Agenda reuniunii a inclus următoarele subiecte: dosarul nuclear iranian, stadiul procesului politic din Libia, situaţia din Tunisia, evoluţiile din cadrul Procesul de Pace în Orientul Mijlociu (PPOM) şi Planul de Acţiune al UE privind drepturile omului şi democraţia pentru perioada 2015-2019.

Discuţia strategică a avut drept obiect procesul politic din Tunisia. Sprijinul UE pentru Tunisia în domeniile social, economic, politic şi de securitate a fost dezbătut atât în plenul reuniunii, cât şi în cadrul dejunului de lucru, la care au fost invitaţi să participe premierul tunisian Habib Essid şi ministrul de externe Taïeb Baccouche. Au fost adoptate Concluzii ale Consiliului.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a reafirmat sprijinul ferm al României pentru parcursul democratic al Tunisiei şi a evidenţiat rolul strategic pe care acest stat îl joacă în Vecinătatea Sudică a Uniunii. S-a exprimat în favoarea coordonării eforturilor comunităţii internaţionale în sprijinul dezvoltării socio-economice şi a combaterii terorismului în Tunisia.

Miniştrii au salutat acordul de la Viena, din 14 iulie 2015, privind dosarul nuclear iranian şi au avut un schimb de opinii privind implicaţiile pe care le are acest acord pentru situaţia regională, dar şi oportunităţile pe care acordul le deschide pentru relaţiile UE-Iran. În intervenţia sa, ministrul Bogdan Aurescu a remarcat importanţa implementării „Planului Comun și Cuprinzător de Acțiune”. A salutat, de asemenea, acordul încheiat între Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Iran privind ”Foaia de parcurs pentru clarificarea chestiunilor nerezolvate din trecut și din prezent în privința programului nuclear iranian”. În acest context, a subliniat rolul esenţial al AIEA în asigurarea obţinerii de garanţii clare din partea autorităţilor de la Teheran referitoare la natura exclusiv paşnică a programului nuclear iranian. Alături de omologii europeni, şeful diplomaţiei române a exprimat deschidere pentru iniţierea unei discuţii aprofundate privind oportunităţile pentru Uniunea Europeană de angajare a unui dialog amplu cu partea iraniană pe multiple subiecte de interes comun, atât pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale UE-Iran, cât şi cu scopul identificării de soluţii politice pentru crizele cu care se confruntă atât vecinătatea UE, cât şi regiunea Orientului Mijlociu lărgit.

Discuţia consacrată relansării Procesului de Pace din Orientul Mijlociu, la care a participat şi Reprezentantul Special al UE pentru PPOM, Fernando Gentilini, a vizat în special rolul pe care UE trebuie să îl asume, inclusiv în cadrul Cvartetului, dar şi în coordonare cu actori principali regionali. Partea româna se pronunţă în favoarea promovării unei agende pozitive a UE în relaţiile bilaterale cu cele două părţi ale Procesului, cu scopul de a încuraja părţile să se implice constructiv în reluarea negocierilor, inclusiv prin acţiuni de natură să conducă la dezamorsarea tensiunilor din teren și la reinstaurarea încrederii reciproce. Este de asemenea necesară identificarea unei soluţii urgente pentru îmbunătăţirea situaţiei populaţiei din Fâşia Gaza. Au fost adoptate Concluzii ale Consiliului.

În contextul parafării, la 11 iulie 2015, a Acordului Politic Libian de către trei din cele patru părţi implicate în procesul politic, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul şi aprecierea pentru eforturile Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU, Bernardino Leon, care a făcut posibil acest progres. Miniştrii europeni au adresat un apel către cea de-a patra parte, Congresul Naţional General de la Tripoli (GNC), de a se alătura demersului RS SG ONU Bernardino Leon, creând astfel premisele formării unui guvern de unitate naţională care să coopereze cu toţi actorii relevanţi, inclusiv UE, în eforturile comunităţii internaţionale de stabilizare a situaţiei interne din Libia, în beneficiul securităţii regionale şi europene.

