Luca Niculescu s-a născut la 25 aprilie 1971 în București. Este absolvent de Jurnalism și Științele Comunicării, la Universitatea din București și are un master în jurnalism european la Strasbourg

. A fost jurnalist în perioada 1992-2016. A fost Ambasadorul României la Paris în perioada 2016-2022.

Luca Niculescu este secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE), coordonator naţional pentru procesul de aderare a României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi fost ambasador în Franţa,

Între 2016 și 2022, Niculescu a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Franța, Principatul Monaco și Principatul Andorra. Din această poziție, a reprezentat România și în relația cu organizațiile internaționale cu sediul la Paris, în special OCDE și Organizația Internațională a Francofoniei.

În perioada 2019-2022, a fost președinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni din Franța (GAFF).

Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit miercuri în şedinţă comună pentru votul de învestitură al Cabinetului propus de Siegfried Mureşan, premierul desemnat, Au fost prezenţi 313 parlamentari dintr-un total de 464.

După ce guvernul Mureșan nu a trecut de Parlament, încep discuțiile despre scenariile de pe masa președintelui Nicușor Dan, să desemneze, în urma consultărilor, un nou premier sau să dizolve parlamentul, declanşând astfel alegerile anticipate.

Constituția stabilește la articolul 89, primul alineat, că președintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

Președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca luni partidele la consultări la Cotroceni și că va nominaliza, tot luni după-amiază, o propunere de prim-ministru

România este fără guvern cu puteri depline de 134 de zile. Guvernul condus de Ilie Bolojan (PNL) a fost demis printr-o moțiune de cenzură  inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România, care au totalizat 281 de voturi pentru.

Consultările vor avea loc joi, după următorul program:

Ora 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD);

Ora 09:30 – Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR);

Ora 10:00 – Partidul Naţional Liberal (PNL);

Ora 10:30 – Uniunea Salvaţi România (USR);

Ora 11:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);

Ora 11:30 – Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale;

Ora 12:00 – Partidul S.O.S. România (SOS);

Ora 12:30 – Partidul Oamenilor Tineri (POT);

Ora 13:00 – Grupul parlamentar Uniţi pentru România;

Ora 13:30 – Grupul parlamentar PACE – Întâi România;

Ora 14:00 – Parlamentarii neafiliaţi.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat valoarea subvenţiilor alocate de la bugetul de stat şi virate în contul fiecărui partid politic în luna septembrie 2026. În total, valoarea subvenţiei partidelor, în luna septembrie, a ajuns la suma de 15.470.004 lei.

Cea mai mare sumă a fost alocată PSD – 5.132.818 lei, AUR – 3.035.116 lei, în timp ce PNL a primit 2.794.483 lei.

USR a primit de la AEP subvenţie în valoare de 1.983.502 lei, iar S.O.S România a primit 1.319.399 lei, în timp ce Partidul Oamenilor Tineri a încasat o subvenţie de 1.063.111 lei.

Subvenţia Partidului Mişcarea Populară în luna septembrie este de 72.619 lei, iar Forţa Dreptei a primit 68.956 lei.

Uniunea Salvați România (USR) – 1.983.502  lei, Partidul S.O.S. România – 1.319.399  lei, Partidul Oamenilor Tineri (POT) – 1.063.111 lei, Partidul Mișcarea Populară (PMP) – 72.619  lei și Forța Dreptei – 68.956 lei.

Citește și

Festivalul de Film de la Veneția. O româncă printre câștigători

  Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, că că societatea aşteaptă să avem un guvern și desemnarea premierului se va face în zilele următoare.

„În zilele următoare”, a spus Nicușor Dan când a fost întrebat când va nominaliza oficial candidatul pentru funcția de prim-ministru. „Evident că societatea așteaptă să avem un guvern. Au existat discuții, în toată această perioadă.”

Șeful statului a precizat  că absența parlamentarilor din țară a fost unul dintre motivele pentru care desemnarea nu a fost făcută până acum, în condițiile în care noul Executiv trebuie să primească votul de încredere al Parlamentului.

