ANSVSA a deschis oficial Comandamentul Sezon Estival 2025, luni  16 iunie, la sediul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Constanța. Evenimentul  a marcat debutul campaniei de supraveghere și control oficial desfășurată pe litoral în perioada sezonului estival.

Evenimentul a reunit autorități centrale și locale, reprezentanți ai administrației publice și structurilor de control, dar și ai mediului asociativ și economic, într-un demers comun pentru întărirea siguranței alimentare, protejarea sănătății publice și prevenirea incidentelor alimentare în zonele de interes turistic. Participarea acestora a reflectat angajamentul comun pentru protejarea sănătății publice și asigurarea unui sezon estival desfășurat în condiții de maximă siguranță alimentară.

„Este important ca autoritățile să rămână conectate la realitățile din teren și să sprijine operatorii economici care respectă regulile. Comandamentul Estival nu este doar o acțiune de control, ci și un cadru de prevenție, consiliere și colaborare”, a declarat președintele ANSVSA, Dr. Alexandru Bociu.

La discuțiile organizatorice au luat parte și reprezentanți ai DSP Constanța, Inspectoratului Școlar Județean, Camerei de Comerț, organizațiilor de management al destinației turistice (OMD Mamaia, Constanța și Mangalia), structurilor MAI (IPJ, IJJ) și ai altor instituții de control și reglementare.

Citește și

Tuzla Airport Film Festival

Rata anuală a inflaţiei a coborât, în luna mai 2024, la 5,12%, de la 5,9% în aprilie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 1,24%, cele nealimentare cu 6,38%, iar serviciile cu 9,29%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2024 comparativ cu luna mai 2023, calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), a fost 5,8%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2023 – mai 2024) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2022 – mai 2023) determinată pe baza IAPC a fost 7,6%.m
Potrivit INS Mărfurile alimentare s-au scumpit în luna mai cu 1,24% faţă de luna mai 2023 şi s-au ieftinit cu 0,02% faţă de aprilie 2024. La această categorie cel mai mult s-au scumpit conservele din fructe, cu 10,01%, în mai 2024 faţă de mai 2023, şi cu 0,59% faţă de aprilie 2024. Vinul s-a scumpit cu 8,82%, în mai 2024 faţă de mai 2023, şi cu 0,96% faţă de aprilie 2024. Cel mai mult s-a ieftinit făina, cu 30,51%, în mai 2024 faţă de mai 2023, şi s-a ieftinit cu 1,22% faţă de aprilie 2024.transmite INS.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate luna trecută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Legea prevede ca alimentele să fie donate către fundaţii, ONG-uri, cămine de bătrâni, orfelinate sau spitale, în baza unui contract semnat între agenţii comerciali şi persoanele juridice respective.

Datele statistice arată că la nivelul Uniunii Europene, între 2012-2014, totalul alimentelor irosite sau risipite, pe lanţul producţie- consumatorul final, este între 82 şi 114 milioane de tone anual.

Legislația Uniunii Europene cere ca aditivii folosiți în alimente să fie specificați clar pe lista de ingrediente, cu funcția pe care o îndeplinesc și numele sau nr. CEE. Un nr. CEE înseamnă că E-ul respectiv a trecut testele și a fost aprobat pe teritoriul UE.

Aditivii alimentari, adică E-urile, sunt grupați în funcție de proprietățile pe care le au. Aditivii cel mai des întâlniți pe etichetele alimentelor sunt:

Antioxidanți – împiedică alimentele să râncezească sau să-și schimbe culoarea, reducând riscul ca grăsimile să se combine cu oxigenul

Coloranți – pentru intensificarea culorii alimentelor

Emulsificatori, stabilizatori, agenți de îngroșare și gelifiere – ajută la amestecarea și îngroșarea ingredientelor

Potențatori de aromă – folosiți pentru a amplifica aroma alimentelor

Conservanți – folosiți pentru conservarea alimentelor pe termen lung

Îndulcitori – cu o putere de îndulcire mai mare decât a zahărului

Majoritatea aditivilor sunt permiși doar în unele produse și doar în cantități limitate, reglementate de legislația Uniunii Europene.

Sunt două mari căi prin care aditivii alimentari ne influențează organismul: ne păcălesc simțurile și ne afectează sănătatea.

Arta creşterii atractivităţii alimentelor prin coloranţi nu este o practică nouă. În antichitate, romanii de exemplu, foloseau şofran pentru a-şi colora mâncarea într-un galben pozitiv şi liniştitor.