Miniştrii afacerilor externe din statele membre au salutat adoptarea Planului de Acţiune al UE privind drepturile omului şi democraţia pentru perioada 2015-2019. În intervenţia sa, şeful diplomaţiei române a evidenţiat importanţa şi utilitatea acestui instrument în relaţia cu statele terţe, pentru protejarea şi promovarea drepturilor omului. A pus accent pe latura preventivă a acțiunii UE în acest domeniu şi a subliniat importanţa acțiunii UE împotriva pedepsei cu moartea, inclusă în Plan, amintind situația din acest punct de vedere din Asia de sud-est.

În marja reuniunii, ministrul Bogdan Aurescu a avut o întrevedere cu comisarul Johannes Hahn, la solicitarea acestuia, pe tema evoluțiilor din R. Moldova şi relațiilor acestui stat cu UE.

Ziua Limbii Române, pe care o celebrăm astăzi, reprezintă o oportunitate de a marca, în ţară şi în străinătate, un element fundamental al profilului nostru identitar, precum şi de a reflecta asupra istoriei şi culturii române şi asupra contribuţiei importante a limbii române la patrimoniul cultural european şi universal.

De asemenea, marcarea Zilei Limbii Române este un bun prilej pentru a sublinia caracterul unitar al limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti, statutul limbii române ca limbă oficială a Uniunii Europene şi răspândirea utilizării limbii române în Europa şi în întreaga lume, unde trăiesc importante comunităţi etnice româneşti sau cetăţeni români.
Pentru comunităţile româneşti din străinătate, limba română reprezintă principalul element identitar, un factor esenţial de vitalitate culturală şi spirituală. Personalitatea acestor comunităţi de români din toată lumea se configurează în mod natural prin intermediul limbii române care, vorbită aşa cum o vorbim acasă, contribuie la legitimarea profilului identitar românesc, original şi, în acelaşi timp, compatibil cu marile culturi ale lumii.

Limba română reprezintă elementul de coeziune al tuturor românilor, indiferent de ţara în care trăiesc, care îi uneşte pe toţi conaţionalii noştri, constituind pretutindeni un liant cu care ne mândrim şi în jurul căruia ne structurăm destinul naţional.

Unitatea limbii române stă mărturie pentru patrimoniul imaterial constituit în descendenţa răsăriteană a latinităţii şi romanităţii poporului nostru. Nu trebuie să pierdem nicio clipă din vedere faptul că apartenenţa limbii române la latinitate reprezintă dovada că întreaga noastră cultură este parte a patrimoniului european şi un element al identităţii noastre europene.

Am convingerea că eforturile şi demersurile constante ale Ministerului Afacerilor Externe de a încuraja studierea limbii române în comunităţile româneşti şi în mediile academice de peste hotare, precum şi derularea unor proiecte educaţionale în parteneriat cu unele state, contribuie astăzi la promovarea imaginii României în lume şi la creşterea prestigiului nostru la nivel internaţional.

Cu ocazia Zilei Limbii Române, celebrată la 31 august, vă invit să omagiem împreună limba noastră cea română, ca element viu al unităţii noastre spirituale, culturale şi istorice. Îndemn toţi românii să-şi cunoască şi să-şi promoveze cu mândrie limba, istoria şi tradiţiile, care reprezintă expresia solidarităţii de destin prin care noi, ca popor, ne afirmăm propria noastră identitate în lume.”

Informaţii suplimentare:

Data de 31 august a fost declarată în România, prin adoptarea de către Parlament a Legii nr. 53/2013, Ziua Limbii Române. Legea prevede că Ziua Limbii Române urmează să fie sărbătorită de autorităţile publice din România şi de reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau alte instituţii româneşti din străinătate, „prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative şi artistice cu caracter evocator sau ştiinţific consacrate istoriei limbii române”.