„Nu am acţionat prea mult pentru că mulţi parlamentari erau în vacanţă şi, după cum ştiţi, trebuia un vot fizic. Dar e momentul să tranşăm problema”, a spus preşedintele.

   Forțele Aeriene Italiene și-au încheiat misiunea NATO de Poliție Aeriană Întărită desfășurată la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu și Spania preia apărarea aeriană.

Detaşamentul italian a acumulat aproximativ 300 de ore de zbor şi a răspuns mai multor alerte de tip „Alpha Scramble”, care presupun decolarea rapidă a avioanelor de luptă în cadrul misiunilor de apărare aeriană. Militarii italieni au participat, de asemenea, la misiuni NATO precum Neptune Strike 2026 şi au efectuat antrenamente de sprijin aerian apropiat alături de forţele române.

Potrivit NATO schimbarea nu reprezintă doar o rotație între două contingente aliate. Misiunea evoluează de la Air Policing, axată în principal pe supravegherea și protejarea integrității spațiului aerian, către un rol mai larg de Air Defence

Noua formulă urmăreşte o abordare mai flexibilă în cadrul sistemului integrat NATO de apărare aeriană şi antirachetă. Italia îşi menţine, în acelaşi timp, contribuţia la securitatea flancului estic. Patru avioane Eurofighter Typhoon şi peste 100 de militari italieni sunt desfăşuraţi la baza Šiauliai din Lituania pentru protejarea spaţiului aerian din regiunea baltică.

„Oamenii așteaptă ca această criză să se termine pentru că au o incertitudine cu privire la viața lor. Deci, e rău că nu avem, după toate săptămânile astea, un guvern. Pe de altă parte, este totuși bine că continuăm să funcționăm în logica în care nu se pune în discuție de către liderii de partid direcția prooccidentală.”

Blocajul nu este la numele primului ministru , ci „la componența guvernului.” „Sunt partide care spun «nu vrem să votăm dacă nu suntem acolo» și sunt alte partide care spun «nu vrem să votăm dacă alții sunt acolo» și asta înseamnă, dacă pui una lângă alta afirmațiile astea, ajungi la concluzia că nu se poate fără să fii și cu unii, și cu alții. Și dacă nu e nici cu unii, nici cu alții, nu ai majoritate. Deci aici este un blocaj care necesită o flexibilizare a pozițiilor partidelor”.

În ceea ce privește alegerile anticipate președintele Dan a declarant :„S-a discutat extrem de puțin de acest scenariu. Nu este ceva ce să-mi doresc. Nu exclud, dar nu este ceva ce îmi doresc și cred că este foarte puțin probabil în momentul ăsta, pentru că nu ar avea niciun fel de logică. Vom fi cam tot în situația asta, plus încă trei, patru luni de alegeri în care partidele, în mod logic, legitim, se vor ataca unele pe altele și după aceea o să-i rugăm să guverneze împreună”.

La Cotroceni s-a discutat și despre PNRR, fără a se conveni asupra momentului convocării unei sesiuni extraordinare a parlamentului în care să se aprobe actele normative asumate prin acest program. Surse participante la discuții susțin însă că PSD ar condiționa votul pentru legile PNRR de demisia lui Ilie Bolojan.

   Criza politică se adânceşte în România după ce parlamentarii au respins noul guvern.

Parlamentarii au respins luni seara noul guvern propus de premierul desemnat Adrian Veştea. La finalul ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului, Guvernul Veștea a primit doar 189 voturi, în condițiile în care era nevoie de 233.

Unii parlamentari au părăsit sala înainte de începerea votului, după o zi de dezbateri privind componenţa cabinetului propus de Veştea.

România rămâne, așadar, fără un guvern învestit.

Preşedintele Nicușor Dan va trebui acum să desemneze un alt candidat pentru funcţia de prim-ministru. Dacă următorul prim-ministru desemnat nu reuşeşte să formeze un guvern, acest lucru ar putea declanşa alegeri anticipate. Următoarele alegeri generale sunt programate abia în 2028.

