Paralela45 anunță finalizeazarea un proces de transformare organizațională, devenind societate pe acțiuni, Paralela45 Turism S.A., cu un capital social de 90.000 de lei, și își consolidează structura de guvernanță prin numirea unui nou board administrativ și a unui CEO. Din structura de conducere fac parte Ioana Burcea, Ondina Dobriban, Valentina Breazu, Dawid Manicki, în poziții de directori, și Mariusz Kozlowski, în calitate de CEO. Alin Burcea continuă colaborarea cu Paralela45, agenție pe care a înființat-o în urmă cu 36 de ani, în calitate de Președinte al Boardului de Supervizare.

Aflată într-o nouă etapă de dezvoltare după fuziunea cu Rainbow Tours Polonia, finalizată în mai 2025, Paralela45 adoptă o strategie axată pe maturizare, scalare și stabilitate, susținută de investiții și de consolidarea poziției pe piața de turism. Expansiunea a început la finalul anului trecut, prin deschiderea unei agenții într-un centru comercial, ParkLake Shopping Center Bucuresti, ca proiect pilot în programul de extindere națională în următorii cinci ani.

Noul CEO al Paralela45 este Mariusz Kozlowski. Cu peste 22 de ani de experiență profesională, în principal în sectorul asigurărilor, Mariusz Kozlowscki, a ocupat funcții de top management și executive, contribuind la construirea și dezvoltarea unor companii de asigurări și de analiză de date, atât de la zero, cât și în organizații mature.

“Preluarea rolului de CEO Paralela45 Turism S.A. este pentru mine atât o onoare, cât și o responsabilitate majoră. Vorbim despre un brand puternic, construit în timp prin viziune, consecvență și profesionalism, iar această moștenire reprezintă un fundament solid pentru următoarea etapă de dezvoltare a companiei. Îi mulțumesc domnului Alin Burcea pentru cei 35 de ani de leadership dedicat și pentru contribuția esențială la construirea culturii, valorilor și echipei Paralela45. Mă bucur că vom continua această colaborare în noua sa calitate și sunt convins că experiența sa va rămâne un reper important pentru companie. Preiau această responsabilitate având la bază o companie solid construită, iar obiectivul meu este să duc mai departe această fundație, susținând o cultură organizațională bazată pe transparență, responsabilitate și integritate,”anunță Mariusz Kozlowski, Președintele Consiliului de Administrație și CEO Paralela45:

Alin Burcea rămâne aproape de companie în calitate de Președinte al Boardului de Supervizare, cu un rol la fel de important ca până acum, oferind susținere și îndrumare noii echipe de conducere.

Alin Burcea, Președintele Boardului de Supervizare al Paralela45:
“Mă bucur că am asigurat un viitor frumos agenției pe care am creat-o acum 36 de ani! Timp de decenii, pasiunea și viziunea ne-au ghidat fiecare decizie, construind echipe puternice și valori solide. Astăzi, rolul meu este diferit, dar energia și misiunea rămân aceleași: deschidem agenții, explorăm noi destinații și creăm experiențe de neuitat. Paralela45 este acum un reper pe piața de turism din România și avem putere, avem valoare, avem viitor! Ce poate fi mai frumos?”

Ioana Burcea, Director în cadrul Boardului Administrativ al Paralela45:
“Stilul meu managerial este colaborativ și orientat spre claritate, bazat pe decizii informate, responsabilitate asumată și construirea unor echipe autonome, bine aliniate la obiectivele de business. Pentru mine, performanța începe cu încredere, dialog și respect față de oameni. Mă motivează să construim împreună, pe termen lung. Privesc cu entuziasm către următorii 35 de ani de Paralela45.”

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) atrage atenția asupra unei situații critice care afectează atât turiștii, cât și agențiile de turism, cauzată de dificultățile financiare ale turoperatorului Cocktail Holidays, prezent pe piața românească de peste 25 de ani și cunoscut pentru reputația sa bună în rândul turiștilor și agențiilor partenere. „Cocktail Holidays a oferit de-a lungul timpului pachete complete de vacanță, charter și sejururi internaționale, fiind recunoscut pentru profesionalism și servicii de calitate”.

