În perioada 01–04 mai, activitatea Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța s-a desfășurat fără întrerupere, într-un ritm intens, specific minivacanțelor.

În total, s-au înregistrat 1.273 de prezentări în UPU (294 copii și 959 adulți), dintre care 228 au necesitat internare. In ziua de 1 Mai au fost preluați 419 pacienți (66 internați).

Secțiile cele mai solicitate pentru internare au fost pediatria, cardiologia și neurologia.

Conform triajului, urgențele majore/critice au reprezentat puțin peste 2% din totalul prezentărilor (26 pacienți – cod roșu), iar 116 pacienți au fost încadrați la cod galben (afecțiuni cu potențial de agravare). Majoritatea cazurilor a fost reprezentată de pacienți stabili, fără risc vital imediat sau fără caracter de urgență: 876 cod verde (urgențe de gravitate redusă), 159 cod albastru (non-urgente) și 84 cod alb (consult).

Sub tema centrală „Împreună pentru sănătate. Susținem știința.”, OMS lansează o inițiativă globală fără precedent care pune cercetarea, evidența clinică și colaborarea academică în centrul arhitecturii de sănătate a viitorului. Această celebrare nu este doar un omagiu adus progresului tehnic, ci un apel urgent la unitate într-un peisaj global fragmentat de dezinformare și de crize tot mai acute. Într-o eră în care este testată încrederea în instituțiile de sănătate, tema aleasă subliniază că singura cale sustenabilă către „Sănătate pentru toți” este cea ghidată de rigoarea științifică și de transparența datelor partajate la nivel internațional.

Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății publice este tratat în acest an ca o urgență științifică. Cercetările recente arată că degradarea mediului contribuie la proliferarea bolilor transmise prin vectori (precum malaria și dengue) în regiuni anterior neafectate. Știința ne oferă soluții de adaptare, însă aplicarea lor necesită o transformare a sistemelor de sănătate către neutralitatea emisiilor de carbon. Este documentat faptul că sectorul sănătății este responsabil pentru aproximativ 4,4% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, iar recomandările din 2026 îndeamnă la o „știință verde” care să vindece simultan oamenii și planeta.

Școlile și primăriile din mediul rural și din regiuni mai puțin dezvoltate ale României pot depune proiecte pentru dotarea cabinetelor medicale și stomatologice școlare sau pentru achiziția de unități mobile de asistență stomatologică, într-un apel de 7,7 milioane de euro , lansat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Investițiile contribuie la dezvoltarea unei rețele moderne de medicină școlară, reducerea inechităților dintre mediul urban și rural, respectiv asigurarea unui acces real și echitabil al elevilor la servicii medicale de calitate.

„Am lansat astăzi două apeluri competitive, în valoare totală de peste 19 mil. euro,  pentru îmbunătățirea accesului elevilor la servicii medicale de calitate.

Cele două apeluri de proiecte își propun să aducă medicina mai aproape de elevi, direct în școală sau prin unități mobile, pentru o generație mai sănătoasă și cu acces echitabil la servicii medicale,”transmite MIPE.

Sunt finanțate:

• reabilitarea, modernizarea și dotarea cabinetelor medicale și stomatologice din unitățile de învățământ publice;
• dotarea cu unități mobile pentru furnizarea de servicii de asistență medicală stomatologică.

Pot depune proiecte unitățile de învățământ publice și/sau UAT-uri din mediul rural (regiuni mai puțin dezvoltate), precum și din zonele rurale și urbane din cele 4 regiuni ITI.

Teremele limită pentru depunerea proiectelor :

• 29 mai 2026 – pentru proiectele privind dotarea cu unități mobile stomatologice;
• 26 iunie 2026 – pentru proiectele de reabilitare/ modernizare/ dotare.

Compania farmaceutică americană Pfizer a dat în judecată Polonia și România în toamna anului 2023 pentru a impune executarea acestor contracte de achiziţie, pe care, în urma încheierii pandemiei, țările au refuzat să le îndeplinească integral. În acest litigiu civil, Tribunalul de primă instanţă din Bruxelles a estimat că cele două ţări nu au reuşit să demonstreze că „Pfizer ar abuza de dreptul său prin urmărirea executării obligaţiilor contractuale”.

Comisia Europeană a negociat şi a încheiat aceste achiziţii de vaccinuri anti-COVID în numele statelor membre ale UE, aşadar instanţele belgiene au competenţa soluţionării litigiilor legate de aceste contracte. Unul dintre cele mai mari contracte a fost semnat cu Pfizer în mai 2021

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1917, în timpul Primului Război Mondial. După încheierea conflictului, sistemul a fost abandonat, fiind reintrodus în 1932, când a început să fie aplicat anual. La acea vreme, trecerea la ora de vară avea loc în prima duminică din aprilie, iar revenirea la ora standard în prima duminică din octombrie. Practica a fost suspendată în anii ’40 și reluată abia în 1979. Începând cu 1997, calendarul schimbării orei a fost armonizat cu cel aplicat în statele Uniunii Europene.

