cu Ministerul Învățământului, să îi convingem că nu trebuie să se “înghesuie” toți românii în aceeași perioadă. Și acum, practic, toată luna februarie, elevii pot lua vacanță.
Am propus ca vacanța de vară să fie luată pe cicluri școlare: clasele I-IV de la 1 iunie, clasele V-VIII din 15 iunie și liceele de la 1 iulie. Se mai poate face eșalonarea și pe regiuni – Moldova, Ardeal, Dobrogea, Banat.
În orice formulă, să fie vorba de eșalonare. Deci, da, ideea este bună, dar trebuie să convingem Ministerul Învățământului să facă acest lucru”, declară președintele ANAT,  Alin Burcea.

Adrian Voican, vicepreședinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) și președinte BIBI Group4Travel, susține inițiativa și aduce în discuție modelul german al vacanțelor decalate pe regiuni: „Este o idee bună să avem vacanțe decalate în România cu una sau două săptămâni, de exemplu pe zone diferite, astfel încât să profităm de vremea bună din septembrie și pentru vacanța elevilor care n-au reușit să profite în lunile de vară din diferite motive. Merită să luăm în considerare experiența Germaniei care face vacanțele elevilor pe landuri. În același timp, trebuie să ținem cont și de nevoile profesorilor, pentru că a ține școala deschisă mai mult înseamnă costuri în fiecare perioadă a anului. În orice caz trebuie să stea toți factorii de decizie la masă ca să găsească o soluție optimă”, a declarat Adrian Voican.

Declarația vine în completarea demersului inițiat de Asociația Travel Pro, care solicită oficial autorităților să analizeze posibilitatea extinderii vacanței de vară ca măsură strategică pentru turism, educație și economie. În lipsa voucherelor de vacanță și în fața unui sezon estival dificil, operatorii din turism consideră că prelungirea vacanței ar permite o distribuție mai echilibrată a cererii și ar contribui la sustenabilitatea comunităților care depind de sezonul estiva