Atributele vizuale ale unui produs precum forma, culoarea şi modul de prezentare, joacă un rol important în succesul comercial şi ne pot convinge sau nu să alegem mâncarea. Forma, de exemplu, ne permite evaluarea prospeţimii şi a poftei, iar culoarea inspiră aşteptări despre gust (de exemplu, ne aşteptăm ca o roşie verde să fie acră şi necoaptă, iar o prăjitură maro să aibă gustul ciocolatei).

Industria alimentară, care foloseşte intens aditivi pentru a modifica produse în funcție de gusturile consumatorilor, ia în considerare aceste aspecte vizuale. Pentru că un produs, ca să fie cumpărat şi consumat, trebuie să corespundă aşteptărilor noastre. De aceea, un sirop de mentă sau o acadea de lămâie, care în mod natural nu au nicio culoare, sunt artificial colorate în verde şi galben. Culoarea unui produs trebuie să fie constantă, pentru a putea fi recunoscut. Nu e un lucru necunoscut faptul că produsele industriale sunt colorate artificial pentru a restaura nuanţele naturale pierdute prin procesare.

Folosirea generalizată de aditivi nu afectează însă doar aspectul vizual al alimentelor, ci şi aroma şi gustul. Potențarea aromelor atrage de multe ori după sine o dependență de gust. Mai mult, aceste arome ne pot schimba preferințele alimentare, astfel încât nu mai reușim să recunoaștem produsele naturale și de calitate.

Impactul asupra sănătății:

În ceea ce privește efectele aditivilor alimentari asupra sănătății, trebuie amintit în primul rând contribuția lor la creșterea numărului de cancere de tract digestiv. Așa cum știm, celulele organismului nostru se regenerează periodic. Celulele care vin cel mai des în contact cu aceste non-alimente (aditivii alimentari) sunt celulele tractului digestiv. În momentul în care regenerarea lor se produce în prezența unor substanțe care nu sunt naturale, apar celule cu defecte , respectiv celule canceroase.

În al doilea rând, consumul constant de produse procesate poate duce la alergii cutanate (dermatite, eczeme, etc), tulburări gastrointestinale, poate afecta funcția de detoxifiere a ficatului și poate scădea imunitatea.

Unii aditivi alimentari sunt însă mai periculoși decât alții. De exemplu, oamenii de știință au studiat legătura dintre aditivii alimentari și hiperactivitatea la copii. Un studiu britanic publicat în 2007 în revista The Lancet a demonstrat cum consumul de conservanți și coloranți artificiali se asociază cu ADHD la copii.

Printre cele mai periculoase și mai des întâlnite E-uri din industria alimentară menționăm monoglutamatul de sodiu, sulfiții și nitritul de sodiu. Monoglutamatul de sodiu (E621) se găsește în toate mezelurile, în chipsuri și în mai toate alimentele semipreparate. Se folosește ca potențator de aromă dar în același timp afectează funcția creierului care îți dă semnalul de sațietate. Acest lucru conduce în cazul multor persoane la creșterea în greutatea. Monoglutamatul de sodiu este considerat de asemenea și o excitotoxină, iar consumul regulat poate duce la depresie, dezorientare, tulburări de vedere, oboseală, dureri de cap și obezitate. Sulfiții (E221) se găsesc în vin și în fructe uscate. Persoanele sensibile la sulfiți pot manifesta dureri de cap, probleme respiratorii, eczeme și alergii cutanate. Nitritul de sodiu (E250), substanța care îi dă cărnii culoarea roz, se găsește în mezeluri, pește afumat sau orice alt tip de carne procesată.

11 – 22 iulie – pensionarii din sistemul public de pensii și cei care beneficiază de indemnizație socială pentru pensionari: persoanele al căror nume de familie începe cu litera A – L vor ridica cutiile de la Clubul pentru pensionari situat pe str. Duiliu Zamfirescu nr. 4; persoanele al căror nume de familie începe cu litera M – Z vor ridica cutiile de la Clubul pentru pensionari situat pe str. Cișmelei nr. 16.

25 iulie – 05 august – persoanele cu handicap grav și accentuat vor ridica cutiile de la Clubul pentru persoane cu handicap situat în Piața Agroalimentară Tomis III.

Distribuirea cutiilor cu ajutoare alimentare se va realiza de luni până vineri, între orele 600 – 1200.

Fiecare cutie conține următoarele alimente și cantități: făină albă de grâu – o pungă de 1 kg;       mălai – 2 pungi de 1 kg; paste făinoase – o pungă de 400 g; ulei – 2 sticle de 1 litru;  zahăr – o pungă de 1 kg; conservă carne de vită – o cutie metalică de 300 g; conservă pateu de ficat de porc  – o cutie metalică de 200 g; conservă de pastă de tomate  – o cutie metalică de 400 g; orez – o pungă  de 1 kg; fasole boabe – o pungă de 500 g.