Ziua de 31 august este celebrată, din 1990, în Republica Moldova, sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. Printr-o decizie a Curţii Constituţionale de la Chişinău, dată în 5.12.2013, care a conferit statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă din 27.08.1991, limba română a fost recunoscută ca limbă oficială a Republicii Moldova.

La această competiţie au participat şapte echipe, cinci reprezentante ale Poliţiei de Frontieră Române şi două ale Jandarmeriei Române: Garda de Coastă (cu două echipe -A.C.S. Frontiera Tomis Constanţa şi A.C.S. Frontiera Aegyssus Tulcea), Inspectoratul Teritorial P.F. Sighetu Marmaţiei, Inspectoratul Teritorial P.F. Giurgiu, Serviciul Teritorial P.F. Vaslui, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Harghita şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Brăila.

Meciurile din faza grupelor s-au desfăşurat pe stadionul „Cleopatra – Constructorul”, iar semifinalele şi finalele pe stadionul de rugby „Mihai Naca” din Constanţa.

Rezultate complete:

Grupa A: I.T.P.F Sighetu Marmaţiei – A.C.S. Frontiera Aegyssus Tulcea 11-6, I.J.J. Harghita – I.T.P.F. Giurgiu 3-0, I.T.P.F. Giurgiu – A.C.S. Frontiera Aegyssus Tulcea 5-2, A.C.S. Frontiera Aegyssus Tulcea – I.J.J. Harghita 2-4, I.T.P.F Sighetu Marmaţiei – I.J.J. Harghita 8-2, I.T.P.F Sighetu Marmaţiei – I.T.P.F. Giurgiu 10-0.

Grupa B: I.J.J. Brăila – S.T.P.F. Vaslui 8-5, A.C.S. Frontiera Tomis Constanţa – I.J.J. Brăila 7-2, S.T.P.F. Vaslui – A.C.S. Frontiera Tomis Constanţa 6-4.

Clasament: Grupa A: 1. I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei, 2. I.J.J. Harghita, 3. I.T.P.F. Giurgiu, 4. A.C.S. Frontiera Tulcea; Grupa B: 1. A.C.S. Frontiera Tomis Constanţa, 2. S.T.P.F. Vaslui, 3. I.J.J. Brăila.

Turneul locurilor „5-7”: I.J.J. Brăila – A.C.S. Frontiera Tulcea 4-8, I.J.J. Brăila – I.T.P.F. Giurgiu 6-2, I.T.P.F. Giurgiu – A.C.S. Frontiera Tulcea 7-4.

Semifinale:

I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei – S.T.P.F. Vaslui 5-7, I.J.J. Harghita – A.C.S. Frontiera Tomis Constanţa 1-7.

Finala locurilor „3-4”: I.J.J. Harghita – I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei 2-1,

Finala locurilor „1-2”: A.C.S. Frontiera Tomis Constanţa – S.T.P.F. Vaslui 6-2.

Clasament final: 1. A.C.S. Frontiera Tomis Constanţa, 2. S.T.P.F. Vaslui , 3. I.J.J. Harghita, 4. I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei 5. A.C.S. Frontiera Tulcea, 6. I.J.J. Brăila, 7. I.T.P.F. Giurgiu.

Printre personalităţile invitate, care au oficiat şi festivitatea de premiere, s-au numărat subprefectul judeţului Constanţa, Accoium Mustafa Levent, directorul Centrului Cultural al M.A.I., comisar-şef de poliţie Adina Maftei, şefa Biroului Coordonare Activităţi Sportive din cadrul Centrului Cultural al M.A.I., comisar-şef de poliţie Monica Iagăr, directorul Gărzii de Coastă, comisar-şef de poliţie Laurenţiu Costache, inspectorul-şef al I.P.J. Constanţa, comisar-şef de poliţie Bogdan Despescu, inspectorul-şef al I.J.J. Constanţa, colonel Constantin Dima, prim-adjunctul inspectorului-şef al I.S.U. Dobrogea, maior Ion Vlăduţ şi preşedintele Federaţiei Române de Oină, comisar-şef de poliţie Nicolae Dobre.