  Sunt audieri maraton în comisiile de specialitate din Parlament, după ce premierul desemnat, Adrian Veștea a depus la Programul de Guvernare și lista miniștrilor Cabinetului.

Audierile vor dura până diseară, votul final în plenul comun fiind programat la 21.30. Pentru ca Guvernul Veştea să fie învestit sunt necesare 233 de voturi favorabile

Lista miniștrilor din Guvernul Veștea

Adrian Veștea – Prim-ministru (PNL)

Marian Neacșu – vicepremier și ministru al Afacerilor Interne (PSD)

Alina Gorghiu – vicepremier (PNL)

Diana Morar – vicepremier (independent)

Luca Niculescu – ministru de Externe (independent)

Alexandru Nazare – ministru de Finanțe (independent)

Florin Zaharia – ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene (independent)

Florin Manole – ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității (PSD)

Monica Anisie – ministru al Educației și Cercetării (PNL)

Marian Bârgău – ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (independent)

Eduard Mititelu – ministru delegat pentru Digitalizare (PNL)

Romeo Lungu – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (PSD)

Ionuț Vulpescu – ministru al Culturii (PSD)

Sorin Cîmpeanu – ministru al Apărării Naționale (PNL)

Radu Marinescu – ministru al Justiției (PSD)

Alexandru Ghigiu – ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor (PSD)

Cristian Pistol – ministru al Transporturilor și Infrastructurii (n.r. actual director al Companiei de Drumuri – CNAIR, membru PNL)

Florin Barbu – ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale (PSD)

Bogdan Ivan – ministru al Energiei (PSD)

Alexandru Rogobete – ministru al Sănătăţii (PSD)

Radu Oprea – secretar general al Guvernului (PSD)

Programul de guvernare, propus de premierul desemnat Adrian Veștea, urmărește consolidarea finanțelor publice, modernizarea administrației, creșterea competitivității economice și îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor.

Prioritățile majore ale guvernării sunt implementarea și finalizarea PNRR, accelerarea absorbției fondurilor europene, aderarea la OCDE și întărirea securității naționale.

Citește și

Ilie Bolojan, reconfirmat președinte al Partidului Național Liberal

Noua echipă de conducere include doi membri proaspăt înscriși în PNL – vicepremierul interimar Oana Gheorghiu și ministrul interimar al Fondurilor Europene Dragoș Pîslaru – ca vicepreședinți, alături de Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Siegfried Mureșan, Gabriela Horga, Florin Roman, Alexandru Muraru și Ioan Popa (vicepreședinți).

PNL a rupt definitiv legătura cu PSD: congresul a adoptat cu unanimitatea hotărârea adoptată și anterior în forurile de conducere că partidul nu va mai face coaliție cu social-democrații.

Congresul a votat unanim să ceară demisia din PNL a cinci membriș Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu,  cu termen luni, ora 12:00. În cazul nedepunerii demisiilor, urmează declanșarea procedurilor de excludere.

Ilie Bolojan a anunțat, la sfârșitul primei ședințe a noii conducerii partidului, că sunt două soluții la actuala criză guvernamentală.

“În primul rând, viitorul guvern va trebui să-și ia angajamentul că, cel mai târziu până pe 15 iulie, își va asuma răspunderea în Parlament pentru reformele PNRR care nu au fost aprobate de către Parlament până acum.

„Al doilea element de bază este păstrarea echilibrelor bugetare. Unul din angajamentele din PNRR presupune păstrarea deficitelor, presupune limitarea și plafonarea cheltuielilor de personal în sectorul public ca pondere din PIB; prin urmare, orice fel de depășire a acestor angajamente înseamnă corecții din PNRR de peste 1 miliard de euro. De asemenea, este programul care a fost aprobat în perioada din primăvară privind susținerea programelor de investiții în România”,a declarat Ilie Bolojan.