ANAT subliniază că agențiile intermediare au responsabilitatea de a informa prompt turiștii cu privire la stadiul rezervărilor, dar nu sunt răspunzătoare pentru plata despăgubirilor sau pentru achitarea serviciilor neexecutate de turoperator. În cazul în care agențiile intermediare achită din proprie inițiativă servicii pentru turiști, aceste plăți nu pot activa polita de insolvență, aceasta fiind un drept exclusiv al turiștilor. Agențiile devin creditori și se pot înscrie la masa credală, urmând ca recuperarea sumelor să se facă în funcție de patrimoniul companiei aflate în insolvență și de tipul de creditor, conform ierarhiei stabilite de lege.

Această situatie in care ne aflăm putea fi evitată! ANAT a semnalat încă din 2018, odată cu implementarea Directivei Europene privind pachetele de servicii de călătorie, lipsa unui mecanism real de garantare care să protejeze turiștii în cazul insolvenței turoperatorilor și companiilor aeriene. De-a lungul anilor, ANAT a făcut numeroase demersuri oficiale, solicitând autorităților crearea unor instrumente eficiente de protecție, atât pentru consumatori, cât și pentru stabilitatea industriei.

Potrivit ANAT, anul trecut, după multiple consultări, s-a ajuns la o propunere concretă și funcțională: constituirea a două fonduri de garantare, unul pentru pachetele de servicii de călătorie și unul pentru biletele de avion, menite să asigure recuperarea integrală a sumelor plătite de turiști în caz de insolvență, mecanisme care preiau modele europene de succes și care au fost dezvoltate sub îndrumarea Asociației Europene a Fondurilor de Garantare – EGFATT.

Conducerea ANAT a avut numeroase întâlniri cu miniștrii Economiei – Radu Oprea, Bogdan Ivan și Radu Miruță – precum și cu echipele de specialiști din minister, iar proiectele de lege sunt finalizate si depuse la minister încă din august 2024, pregătite pentru adoptare. Cu toate acestea, Guvernul nu a considerat aceste măsuri prioritare, iar instrumentele existente – asigurările și scrisorile de garanție – nu asigură decât recuperarea parțială a pagubelor, expunând turiștii și agențiile la pierderi semnificative.

Statul român este direct responsabil pentru lipsa mecanismelor eficiente de protecție a turiștilor în caz de insolvență a turoperatorilor și companiilor aeriene. Prin transpunerea incorectă a Directivei Europene 2015/2302, statul a eșuat să asigure protecția integrală a consumatorilor, așa cum este prevăzută de lege. În consecință, turiștii afectați sunt perfect îndreptățiți să se îndrepte împotriva statului român, care răspunde în solidar până la completarea procentului de despăgubire de 100% asumat prin Directivă. Această situație întărește necesitatea urgentă ca autoritățile să adopte măsuri eficiente pentru protecția consumatorilor și stabilitatea industriei de turism.

Pe fondul măsurilor de austeritate, al incertitudinii generale resimțite de populație, al scăderii semnificative a puterii de cumpărare și al lipsei de semnale privind relansarea economică, ANAT se așteaptă ca astfel de situații să devină mai frecvente.

Industria noastră, foarte atentă la reputație și puternic afectată de orice eveniment care ar putea-o diminua, face eforturi pentru a preveni astfel de situații, însă trebuie subliniat că Guvernul nu consideră turismul important, deși acesta ar putea genera rapid venituri consistente pentru economie, cu investiții minime. Statul refuză să colaboreze cu specialiști și să creeze un organism profesional dedicat gestionării domeniului în beneficiul românilor și al României.

Pentru turiști, ANAT recomandă calm, informare și verificarea stadiului rezervărilor înainte de orice plecare. Pachetele de servicii de călătorie cad în responsabilitatea organizatorului, indiferent dacă au fost achiziționate direct sau prin intermediari. Agențiile intermediare trebuie să informeze prompt turiștii despre situația pachetelor și pașii care trebuie urmați.

