Ia ne amintește că tradițiile autentice nu se pierd odată cu trecerea timpului, ci continuă să inspire, să apropie și să își găsească locul în fiecare generație. Fiecare ie este expresia măiestriei, creativității și sensibilității artizanilor care duc mai departe acest meșteșug, evocând moștenirea comunităților unde a prins viață.

Ia, cămașa tradițională românească de sărbătoare, este confecționată din pânză albă, realizată adesea în casă, țesută din in sau cânepă, iar mai târziu din mătase și bumbac, împodobită cu mărgele, cu broderii cusute cu lânică, arnici, fir metalic și alte materiale. De-a lungul timpului s-a dezvoltat o mare diversitate de croiuri care au luat forma iei.

Ia conține elemente, tehnici și motive decorative diferite, iar astfel cămășile prezintă o mare diversitate, fiind reprezentative pentru comunitățile din care provin și are  o importantă funcție identitară cu caracter local și zonal.

Ia sugerează statutul social al purtătoarei prin culorile și modelele cu care a fost decorată, cum ar fi ia de mireasă, purtată de femei la unul dintre cele mai importante evenimente din viața lor.

În iunie 2022, când Președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea care a instituit oficial ziua de 24 iunie drept Ziua Iei în România. Arta cămăşii cu altiţă, transmisă din generaţie în generaţie, inclusă în 2022 în patrimoniul cultural imaterial UNESCO

Și Republica Moldova, celebrează Ziua Naţională a Portului Popular în ultima duminică a lunii iunie.

Citește și

Tradiții și obiceiuri de SÂNZIENE

Joi, 18 iunie, începând cu ora 17.00, participanții sunt așteptați la Statuia Lupoaicei, punctul de plecare al unei plimbări ghidate de prof. dr. Raul Răzvan Ivan, care va dezvălui povești mai puțin cunoscute despre oameni, clădiri și epoci ce au modelat identitatea orașului de la malul mării.

Turul propune o incursiune în trecutul architectural și social al Constanței, printr-un traseu ce include unele dintre cele mai reprezentative clădiri istorice ale orașului: Palatul Regal, martor al prezenței Familiei Regale la Constanța, casa fostului primar Horia P. Grigorescu, eleganta Casă Alleon, Casa Diamandi și Casa Lescovar, Casa cu Lei, Casa Bârzovenescu, Casa Mihail Kogalniceanu, Casa dr. Alexandru Pilescu și alte repere valoroase ale patrimoniului local.

Pe parcursul traseului, participanții vor străbate zone încărcate de istorie și semnificație, precum Piața Ovidiu, strada Nicolae Titulescu, Bulevardul Elisabeta, fiecare păstrând urmele unei epoci în care orașul își contruia personalitatea cosmopolită.

Turul este gratuit și se adresează tuturor celor care doresc să privească dincolo de fațadele clădirilor și să descopere poveștile care se ascund în spatele acestora.

     Târgul Ceramicii Populare Românești „Cocoșul de Hurez”, ajuns la a 54-a ediție, se va desfășura în perioada 5-7 iunie 2026, în cadrul natural deja cunoscut, Platoul „Stejari” din Horezu, județul Vâlcea.

De-a lungul anilor, Cocoşul a devenit un simbol pentru hurezeni, prin frumuseţea sa artistică, transformând numele în renume internaţional.

Târgul, devenit în timp, o adevarată “Academie a olarilor”, este un eveniment de referință pentru identitatea culturală a României și patrimoniului imaterial UNESCO. Născut din simbolistica unui meșteșug tradițional al locului, olăritul, „Cocoșul de Hurez” a devenit cel mai mare târg de ceramică populară din țară, dovada a trăiniciei unei îndeletniciri și perpetuării unei tradiții de sute de ani.

Reuniți sub umbra stejarilor seculari,  meșterii ceramiști din toate centrele de olărit din țară își expun creațiile și rodul muncii lor, formând un tablou complet al fenomenului olăritului național contemporan.

PROGRAM

Vineri – Satul de vacanţă “Stejari”

10:00- 1600- Primirea invitaţilor;

1600- 21:00- Evaluarea producţiei de ceramică şi selecţia lucrărilor pentru Concursul de creaţie “COCOŞUL DE HUREZ” 2024.