Ajutoarele alimentare se ridică personal de către beneficiar pe baza actului de identitate valabil.

Celelalte categorii de beneficiari vor fi anunțate în timp util cu privire la perioada de distribuire.

Alimentația corectă promovează nu doar o mai bună stare de sănătate și o susceptibilitate scăzută la îmbolnăvire, ci contribuie și la dezvoltarea cognitivă și la succesul școlar. Instrumentul util în stabilirea elementelor din dieta copilului este piramida alimentară creată pentru aceștia și care este diferită de cea a adulților, prin mărimea porțiilor recomandate și prin aportul diferit al unor nutrienți cheie: calciu, fier, sodiu, grăsimi.

Pot fi create programe alimentare bazate pe produse variate, bogate în nutrienți și echilibrate energetic (caloric), în funcție de vârsta copilului. La baza alimentației copilului se vor afla glucide complexe, porționate moderat (pâine, cereale, orez, mămăligă, paste). Fructele și legumele proaspete și gătite dietetic constituie următoarea clasă de produse alimentare obligatorii în dieta copilului, datorită aportului de fibre, enzime, multivitamine și minerale pe care le conțin”, explica nutriționistii. Carnea slabă, peștele, ouăle conțin proteine și îi asigură copilului și aportul de fier, însă porțiile nu trebuie să depășească 80-100 g carne pe zi, iar metoda de gătire să fie dietetică: fiert, la grătar sau la cuptor, nu prăjit. La același nivel, în piramida alimentară se află produsele lactate: lapte integral, brânzeturi, iaurt, chefir, sana, etc, importante datorită aportului de calciu, proteine și vitamina D. Cel mai limitat nivel al piramidei este cel care conține uleiuri, grăsimi și dulciuri rafinate și, de aceea, ele trebuie consumate cu mare atenție și doar ocazional, fiind bogate în calorii și sărace în nutrienți.

Dacă se face o listă de alimente care trebuie să se regăsească în dieta copilului, aceasta ar trebui să conțină și produse obținute din cereale integrale (orez, ovăz, grâu integrale), legume (cu frunze verzi, bogate în clorofilă și cu pigment cât mai închis la culoare, bogate în licopen), fructe (citrice, mere bogate în vitamina C, de pădure, bogate în antioxidanți), ou (fiert cleios), brânzeturi proaspete și cu aport scăzut de sare, carne de curcan și somon, fasole uscată, nuci și alte oleaginoase crude, condimente — turmeric, mentă, scorțișoară, miere. Atenție la miere, care este într-adevăr un produs natural, cu multiple beneficii, însă efectul asupra greutății corporale este același cu cel al zahărului

soia se consumă în cantități mari în China și în Japonia, unde incidența bolilor cardiovasculare și bolilor canceroase este mult mai mică decât în lumea apuseană. În plus, studiile arată că femeile care consumă în mod regulat produse pe bază de soia (cu aport mare de izoflavone) au un risc mai mic de cancer mamar

„Soia a constituit încă din cele mai vechi timpuri o sursă esențială de proteine pentru popoarele asiatice. Există însă școli de nutriție, în special occidentale, care consideră că soia conține mari cantități de toxine, acid fitic, substanțe fitoestrogene care influențează negativ în special funcțiile glandelor endocrine, produc tulburări de creștere și sunt cauza pubertății precoce la copiii hrăniți cu lapte de soia. Pe de altă parte, alimentația foarte variată, creșterea greutății corporale la copii și chiar accesul la informație (necenzurată) sunt factori care au determinat debutul pubertar precoce. S-a observat și faptul că populația asiatică, o mare c cei mai mulți epidemiologii consideră că folosirea curentă a produselor din soia împreună cu un mod de viață echilibrat (somn suficient, exercițiu fizic, consum suficient de apă) poate avea o influență pozitivă asupra sănătății individului”, a adăugat medicul.

Se pot consuma produse din soia, însă a atenționat asupra felului de produs cumpărat. Astfel, soia trebuie cumpărată sub formă de boabe și preparată în casă sub diverse feluri: supă, sote, piure.

„Tot ce găsim în magazine sub formă de produse semipreparate sau conserve conțin soia în cantități mici și sunt foarte bogate în sare, aditivi alimentari și conservanți, toate aceste ingrediente fiind neindicate”, a explicat nutriționistul.onsumatoare de soia, este mai predispusă la cancer esofagian și gastric”