Pe teritoriul României vor fi organizate  18.979 de secţii de votare la alegerile pentru preşedintele României din anul 2025.

”Autoritatea Electorală Permanentă administrează Registrul secţiilor de votare din ţară, o bază de date centralizată privind delimitarea, numerotarea, sediile şi dotarea secţiilor de votare. Totodată, în conformitate cu prevederile Legii nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, numerotarea secţiilor de votare din ţară se actualizează de către AEP la nivelul fiecărui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti, începând cu localitatea reşedinţă de judeţ şi continuând cu cele din municipii, oraşe şi comune, în ordinea alfabetică a acestora. În municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale, numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni”, a transmisAEP

Lista secţiilor de votare organizate în ţară pentru alegerile prezidenţiale din anul 2025 poate fi consultată pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente..

Diferenţele apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale conduse de aceştia, a importurilor de date de la Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor (DGEP) şi a importului de date de la Direcţia Generală de Paşapoarte (DGP).

AEP mai precizează că  215 persoane și-au pierdut dreptul de vot, iar 107 l-au redobândit,

Aproximativ o sută de milioane de buletine de vot au fost tipărite pentru alegeri .Votarea începe la 7.00 dimineaţa şi se încheie la ora 22.00, dar se poate prelungi până la 23.59 în cazul în care mai sunt votanţi la coadă.

Preşedintele AEP, Toni Greblă, a anunţat într-o conferinţă de presă că în ceea ce priveşte cetăţenii români care îşi exercită dreptul de a vota pentru alegerile locale, ei trebuie să voteze numai la secţia la care sunt arondaţi, conform domiciliului sau cu reşedinţa, dacă aceasta a fost stabilită cu cel puţin 60 de zile înainte de data alegerilor.  La europarlamentare, se poate vota la orice secţie.

”Pentru alegerile locale, cetăţenii României pot să voteze doar la secţia de votare unde sunt arondaţi conform domiliciliului. Pot să voteze de asemenea la reşedinţă cetăţenii români care au stabilită reşedinţa cu cel puţin 60 de zile înaintea scrutinului” a declarat preşedintele AEP. El a precizat că cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sau străinătate, pot să voteze la oricare din secţiile de votare din ţară sau străinătate numai la alegerile europarlamentare, pentru că acolo este o singură circumscripţie electorală. ”Ori că votează în ţară sau străinătate, într-un colt sau altul al ţării, tot aceeaşi listă de 33 de europarlamentari o votezi şi din această cauză nu contează unde îţi exerciţi dreptul de vot”, a explicat Toni Greblă. La alegerile locale, este altceva, aleg primarul localităţii, înseamnă că am domiciliul acolo, că mă interesează acel oraş şi nu pot să mă duc la capătul celălalt al ţării să îmi exercit dreptul de vot, a mai spus Toni Greblă. ”Nu pot să votex decât la localitatea de domiciliu”, a declarat Toni Greblă.

18.025.324 de alegători, din care 942.730 sunt cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, au fost înscrişi în Registrul electoral la alegerile din 9 iunie. El a precizat că cel mai tânăr candidat are puţin peste 23 de ani, iar cel mai în vârstă, 100 de ani.

La nivel național, vor fi aproape 19.000 de secții de votare pentru alegerile locale și europarlamentare 2024. În străinătate, unde se va putea vota doar pentru europarlamentare, vor fi 915, un număr dublu față de cel de la alegerile precedente, după cum a explicat Toni Greblă.

Dintre secțiile de votare de la nivel național, 7% (adică 1.289) se află în Municipiul București, 9% (1.782) la orașe, 27% (5.186) în alte municipii și 57% (10.698) în comune.