Turiștii trebuie să contacteze asigurătorul pachetului, în baza contractului, pentru a solicita despăgubiri. În relația cu furnizorii, unele servicii, cum ar fi biletele de avion pentru charterele cu care colaborează turoperatorul, pot fi obținute gratuit sau prin facilități, iar agențiile intermediare sunt rugate să ia legătura cu aceștia pentru a sprijini turiștii.

 „De mai bine de 2 ani, ANAT a făcut demersuri oficiale către toți miniștrii Economiei și către Comisia de Turism din Parlament pentru adoptarea legislației privind cele două fonduri de garantare, absolut vitale pentru industria noastră. Am avut numeroase întâlniri cu miniștrii Radu Oprea, Bogdan Ivan și Radu Miruță, precum și cu echipele din minister, iar proiectele de lege sunt gata încă din august 2024. Cu toate acestea, niciunul dintre miniștri nu a considerat important să ducă lucrurile până la capăt. Statul român este direct responsabil pentru situația de astăzi, pentru că a transpus greșit directiva europeană și nu a luat măsurile necesare pentru ca turiștii să fie protejați 100%, așa cum prevede legea europeană. Singurele instrumente funcționale – asigurările și scrisorile de garanție – nu asigură decât o recuperare parțială a pagubelor și nu respectă cerințele directivei,” a declarat Dr. Ec. Alin Burcea, președintele ANAT.

„ANAT luptă de 10 ani pentru modificarea vacanțelor. Am reușit ca, în urma discuțiilor cu Ministerul Învățământului, să îi convingem că nu trebuie să se “înghesuie” toți românii în aceeași perioadă. Și acum, practic, toată luna februarie, elevii pot lua vacanță.
Am propus ca vacanța de vară să fie luată pe cicluri școlare: clasele I-IV de la 1 iunie, clasele V-VIII din 15 iunie și liceele de la 1 iulie. Se mai poate face eșalonarea și pe regiuni – Moldova, Ardeal, Dobrogea, Banat.
În orice formulă, să fie vorba de eșalonare. Deci, da, ideea este bună, dar trebuie să convingem Ministerul Învățământului să facă acest lucru”, declară președintele ANAT,  Alin Burcea.

Adrian Voican, vicepreședinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) și președinte BIBI Group4Travel, susține inițiativa și aduce în discuție modelul german al vacanțelor decalate pe regiuni: „Este o idee bună să avem vacanțe decalate în România cu una sau două săptămâni, de exemplu pe zone diferite, astfel încât să profităm de vremea bună din septembrie și pentru vacanța elevilor care n-au reușit să profite în lunile de vară din diferite motive. Merită să luăm în considerare experiența Germaniei care face vacanțele elevilor pe landuri. În același timp, trebuie să ținem cont și de nevoile profesorilor, pentru că a ține școala deschisă mai mult înseamnă costuri în fiecare perioadă a anului. În orice caz trebuie să stea toți factorii de decizie la masă ca să găsească o soluție optimă”, a declarat Adrian Voican.

Declarația vine în completarea demersului inițiat de Asociația Travel Pro, care solicită oficial autorităților să analizeze posibilitatea extinderii vacanței de vară ca măsură strategică pentru turism, educație și economie. În lipsa voucherelor de vacanță și în fața unui sezon estival dificil, operatorii din turism consideră că prelungirea vacanței ar permite o distribuție mai echilibrată a cererii și ar contribui la sustenabilitatea comunităților care depind de sezonul estiva

Ce schimbări se prefigurează și care sunt perspectivele pentru turismul românesc?

Aderarea la spațiul Schengen terestru reprezintă o schimbare fundamentală pentru mobilitate. După ani de așteptare, aderarea completă a României la spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025 marchează o etapă importantă în integrarea europeană. Eliminarea controalelor la frontierele terestre cu Ungaria și Bulgaria va aduce beneficii semnificative pentru turiști, transportatori și afaceri.