Sâmbătă – Satul de vacanţă “Stejari”

1100- 1130- Deschiderea oficială a Târgului Ceramicii Populare Româneşti “Cocoşul de Hurez”. Prezentarea invitaţilor;

1130- 1230- Turul oficial al standurilor;

1300- 1500- Degustarea produselor tradiţionale de Horezu;

Casa de Cultură “Constantin Brâncoveanu”

1530 – 1800- Reuniunea juriului concursului de creaţie. Evaluarea pieselor înscrise în concurs;

Platoul din Satul de vacanţă “Stejari”(scena)

1830- Festivitatea de premiere a Concursului de creaţie artistică;

19:00- Spectacol extraordinar oferit de Asociația GAL “Microregiunea Horezu” și Primăria orașului Horezu cu Olguța Berbec, Roberta Crintea, Taraful Florin Chirițoiu, Florin Ionaș(Generalul) și Claudia Ionaș;

Duminică  – Satul de vacanţă “Stejari”

0900- 1800- Program de prezentare a produselor de ceramică.

1000 – 1300- Concurs de olărit pentru amatori – “STRÂMBĂ ROATA”

1200- Spectacol folcloric susținut de Ansamblul “BRĂDULEȚUL” al Casei de Cultura “Constantin Brâncoveanu” Horezu și invitați

Competiția adresată micilor pianisti,  are ca scop stimularea și promovarea elevilor care studiază pianul în paralel cu învățământul general obligatoriu, în cadrul școlilor populare de artă, centrelor culturale, caselor de cultură sau în sistem privat.

Studiul unui instrument muzical reprezintă o modalitate valoroasă de dezvoltare personală și artistică, oferind totodată o alternativă plăcută și educativă de petrecere a timpului liber.

Frecventarea unor cursuri de pian în instituții abilitate și prezentarea la un concurs creează un cadru organizat de afirmare artistică muzicală, de prezentare și evaluare a cunoștințelor însușite.

Regulament concurs

Concursul este structurat pe categorii, în funcție de anul de naștere al concurenților. Conform regulamentului, sunt invitați să participle la concurs elevi cu vârsta cuprinsă între 6 și 15 ani, care se pot înscrie la următoarele categorii: categoria a: născuți în 2020, categoria b: născuți în 2019, categoria c: născuți în 2018, categoria d: născuți în 2017, categoria e: născuți în 2016, categoria f: născuți în 2015, categoria g: născuți în 2014, categoria h: născuți în 2013, categoria i: născuți în 2012, categoria j: născuți în 2011.

Repertoriu

Concurenții vor interpreta două piese diferite ca stil și gen, executate din memorie. Durata pieselor: între 2 – 12 min (în funcție de categorie), după cum urmează:

• Categoriile a, b, c, d – maxim 5 minute
• Categoriile e, f, g, h – maxim 7 minute
• Categoriile i, j – maxim 12 minute

Câștigătorii premiului I din fiecare categorie vor intra în competiția pentru Marele Trofeu al concursului

Premii

Marele trofeu: Cupă – medalie – diplomă – remunerație (3000 lei)

Premiul I: medalie – diplomă – remunerație (1200 lei);

Premiul II: medalie – diplomă – remunerație (800 lei);

Premiul III: medalie – diplomă – remunerație (600 lei);

Documente necesare

Documentele necesare înscrierii la concurs pot fi trimise electronic sau prin poștă la adresa: Centrul Cultural Județean „Teodor T. Burada”, Str. Dumbrava Roșie nr.15, Constanța.

Pe plic se va menționa: Concursul „Piano Art”.

Participanții care aleg transmiterea prin poștă sunt rugați să ia în considerare timpul necesar pentru expediere, astfel încât documentele să ajungă la sediul instituției până la data de 5 iunie 2026, termenul limită pentru înscrieri.

Nu sunt admiși în concurs elevii liceelor și școlilor de muzică. Nerespectarea condițiilor prevăzute în regulament atrage eliminarea din competiție. Intrarea în concurs va fi stabilită în ordinea alfabetică, în cadrul fiecărei categorii, și se va afișa în timp util. Rezulatele jurizării vor fi făcute publice pe site-ul www.cctb.ro și pe pagina de Facebook a centrului.

https://www.cctb.ro/anunturi/c/0/i/96442312/article-727.

Organizatorii își propun să ofere o experiență completă, reunind muzică live, dansuri tradiționale, spectacole pentru copii, preparate pescărești, produse locale și momente artistice speciale. Publicul va putea descoperi farmecul multicultural al Dobrogei prin gastronomie, meșteșuguri și momente artistice specifice.

Pe parcursul celor trei zile, scena festivalului va găzdui artiști consacrați din diverse genuri muzicale, dar și momente susținute de ansamblurile comunităților locale, ce vor aduce în fața publicului cântece și dansuri tradiționale specifice zonei.