Organizatorii au oferit cupe, medalii şi diplome tuturor echipelor participante, precum şi câteva premii speciale celor care au contribuit la buna organizare a competiţiei, printre care amintim C.S. Cleopatra Mamaia, R.C.J. Farul Constanţa şi Centrul Medical M.A.I. din judeţul Constanţa.

Cu acest prilej, Ministerul Afacerilor Externe reiterează importanţa pe care o au drepturile omului şi libertăţile fundamentale, subliniind că libertatea presei este garanţia oricărei democraţii funcţionale. 

Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu jurnaliştilor din întreaga lume care, în pofida cenzurii, represiunilor şi manipulărilor, pe timp de pace sau de război, şi-au asumat riscuri şi, uneori chiar au plătit cu viaţa, în încercarea de a-şi face meseria şi de a informa opinia publică despre ceea ce se întâmplă cu adevărat pe glob, şi se alătură apelului adresat de Uniunea Europeană tuturor guvernelor, în sensul respectării normelor internaţionale şi  protejării jurnaliştilor.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe acordă importanţă promovării problematicii protecţiei libertăţii de expresie şi aspectelor legate de protecţia activiştilor din spaţiul cibernetic, precum şi accesului la internet, în special în contextul în care statele membre UE acordă importanţă sporită acestui dosar. Cu precădere în ultimii ani, există o concentrare asupra acestui subiect, ceea ce a dus la conturarea unui set de linii directoare ale UE, menite să atragă atenţia asupra restricţiilor nejustificate privind libertatea de expresie şi să promoveze libertatea mass-media.

Informaţii suplimentare:

La 23 decembrie 1993, Adunarea Generală a ONU declara ziua de 3 mai drept Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Inţiativa a fost lansată la Conferinţa Generală UNESCO care, printr-o rezoluţie din 1991 asupra promovării libertăţii presei în lume, a recunoscut că o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a unei societăţi democratice.

România a fost gazda unor evenimente internaţionale, ceea ce a făcut ca ţara noastră să fie în centrul atenţiei lumii întregi. Amintesc aici doar câteva: Forumul Anual al Strategiei Dunării, Summit-ul China – Europa Centrală şi de Est, şi Forumul economic desfăşurat în marja acestui summit la nivel înalt.

Începerea lucrărilor la baza de la Deveselu, în cadrul programului destinat scutului antirachetă, a demonstrat consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite, şi întărirea rolului ţării noastre de membru NATO, în asigurarea securităţii membrilor alianţei.

Am continuat să ne aducem contribuţia la misiuni internaţionale, mai vechi sau mai noi: cea din Afganistan, cea din Mali, sau cea civilă a Uniunii Europene de monitorizare în Georgia.

România a sprijinit constant parcursul european al Republicii Moldova, care a înregistrat, şi datorită contribuţiei noastre, un succes prin parafarea Acordurilor de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană, la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Sperăm ca în 2014 să putem contribui la liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova care doresc să călătorească în statele Uniunii Europene.

De la jumătatea acestui an şi până la jumătatea anului viitor, România deţine Preşedinţia în exerciţiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud Est. Ne-am sincronizat acţiunile cu procesele de integrare în NATO şi UE ale statelor din regiune. În 2014, România va găzdui prima sesiune a Adunării Parlamentare a SEECP.

O menţiune specială şi desigur mulţumiri celor din celula de criză a MAE, pentru eforturile făcute în sprijinul concetăţenilor noştri aflaţi în situaţii dramatice în străinătate.

În prag de an nou, vreau să mulţumesc întregului corp diplomatic şi consular românesc pentru tot ce a făcut de-a lungul acestui an. Ca să ne bucurăm cu toţii de o lume mai bună şi mai sigură, e nevoie să ne continuăm eforturile şi în 2014!

Vă doresc vouă şi familiilor voastre sărbători fericite şi La mulţi ani!

