Potrivit agenției, rezultatele obținute de România în anul 2025 și pe parcursul anului 2026 au fost notabile în ceea ce privește ritmul consolidării fiscale. S&P estimează că deficitul bugetar va scădea la 6,25% din PIB în anul 2026, cu aproape un punct și jumătate procentual sub nivelul înregistrat în anul 2025, pe fondul disciplinei în ceea ce privește cheltuielile publice și al menținerii unui nivel solid al veniturilor bugetare.

„În pofida absenței unui acord pentru formarea unui nou guvern de la dizolvarea Parlamentului în luna mai, consolidarea fiscală a României pentru 2026 rămâne pe traiectoria stabilită, iar până în septembrie au fost deblocate peste 90% din fondurile alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), prin măsuri legislative adoptate ad-hoc.

Ne așteptăm ca procesul de consolidare fiscală din 2027-2028 să fie ancorat de procedura de deficit excesiv a UE, iar pe termen scurt considerăm că revizuirile necesare ale bugetului pentru 2026 și stabilirea unei indexări a cheltuielilor sociale pentru 2027 vor determina o anumită cooperare politică.

Erodarea structurală a finanțelor publice și externe ale României după pandemie a crescut expunerea țării la majorarea dobânzilor și la schimbările sentimentului investitorilor. Prin urmare, formarea unui guvern cu un cadru de politici solid și susținut este esențială pentru a preveni acumularea unor vulnerabilități suplimentare. Am confirmat ratingurile suverane pe termen lung și scurt ale României, în valută și în monedă locală, la „BBB-/A-3”. Perspectiva rămâne negativă”, transmite agenția de raiting.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare a declarant că respectarea angajamentelor fiscale și absorbția susținută a fondurilor europene au cântărit decisive și următorul pas este continuarea consolidării printr-un plan credibil pe termen mediu

„Odată cu decizia S&P, închidem un ciclu important de evaluări început în vară și reușim să păstrăm România în categoria investment grade, în ciuda unui context politic complicat și a unei perioade prelungite de interimat guvernamental. Este un rezultat important, dar nu este suficient. Următoarele obiective sunt vitale sunt încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și construcția unui buget credibil pentru 2027.”

Evaluarea Standard & Poor’s  vine după rapoartele Fitch din 31 iulie şi Moody’s din 7 august, ambele agenţii hotărând menţinerea ratingurilor şi a perspectivei negative atribuite României.

  Leul s-a depreciat puternic vineri, 2 octombrie, în raport cu principalele valute, în contextul prelungirii crizei politice. În acest context moneda națională s – ar putea deprecia și mai mult și se pune presiune pe rezervele BNR.

BNR a cotat Euro la 5,3447 lei, cu mult peste valoarea record înregistrată pe 23 septembrie (5,2788). Cu o zi în urmă, leul s-a depreciat puternic și a trecut de 5,33 lei pe piața interbancară. Anterior, euro fusese cotat de BNR la 5,2777 lei, în scădere față de miercuri, când fusese 5,278.

Evoluția de pe piața interbancară marchează o depreciere accentuată a leului într-un context caracterizat de incertitudine politică și presiuni asupra finanțelor publice. Datele Băncii Naționale a României arată, în paralel, o reducere semnificativă a rezervelor valutare în septembrie. Rezervele valutare ale României au scăzut cu 4,8 miliarde de euro.

România așteaptă azi decizia Agenției Standard & Poor’s privind ratingul de țară. Decizia vine după luni de instabilitate politică și într-un moment în care costurile de finanțare au crescut. În aprilie, agenția a reconfirmat ratingul la ultima treaptă recomandată investițiilor.

Calificativul țării este în prezent BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor.

Citește și Urmează un weekend prelungit pentru elevi și profesori

În ședința Guvernului din18 septembrie 2026, a fost aprobată o hotărâre prin care se acordă un sprijin financiar de urgență în agricultură, destinat producătorilor agricoli din sectorul vegetal ale căror suprafețe cultivate cu porumb și floarea soarelui au fost grav afectate de seceta pedologică manifestată în anul 2025.

‘Astfel, se urmărește compensarea parțială a pierderilor suferite de fermieri din cauza secetei severe și asigurarea resurselor necesare continuării activității agricole, fără a distorsiona piața sau concurența,” transmite Ministerul Agriculturii ;i Dezvotării Rurale.

Fondurile se acordă pentru suprafețele agricole care au fost afectate de seceta pedologică în procente cuprinse între minimum 30% și maximum 100% inclusiv, atestate prin procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor. Schema se aplică pe întregul teritoriu al României,

Sprijinul financiar este în cuantum de până la 333 lei/hectar (echivalentul a circa 63 euro/ha), iar culturile eligibile pentru acordarea ajutorului sunt porumbul și/sau floarea soarelui.