Program artistic:

29   mai 2026 | ora 17:30

• DJ Vndrei
• Ansamblul Folcloric Profesionist „Brâuleţul”
• Marian Cozma
• Adriana Ochișanu
• Elena Plătică
• Andreea Feraru
• Ana Maria și Marian Mexicanu
• Beatrice Băndoiu
• DJ Vndrei – ora 22:00

30  mai 2026 | ora 17:30

• DJ Vndrei
• Ansamblul „Elpis”
• Ansamblul „Canlar”
• Ansamblul „Fidanlar”
• Ansamblul „Iholu”
• Azur și Nelu Vlad
• Stelu Enache& Band
• Diana Matei și Taraful Cleante
• Gya
• DJ Vndrei – ora 22:30

31      Mai 2026

11:30- 13:00 | „Bucuria Copiilor”

Eveniment dedicat copiilor și familiei, cu teatru de păpuși, animație și activități cultural-educative susținute de Club Amici.

Program:

11.30-11.40 | Deschidere eveniment

• 11.40-12.15 | Animatie, jocuri, dansuri si distractie cu Alba ca Zapda si Captain America
• 12.15-12.45 | Teatru de Păpuși: „Motanul Încălțat”
• 12.45-13.00 | Baloane modelate

Pe întreaga durată a programului, copii sunt invitați la „Colțul Transformarilor”, unde personajele preferate îi vor transforma în eroi de poveste prin activități de face painting.

Ora 17:30

• DJ Vndrei
• Angels
• Andrei Bănuță
• Puls Percussions
• Emilian
• Jo
• DJ Vndrei – ora 22:30

Meșteșugari și artizani participanți

Festivalul va reuni și meșteșugari locali care vor expune creații autentice și produse tradiționale:

Laura Macri – pictură, icoane pe sticlă,  artizanat, Daniela Dimancea – cusături tradiționale, costume populare, Paraschiva Constantin – cusături, țesături în razboi tradiționale , tricotaje manuale, Epșen Memet – podoabe turco-tătărești, Hule Manuela – lână împâslită, Baiaș Dorina – podoabe brodate, Misian Doina – linguri pictate, Bulgaru Carmen – podoabe tradiționale, George Marincu-sculptura cioplitura în lemn , încrustație tradițională

 Cazinoul din Constanța devine scena unui spectacol-eveniment  „Cazino Mon Amour”, o producție originală , care îmbină teatrul dramatic, cabaretul, muzica live și tehnologia vizuală într-o experiență artistică totală. Începând cu 4 iunie și până pe 6 septembrie, în fiecare weekend, în zilele de joi și vineri, „Cazino Mon Amour” are ambiția de a deveni unul dintre must-see-urile verii, o experiență spectaculoasă care cucerește prin emoție, atmosferă și intensitate.

Creat special pentru acest spațiu iconic, spectacolul propune o incursiune fascinantă în istoria Cazinoului, transformat într-un personaj viu, cu puteri supranaturale, capabil să influențeze destinele și să modeleze timpul. Povestea traversează patru epoci distincte, de la Belle Époque până în contemporaneitate, într-un univers dominat de mister, seducție și lux.

În centrul acțiunii se află Mona, o tânără care își dorește să evadeze din propria realitate. Atrasă în lumea fascinantă a Cazinoului, aceasta pornește într-o călătorie transformatoare, descoperind mecanismele destinului și prețul dorințelor împlinite.

Spectacolul aduce pe scenă o distribuție de elită, reunind actori consacrați ai teatrelor importante din România și artiști distinși cu premii UNITER, precum Lucian Ionescu, Ștefan Mihai, Mirela Pană, Andrei Bibire, Mara Tătar, Dan Pughineanu, George Costin, Teodora Crișan și Florin Aioane. Distribuția este completată de momente muzicale speciale susținute de Julie Mayaya, Ana Maria Roșu și Alina Crișan. Muzica live este interpretată de un band dirijat de Daniel Jinga, director al Operei Naționale București, aducând un plus de rafinament și forță întregii experiențe scenice.

Regia, scenariul și producția sunt semnate de Petre Năstase, un creator recunoscut pentru spectacolele sale complexe și vizuale, care îmbină teatrul cu muzica și tehnologia. Echipa artistică este completată de coregraful Ștefan Lupu și scenograful Petre Țalea.