Specialiștii atrag atenția că oboseala de după schimbarea orei este reală pentru mulți dintre noi. În cazul celor care deja se confruntau cu probleme de somn, trecerea la ora de vară le poate accentua. Schimbarea orei produce un dezechilibru între ceasul biologic intern și programul social, un fenomen cunoscut drept „jet lag social“.

Chiar dacă, aparent, nu facem decât să dăm ceasurile cu o oră înainte, deci pierdem doar 60 de minute din ziua de duminică, specialiștii atrag atenția că impactul este mai mare decât pare și că organismul are nevoie de timp ca să recupereze.

Pentru a nu adânci datoria de somn acumulată în noaptea schimbării orei, este recomandat, să pregătim organismul: să încercăm să mergem la culcare mai devreme cu 15-20 de minute în fiecare seară înainte de schimbarea orei. Iar dacă nu reușim să adormim imediat, este important să nu intrăm în cercul vicios al gândului „nu pot să adorm”, care face adormirea și mai dificilă, ci să alegem activități relaxante care favorizează somnul.

O altă greșeală pe care multe persoane o fac și își strică somnul fără să-și dea seama este setarea unei temperaturi prea mari în dormitor. Termostatul ar trebui setat pe parcursul nopții mai jos decât ar considera majoritatea confortabil.

Trecerea la ora de vară poate fi obositoare și te poate face să te simți puțin confuz și epuizat în primele zile, însă vestea bună este că adaptarea organismului se va face în cel mult 5 zile.
Pentru a reduce impactul negativ al trecerii la ora de vară, este recomandat sa te asiguri ca dormi suficient, sa eviti consumul de cafea, alcool și nicotină înainte de culcare și să menții o rutină regulată de exerciții fizice.

În cazul în care observi simptome persistente sau grave după trecerea la ora de vară, ar trebui să consulti medicul pentru sfaturi și tratament adecvat.

Citește și

Vreme severă, coduri galbene emise de ANM

Proiectul se va desfășura pe o perioadă de 4 ani și va permite efectuarea gratuită a mamografiilor de screening pentru aproximativ 15.000 de femei din categorii vulnerabile, cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani, din județul Constanța și județele arondate regiunii.

Cu o valoare totală de aproximativ 260 milioane de lei, inițiativa a devenit operațională odată cu semnarea contractului de finanțare și este derulată în cadrul unui parteneriat național coordonat de Institutul Oncologic „Prof. Dr. I. Chiricuță” Cluj-Napoca, instituție de referință în domeniul oncologic.

La nivel regional, implementarea proiectului este asigurată de o echipă multidisciplinară din cadrul SCJU Constanța. „Acest proiect reprezintă un pas esențial pentru depistarea precoce a cancerului de sân. Mamografia efectuată la timp salvează vieți. Experiența țărilor care au implementat programe de screening organizat arată că, după 10 ani, mortalitatea prin cancer mamar poate fi redusă semnificativ”, a declarat dr. Alexandru Gavrilă, expert medical în cadrul proiectului.

Odată cu derularea acestui proiect, SCJU Constanța va asigura acces organizat la servicii de prevenție, screening și diagnostic, realizate conform standardelor europene de calitate, contribuind direct la creșterea șanselor de depistare timpurie a cencerului mamar și la îmbunătățirea prognosticului pacientelor din regiune.

Laboratorul Clinic de Radiologie și Imagistică Medicală al SCJU Constanța dispune de două mamografe digitale 3D cu tomosinteză, de înaltă performanță, care permit investigații detaliate și diagnostice rapide, unul dintre acestea fiind donat de Rompetrol și amplasat în cadrul Centrului Multifuncțional de Sănătate Năvodari. În această locație vor fi efectuate mamografiile de screening, iar pacientele la care vor fi identificate leziuni suspecte vor beneficia de investigații suplimentare, conform protocoalelor medicale în vigoare.

Cercetători de la Departamentul de Biomedicină și Spitalul Universitar Basel, din Elveția, au reușit o premieră la nivel mondial, recreând în laborator un model de măduvă osoasă umană, care nu doar că arată ca țesutul real, dar a și produs celule sanguine în mod susținut, timp de mai multe săptămâni, scrie news.ro.

Modelul 3D de măduvă osoasă este realizat integral din celule umane. Are capacitatea de a produce celule sanguine în mod continuu, similar cu măduva osoasă naturală.

