De Sfânta Maria Mare, credincioșii ortodocși îmbină tradițiile religioase cu obiceiurile populare transmise din generație în generație. Sărbătoarea este un moment de reculegere, dar și de bucurie spirituală, marcat prin pelerinaje, rugăciuni și acte de dăruire. Mulți oameni țin post până în această zi, pentru a-și curăța sufletul și a primi cu vrednicie binecuvântarea Maicii Domnului.

În dimineața zilei în care este cinstită Adormirea Maicii Domnului se obișnuiește ca femeile să meargă la biserică și să împartă struguri pentru cei trecuți la cele veșnice. În unele zone se dau pentru sufletele celor decedați prune coapte și faguri de miere. Începând cu această zi, ciobanii coboară oile de la munte, bărbații își schimbă pălăria cu căciulă; Se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb și dormitul pe prispă; Schimbările de anotimp au fost interpretare în popor că fiind semne ale tristeții naturii, care regretă plecarea Sfintei Fecioare. Din acest motiv, iarba nu mai crește, iar frunzele încep să se îngălbenească.

În tradiția populară, există păreri împărțite despre momentul potrivit pentru a ura „La mulți ani!” persoanelor care poartă numele Maria, Marian, Marin sau derivatele acestora. Mulți credincioși aleg să transmită urări de Sfânta Maria Mică (8 septembrie), ziua Nașterii Maicii Domnului, considerând-o o sărbătoare a bucuriei și a vieții. Pe de altă parte, Sfânta Maria Mare (15 august), Adormirea Maicii Domnului, este percepută ca o zi de tristețe și reculegere, motiv pentru care unii evită felicitările în această dată.

La ora 11.15, Înaltpreasfinţitul Teodosie va oficia Taina Sfântului Botez pentru patru copii instituționalizați. Slujba va avea loc la parohia „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea Cumpăna.

Praznicul Adormirii Maicii Domnului reprezintă momentul în care Maica Domnului trece din viața pământească la cea cerească, eveniment ilustrat de cântările Bisericii: „Mutatu-te-ai la Viață, fiind Maica Vieții”. Despre Adormirea Maicii Domnului nu sunt consemnate informații în Sfintele Evanghelii, ci doar în Sfânta Tradiție a Bisericii. Arhanghelul Gavriil i-a adus Maicii Domnului vestea că misiunea sa pe pământ se încheie, iar aceasta a mers în Grădina Ghetsimani. Întorcându-se acasă și-a luat rămas bun de la cei apropiați. Toți apostolii, în afara lui Toma, au fost aduși pe norii cerului. Pe drum spre mormânt, un iudeu mai îndrăzneț s-a atins de sicriu, vrând să-l răstoarne. Pe loc a rămas cu mâinile tăiate de la cot şi atârnate de sicriu, aşa cum se poate observa din reprezentarea iconografică. Sfântul Apostol Petru s-a rugat pentru iertarea iudeului, acesta s-a vindecat și a cerut să fie botezat. A doua zi a sosit și Toma, care a vrut să vadă pentru ultima dată trupul Fecioarei, dar, când mormântul a fost deschis, trupul Preasfintei nu mai era acolo, fusese luat de Fiul Său la ceruri.

Cea mai veche atestare documentară a praznicului Adormirii Maicii Domnului este din secolul V.