”Intrarea în spațiul Schengen este foarte importantă pentru români, din punct de vedere turistic. Ne amintim toți de cozile de zeci de ore din perioada pandemiei, la intrarea în Grecia. Au rămas în mentalul colectiv. Acum putem să intrăm în Bulgaria și Grecia fără timpi de așteptare și cu siguranță va crește traficul pe aceste destinații. Și spre Vest va crește traficul turistic, deci pentru noi, pentru români, este un lucru extraordinar”, declară Alin Burcea, președintele ANAT.

Pentru cetățenii români, acest lucru înseamnă o simplificare semnificativă a formalităților de călătorie în Europa Centrală și de Vest. Totodată, accesul facil spre Bulgaria și Grecia, destinații turistice preferate de români, va elimina cozi interminabile la granițe, reducând considerabil timpul și stresul asociat tranzitării. Să nu uităm cât de mult a crescut traficul turistic și în trecut, o dată în 2001, când am fost exceptați de vize pentru țările Uniunii Europene și pentru spațiul Schengen, respectiv de la 1 ianuarie 2007, când am aderat la Uniunea Europeană, chiar dacă nu și în spațiul Schengen. Românii au putut circula mult mai ușor dar a crescut și numărul de turiști străini.

Statistici recente arată că aproximativ 1,2 milioane de turiști români merg anual în Grecia și aproape 1 milion în Bulgaria. Eliminarea granițelor ar putea stimula o creștere semnificativă a acestor cifre. Conform estimărilor touroperatorilor, circulația turistică a românilor ar putea crește cu cel puțin 15% în 2025, datorită accesului liber și fluidizării transportului rutier.

Eliminarea controalelor la frontierele terestre va face călătoriile mai rapide și mai puțin costisitoare pentru turiștii români care preferă transportul cu mașina personală, autocarul sau trenul. Acest lucru poate duce la creșterea interesului pentru vacanțele spontane în Europa. Mulți turiști români ar putea alege city break-uri în orașe precum Viena, Budapesta, Paris, Barcelona, Roma sau Bratislava, datorită ușurinței de a călători.

Eliminarea formalităților de control înseamnă, de asemenea, timpi mai scurți de deplasare și economii la costurile logistice, ceea ce poate duce la pachete turistice mai avantajoase pentru români. Un exemplu concret este perioada vacanțelor de Paște și de vară, când cozile kilometrice la vama Kulata – Promachonas sunt o obișnuință. Fără controale, timpul pierdut va fi redus, iar experiența turistică va fi mai plăcută.

Aderarea completă la Schengen nu va stimula doar turismul de ieșire din țară, ci și turismul de intrare (“incoming”). Pentru turiștii europeni, accesul mai simplu și mai rapid în România poate transforma și mai multe orașe românești în destinații atractive. Oferim exemplul piețelor de Crăciun din România, care au început deja să atragă turiști străini și în sezonul de iarnă, în special în luna decembrie. În special turiștii din Ungaria, Austria, Germania și Polonia vor beneficia de călătorii neîntrerupte cu mașina. Distanțele relativ scurte și accesul facil pot stimula turismul cultural și ecoturismul. Agențiile de turism pot dezvolta circuite complexe, în colaborare cu parteneri din țări vecine, membre UE.

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), în 2023, numărul turiștilor străini a fost de aproximativ 2,1 milioane, respectiv pentru primele 9 luni din 2024 de 1,83 milioane, iar aderarea la Schengen ar putea crește această cifră tot cu minim 10-15% în 2025.

“România merge într-o direcție bună ca dezvoltare a infrastructurii turistice și de transport, în ultimii 20 de ani am progresat pas cu pas”, declară Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte al comisiei incoming.  Totuși, mai avem mulți pași de făcut până la atingerea potențialului de atragere a turiștilor străini în România.   Avem nevoie de un buget serios de promovare turistică multianual,  minim 30 de milioane de euro pe fiecare din următorii 10 ani, care pot aduce în timp miliarde de euro în plus la bugetul țării. O astfel de oportunitate pentru turismul românesc în particular și pentru economia României în general este de neratat”, a mai adăugat Voican. ANAT speră ca viitorul Guvern să dovedească  prin acțiuni concrete ca turismul  este un domeniu economic prioritar

Litoralul va găzdui în perioada 29.05 – 02.06.2024, Mega Infotripul sezonului 2024 pe Riviera Românească, eveniment care își propune să pună în valoare noutățile apărute pe litoral. Peste 300 de agenți de turism și jurnaliști din țară vor vizita hotelurile care s-au bucurat de investiții și modernizări în calitatea serviciilor. Infotripul este organizat de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), în parteneriat cu patronatele din industrie, reunite sub umbrela Organizației de Management al Destinației – (OMD) Județul Constanța.