Oamenii de știință au creat un model uman de măduvă osoasă care a reușit să producă celule sanguine în mod susținut. „Fabrica de sânge” uman în miniatură, crescută în laborator, reproduce fidel măduva osoasă.
Modelul, realizat exclusiv din celule umane, este descris ca o premieră în domeniu și ar putea deveni o platformă importantă pentru studiul cancerelor de sânge și pentru testarea de medicamente, cu potențial de a reduce numărul de experimente pe animale.

Adunarea Generală Naţională a Colegiului Medicilor din România a adoptat un nou Cod de Deontologie Medicală.   Va intra în vigoare la 1 ianuarie 2016 și interzice promovarea de informaţii pseudoştiinţifice, reglementează telemedicina, utilizarea reţelelor sociale în comunicarea publică şi stabileşte limitele şi rolul inteligenţei artificiale în actul medical.

Scopul principal al noului Cod de Deontologie Medicală  este de a consacra ca principiu independenţa şi demnitatea medicului, de a consolida încrederea publică în profesia medicală şi de a proteja pacientul, reafirmând valorile fundamentale ale medicinei: respectul pentru viaţă, respectarea ştiinţei, profesionalismul, competenţa, integritatea şi solidaritatea profesională.

”Medicii au obligaţia de a respecta principiul medicinei bazate pe dovezi ştiinţifice, precum şi de a promova opinii şi mesaje medicale fundamentate pe dovezi ştiinţifice, pe adevăr ştiinţific verificabil, general acceptate şi susţinute de comunitatea medicală academică modernă, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în limitele specialităţii şi competenţelor medicale deţinute”, anunţă Colegiul Medicilor din România.

Noul Cod aduce o nouă perspectivă asupra comportamentului profesional şi etic al medicului, precum şi principii pentru combaterea dezinformării medicale.

Un element de modernizare îl reprezintă reglementarea clară a practicii medicale la distanţă, prin telemedicină, şi definirea modului etic în care aceasta poate fi utilizată, cu respectarea confidenţialităţii şi a consimţământului informat.

De asemenea, Codul stabileşte limitele şi rolul inteligenţei artificiale în actul medical, precizând că aceasta poate fi utilizată doar ca instrument auxiliar, fără a substitui raţionamentul clinic al medicului.

Noul Cod reafirmă independenţa profesională a medicului, care are dreptul şi obligaţia de a refuza orice dispoziţie administrativă sau economică ce contravine standardelor medicale ori siguranţei pacientului, fără teama de sancţiuni.

Ministerul Sănătății a demarat o investigație amplă privind concediile medicale suspecte.  Ministrul Alexandru Rogobete a anunțat că a trimis Corpul de control și pe cel al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate în teritoriu pentru a verifica situația detaliată a acestor concedii. Anul trecut ar fi fost eliberate un milion de astfel de concedii, în condiții care „par suspecte”.

„Nu este normal și este complet imoral ca un sistem întreg să ia din banii dedicați spitalelor, din tratamentele bolnavilor și să finanțeze vacanțele unor angajați care beneficiază nejustificat de concedii medicale fictive.”, a mai scris Alexandru Rogobete pe Facebook.

Datele analizate pentru anul 2024 arată că aproximativ un milion de concedii medicale, adică aproape o treime din total, au fost eliberate în condiții care ridică semne de întrebare, spune Ministrul Sănătății

„Trebuie să oprim rapid fraudarea sistemului de concedii medicale, la nivel național. Anunț începerea unei politici de toleranță zero față de orice tip de eliberare incorectă a concediilor medicale. Frauda lovește direct în bugetele spitalelor și al sănătății și afectează cel mai mult pacienții care chiar au nevoie de îngrijire. Vorbim despre pacienți cu afecțiuni grave, cu AVC, sau afecțiuni oncologice”, a explicat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Dezvoltarea rezilienței emoționale nu necesită întotdeauna intervenții majore sau procese terapeutice intense. Uneori, puterea de a face față stresului și de a rămâne centrat în fața provocărilor vine din alegeri simple, repetate și conștiente, care modelează treptat modul în care ne raportăm la lume și la noi înșine.

Iată care sunt pilonii rezilienței emoționale:
1. Conștientizarea de sine. Asta presupune să-ți observi gândurile, emoțiile și reacțiile în timp real, fără să le judeci sau să le reprimi. Cu cât devii mai conștient de tiparele tale automate – cum reacționezi la stres, ce te rănește, ce te activează emoțional – cu atât câștigi mai mult control asupra felului în care gestionezi provocările. Această formă de luciditate emoțională este fundamentul tuturor schimbărilor interioare.