Resursele financiare totale necesare implementării acestei scheme de sprijin se ridică la 155.361.520 lei (echivalentul a 29.600.000 euro, calculat la cursul de 5,2487 lei/euro).

    România face pași rapizi în stocarea de energie. Instalațiile de stocare a energiei electrice au depășit 2.300 MWh capacitate și 1.000 MW putere, potrivit ultimelor date ale Transelectrica.

Comitetul de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, în cadrul ședinței din 3 septembrie, proiecte cu o putere cumulată de 1.015,7 MW, incluzând atât autorizațiile de înființare, cât și licențele de exploatare.  ANRE a autorizat aproximativ 669 MW de capacități de stocare, dintre care 429 MW reprezintă proiecte independente, de tip stand-alone, iar alți 240 MW sunt capacități de stocare asociate altor instalații de producere a energiei.
Separat de proiectele aflate în etapa de autorizare, ANRE a acordat licențe de exploatare pentru capacități deja construite care însumează aproape 204 MW: – 99,2 MW eolian, – 70,1 MW stocare, – 34,6 MW fotovoltaic. Președintele ANRE consideră că ritmul noilor proiecte ar putea permite României să reducă rapid decalajul față de Bulgaria în ceea ce privește bateriile pentru stocarea energiei.
Potrivit unei statistici publicate de Transelectrica la jumătatea lunii trecute, 2.500 MW de capacitatăți noi de producție de energie și de stocare au fost instalate în România de la începutul anului 2026.

Situația pune presiune pe navigația fluvială, producția de energie și activitatea economică de pe Dunăre. În aval de Porțile de Fier, debitele sunt prognozate să scadă ușor.

Navigatorii spun că nivelul apei a ajuns la un nivel fără precedent în ultimele decenii. La Calafat, mai multe nave au întâmpinat probleme, iar încărcăturile sunt reduse pentru a putea naviga în condiții de siguranță. Transportatorii suportă astfel costuri mai mari, în timp ce unele nave au rămas blocate.

Debitul extrem de mic are consecințe și asupra sistemului energetic. Scăderea nivelului Dunării a contribuit la oprirea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă, care asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. Autoritățile spun însă că necesarul de energie poate fi acoperit prin alte surse și prin importuri.

Iar perspectiva nu este una optimistă. Specialiștii avertizează că seceta hidrologică s-ar putea prelungi și în septembrie, ceea ce ar menține presiunea asupra producției de energie și navigației.

150 de milioane de euro sunt alocate pentru instalații noi de stocare, racordate direct la Sistemul Energetic Național, având ca țintă realizarea unei capacități noi de stocare de cel puțin 2.174 MWh.

Cuprins

Fonduri pentru instalații noi de stocare

Cine poate depune proiecte

Calendarul programului

A  fost publicat în Monitorul Oficial Ghidul solicitantului pentru investițiile în instalații autonome (stand-alone) de stocare în baterii a energiei electrice, finanțate prin Fondul pentru Modernizare.

Investițiile în stocare înseamnă un sistem energetic mai sigur, o valorificare mai bună a energiei din surse regenerabile și costuri mai mici cu echilibrarea rețelei.

Pot depune proiecte societăți comerciale de orice dimensiune, inclusiv cele nou-înființate, care desfășoară activități încadrate în CAEN 35 CAEN 35, respectiv producția, transportul, distribuția, comercializarea și depozitarea energiei electrice. Selecția proiectelor se va face prin licitație, urmând să fie desemnate câștigătoare proiectele care solicită cel mai mic cuantum al ajutorului pentru fiecare MWh instalat.

Sprijinul este plafonat la 69.000 de euro pe MWh, iar valoarea ajutorului poate ajunge la 15 milioane de euro pentru o societate, indiferent de numărul de proiecte depuse.

Calendarul programului:

– 1 septembrie – 30 octombrie 2026: depunerea proiectelor online, prin MySMIS;

– noiembrie 2026: publicarea listei provizorii, în ordinea prețului solicitat pe MWh;

– noiembrie – decembrie 2026: verificarea administrativă și a eligibilității, în ordinea clasamentului;

– ianuarie – februarie 2027: soluționarea contestațiilor și semnarea contractelor;

Punerea în funcțiune: se va face în cel mult 48 de luni de la semnarea contractului.

  Pentru a reduce importurile de energie, Grupul 4 de la Rovinari va fi pus în funcțiune luni, 17 august, urmând să injecteze în Sistemul Energetic Național (SEN) o putere de aproape 300 MWh, anunță Cristian Bușoi, ministrul interimar al Energiei.