Potrivit organizatorilor vor fi două evenimente pentru mass-media, respectiv în partea de sud a litoralului un workshop în care vor fi  prezentate noutățile sezonului estival 2024 pentru destinația Riviera Sud – Mangalia, iar în partea de nord a litoralului, o conferință de presă la care vor participa, în calitate de co-organizatori: Asociația Națională a Agențiilor de Turism, OMD Județul Constanța, OMD Mamaia Constanța, FPTR – Federația Patronatelor din Turismul Românesc, FIHR – Federația  Industriei Hoteliere din România, FPIOR – Federația Patronatelor din Industria Ospitalității, Organizația Patronală Mamaia Constanța, Patronat Marea Mamaia Constanța, Asociația Patronală Resto Constanța, OPTBR – Organizația Patronală a Turismului Balnear din România și Aeroportul  Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța. Printre temele abordate se vor afla  principalele proiecte în curs de realizare, dar și cele viitoare, precum și calendarul de evenimente pentru sezonul 2024.

În 2024 se mizează pe o implicare a OMD-urilor locale și a OMD Județul Constanța, parteneriat public privat și rețetă de succes pentru dezvoltarea și punerea în valoare a stațiunilor de la Marea Neagră.

”Pentru noi, cel mai important este că am lucrat împreună, ANAT și Patronatele hoteliere și OMD-urile de pe Litoral, la acest Proiect.  Este primul proiect împreună, și următoarele vor fi mai bune și mai eficiente. Vrem să arătăm că Litoralul, deși „atacat” de mulți, este mult mai bun decât percep sau susțin anumite voci! Avem multe de rezolvat: plaje, parcări, agrement, dar împreună vom reuși!” a declarat Alin Burcea, președinte ANAT.

”Suntem onorați să avem oaspeți la cel mai mare Infotrip al verii de pe litoralul românesc atât de mulți agenți de turism și jurnaliști. Obiectivul principal al evenimentului este promovarea stațiunilor de la malul Mării Negre și evidențierea ofertelor diverse, subliniind disponibilitatea noastră de a oferi experiențe de neuitat turiștilor. Riviera Românească se pregătește să-și arate farmecul. Ne propunem să insuflăm încredere vizitatorilor și să-i încurajăm să aleagă litoralul românesc. Ne dorim ca acest eveniment să devină o tradiție în fiecare an, astfel că ne angajăm în misiunea de a prezenta ce este mai bun pe litoralul românesc și de a le oferi amintiri de durată tuturor celor care ne vizitează”, a declarat Enache Bucovală, președintele OMD Județul Constanța.

Dintr-un total de 4.000 de unități de cazare, în acest an litoralul românesc are 387 de hoteluri: opt hoteluri de 5*, 81 de 4*, 210 de 3*, 73 de 2* și 15 de 1*.

Riviera Românească păstrează trendul ascendent, rezervările pentru primele două luni, față de perioada similară a anului trecut, fiind în medie cu 25% mai mari. Programele „Înscrieri Timpurii” s-au bucurat de un interes major, rezervările pornind încă din toamna anului trecut cu reduceri de până la 60% din tariful pachetelor de bază. La acest lucru au contribuit și voucherele de vacanță a căror valoare în 2023 a fost de aproape două miliarde de lei, 95% dintre acestea fiind deja decontate.

Tarifele pe riviera românească au crescut în medie cu 10-15%, dar unele hoteluri le-au păstrat pe cele din 2023. Astfel, prețul mediu al unui sejur pe litoral este de 2.250 de lei, față de 1.750 de lei, cât a fost anul trecut, cu o durată medie a sejurului de 4,5 nopți.