Sărbătoarea Zilei Naţionale a României este un prilej de aducere aminte şi de cinstire a memoriei celor care au realizat Marea Unire de la 1 decembrie 1918, dar şi a celor care au construit România modernă, pe principiile şi valorile care au stat la baza unităţii noastre naţionale.

Pe aceleaşi principii am clădit împreună România de astăzi, România europeană.

Unitatea ne-a făcut mai puternici, unitatea ne-a făcut să reuşim împlinirea dezideratului naţional de a fi membri ai NATO şi ai Uniunii Europene. Uniţi într-un efort comun, am dovedit că putem fi parteneri de încredere pentru aliaţii noştri în teatre de război, dar şi în efortul de a clădi pacea în lume.

Unitatea ne va face să reuşim ca la aniversarea unui secol de la Marea Unire, să putem spune că visul înaintaşilor noştri s-a împlinit : avem o naţiune liberă, puternică şi mai prosperă.

Ca ministru de externe, îmi exprim speranţa că extinderea Uniunii Europene va continua şi că românii care trăiesc în statele din afara Uniunii, se vor regăsi alături de românii din ţară, într-o Europă Unită lărgită. Un gând special, evident, pentru Republica Moldova şi pentru fraţii noştri care trăiesc dincolo de Prut.

În această zi de sărbătoare, vreau să transmit fiecărui român, din ţară şi din afara graniţelor, un îndemn la solidaritate: să construim împreună destinul României de mâine!

La mulţi ani, tuturor românilor! La mulţi ani, România!

Întrevederea a avut loc în contextul atenţiei speciale acordate de ambele părţi problematicii securităţii energetice şi cooperării regionale în zona extinsă a Mării Negre şi în spaţiul eurasiatic.

Ministrul român a evidenţiat proiectele energetice de interes prioritar pentru România, subliniind avantajele implementării rapide a Coridorului Sudic, ce va aduce gaze naturale din regiunea caspică în Europa. Potrivit ministrului Marga, „cooperarea legată de securitatea energetică reprezintă un aspect central al Parteneriatului Strategic cu SUA”.

Ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu, a efectuat, la 8 martie 2012, o vizită la sediul NATO, pentru a avea o întrevedere cu Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen şi cu Adjunctul Secretarului General, Alexander Vershbow. Cu prilejul întrevederilor a avut loc un schimb de opinii pe teme de actualitate pentru România şi NATO, fiind abordată cu precădere agenda Summit-ului Alianţei Nord-Atlantice de la Chicago (20-21 mai 2011), dar şi alte teme curente de pe agenda internaţională de securitate.

Ministrul afacerilor externe a exprimat susţinere pentru obiectivul declarării, la Chicago, a capabilităţii interimare a apărării antirachetă a NATO. De asemenea, a reiterat angajamentul României în Afganistan în contextul în care pe agenda Summit-ului de la Chicago vor fi discutate deciziile aferente organizării perioadei de tranziţie, cu accent pe sporirea efortului de pregătire a forţelor afgane de securitate pentru a prelua responsabilitatea asigurării securităţii naţionale.

Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a apreciat faptul că România rămâne un aliat important, ferm angajat în susţinerea Alianţei Nord-Atlantice.

În cadrul întrevederilor, o atenţie specială a fost acordată evoluţiilor din vecinătatea NATO, cu accent pe zona Balcanilor de Vest şi regiunea extinsă a Mării Negre.  Ministrul Diaconescu a subliniat că, în perspectiva Summit-ului NATO de la Chicago din mai 2012, Alianţa va trebui să transmită un mesaj puternic şi încurajator cu privire la menţinerea perspectivelor de extindere în regiunile din vecinătatea sa. De asemenea, a reiterat importanţa strategică a regiunii extinse a Mării Negre.

Referindu-se la iniţiativa Smart Defense, şeful diplomaţiei române a arătat că este important ca, la Chicago, să se identifice acele proiecte cu o reală valoare adăugată, menite să contribuie la consolidarea capacităţilor militare ale Alianţei. Totodată, a exprimat angajamentul României de a contribui la eforturile NATO circumscrise acestei iniţiative.