Decizia vine ca măsură pentru menținerea securității aprovizionării cu energie electrică în contextul secetei prelungite care afectează debitul Dunării și producția hidro.

Necesarul de cărbune este asigurat pentru perioada imediat următoare, existând posibilitatea completării stocurilor dacă situația o va impune. „Din informațiile pe care le avem de la colegi, cel puțin pentru această săptămână suntem acoperiți de stocul de cărbune. Acestea vor fi completate în caz de nevoie”, a menționat Cristian Bușoi.

Situația rămâne dificilă pe fluviul Dunărea, unde debitele scăzute continuă să afecteze activitatea centralei de la Cernavodă și producția hidroelectrică.  Prognozele hidrologice pentru următoarele 10 zile indică faptul că șansele de redeschidere a Unității 2 de la Cernavodă sunt aproape nule.

    Acciza la motorina standard va fi redusă temporar cu 20% în perioada 16-31 august, după creșterea puternică a cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă.

Reducerea accizei va fi de 560,86 lei pentru 1.000 de litri de motorină, respectiv 663,75 lei pe tonă. Astfel, între 16 și 31 august, acciza aplicată motorinei standard vândută în România va scădea la 2.243,43 lei/1.000 de litri, respectiv 2.654,99 lei/tonă.

„Am construit acest mecanism tocmai pentru ca statul să poată interveni rapid și țintit atunci când evoluțiile din piață o cer, fără măsuri fiscale fixe care să producă efecte bugetare indiferent de condițiile reale. Datele pentru a doua jumătate a lunii august arată presiuni semnificative: cotațiile Platts pentru motorină au crescut cu peste 34%, iar prețul mediu la pompă cu peste 23%. În aceste condiții, mecanismul se activează și acciza scade cu 20%”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Nimeni nu poate spune când anume va fi repusă în funcţiune centrala nucleară. Prognozele hidrologilor indică scăderi constante ale nivelului apelor Dunării, pentru următoarele zile, iar la nivel european urmează două săptămâni „de foc”, după cum a declarat secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Buşoi.

Unităţile 1 şi 2 ale centralei au fiecare o capacitate de 700 MW, ceea ce înseamnă 20% din totalul producției din România. Energia care nu va mai fi produsă de Cernavodă va fi compensată prin mai multe măsuri. Secretarul general al Ministerului Energiei, Sorin Elisei, a declarat că autoritățile se bazează pe importuri de energie, rezervele hidro și reducerea voluntară a consumului.

„Ne bazăm în continuare pe rezervele hidro, în principal derivate din lacurile de acumulare, ne bazăm pe măsurile de reducere voluntară a consumurilor, cred că acolo suntem undeva la între 200 şi 400 de megawaţi real pe vârful de seară, reducere. Ne bazăm pe capacitatea de import crescută, mai ales în relaţia cu Bulgaria, şi urmărim foarte atent prognozele care pot influenţa, din perspectiva noastră, cum a fost ziua de astăzi şi ziua următoare producţie de energie eoliană sporită”, a precizat Sorin Elisei.

Citește și

Alertă pe litoral. Dronă în mare la Costinești

  Inspectori din cadrul Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) județene au desfășurat în cadrul Comandamentului Estival Regional 2026, în intervalul 03.08.2026 – 09.08.2026, controale în 189 de unități. Printre care  125 de unități de alimentație publică, 7 pizzerii, 1 cofetărie, 15 laboratoare de cofetărie/patiserie, 1 supermarket, 23 de magazine alimentare și 17 unități de comercializare a produselor alimentare. Amenzile au fost de peste 360.000 de lei.

Principalele neconformități constatate au fost:

• nerespectarea normelor privind întreținerea spațiilor de prelucrare, depozitare și comercializare a produselor alimentare, precum și a instalațiilor, utilajelor și a ustensilelor de lucru folosite;
• manipularea produselor alimentare cu încălcarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor;
• ambalarea și etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare în vederea depozitării, transportului și valorificării, precum și comercializarea acestora neetichetate potrivit legislației în vigoare;
• comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spații necorespunzătoare sau neaprobate sanitar-veterinar și fără respectarea condițiilor de igienă conform prevederilor legislației în vigoare;
• nerespectarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind condițiile de depozitare a produselor alimentare.

În urma controalelor efectuate, inspectorii au aplicat:

• 38 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 368.200 de lei;
• 1 avertisment;
• 5 Ordonanțe de Suspendare a Activității (OSA);
• 4 Ordonanțe de Interzicere a Activității (OIA);
• a fost reținută oficial cantitatea de 206,825 de kg de produse alimentare, dirijată către neutralizare.