„Cazino Mon Amour” impresionează prin amploare și complexitate: o trupă de balet formată din 8 dansatori, actori, dive și muzicieni creează un univers fluid, susținut de videomapping sincronizat și un concept scenografic care valorifică arhitectura clădirii. Întregul spectacol devine astfel o experiență imersivă, cinematică, în continuă transformare.

Costumele joacă un rol esențial în construcția vizuală, marcând fiecare epocă prin stiluri distincte: de la eleganța aristocratică a Belle Époque, la glamourul interbelic, austeritatea perioadei comuniste și opulența reinterpretată contemporan.

De la redeschiderea oficială a Cazinoului din Constanța, pe 21 mai 2025, peste 240.000 de vizitatori au trecut pragul clădirii emblematice de la malul mării. Cu un program cultural divers și atractiv, Cazinoul devine un reper al vieții culturale din România, deschis publicului local și internațional.

Foto Ovidiu Oprea

Ziua Internațională a Cărții se sărbătorește anual pe 23 aprilie și este organizată de UNESCO în scopul promovării lecturii, publicării și a drepturilor de autor. Prima astfel de manifestare s-a desfășurat în 1995.

Ideea înfiinţării unei astfel de aniversări a apărut din 1923, când mai mulţi spanioli iubitori de carte au dorit să îl omagieze pe Miguel de Cervantes. În 1995, la Conferinţa generală de la Paris, UNESCO a decis ca 23 aprilie să rămână data aniversării internaţionale, deoarece conform calendarului gregorian, în această zi sărbătorim naşterea şi moartea lui William Shakespeare (acesta s-a născut pe 23 aprilie 1564 şi a murit pe 23 aprilie 1616), Vladimir Nabokov (n. 23 aprilie 1899), Manuel Mejía Vallejo (n. 23 aprilie 1923), dar şi ziua în care a murit creatorul lui Don Quijote, Miguel de Cervantes (a murit pe 22 aprilie, dar a fost înmormântat pe 23).

Regia artistică: Tiberiu Roșu

Mișcarea scenică: Geta Răvdan Huncanu

Scenografia: Ștefan Lungu

Costume: Andrei Lungu

Spectacolul pornește de la textul lui William Shakespeare, dar devine, în această montare, o reflecție despre teatru, adolescență și alegerile care ne definesc.

Construcția scenică propune un dublu plan: povestea clasică a lui Prospero și universul contemporan al unei trupe de tineri actori care încearcă să spună această poveste. Spectacolul începe cu un moment de teatru în teatru, în care actorii își aleg măștile și rolurile, asumându-și conștient convenția teatrală. Fragmente din „A douăsprezecea noapte” introduc tema naufragiului și a rătăcirii, creând o punte între texte și sugerând că toate aceste povești se nasc din aceeași mare a imaginației.

Insula lui Prospero devine astfel un spațiu simbolic – un loc al transformării, al confruntării cu sinele și al alegerii. Personajele nu sunt doar figuri shakespeariene, ci și reflecții ale actorilor care le interpretează. În acest sens, distribuirea aceluiași actor în roluri diferite (precum Lucio și Stephano) devine o declarație artistică: fiecare om poartă în sine mai multe posibilități – între autenticitate și compromis, între luciditate și derizoriu.

Estetica spectacolului este una minimalistă și poetică. Elementele scenografice – pânze, structuri albe, mobile reprezintă din fragmente de insulă,  care nu definesc un spațiu fix, ci unul în continuă transformare. Acestea sunt mânuite de actori, care devin creatori direcți ai lumii scenice.

Mișcarea scenică devine un limbaj esențial al spectacolului. Cele trei actrițe care o întruchipează pe Ariel construiesc o prezență fluidă, aproape invizibilă, prin coregrafie și sincron. Ele nu doar însoțesc acțiunea, ci o generează: îl aduc pe Caliban în scenă  ca într-un ritual, și manipulează discret traseele celorlalte personaje. În relația cu Stephano, Trinculo și Caliban, mișcarea capătă accente aproape păpușărești, sugerând că aceștia sunt prinși într-un joc pe care nu îl înțeleg pe deplin.

Muzica joacă un rol esențial în construcția atmosferei și în legătura dintre scene. Momentele muzicale, unele adaptate pe structuri contemporane, funcționează ca punți emoționale și narative, susținând ritmul spectacolului și implicarea actorilor.

În final, „Prin ochiul furtunii” devine mai mult decât o poveste despre magie și răzbunare. Este un spectacol despre iertare, despre maturizare și despre libertatea de a alege cine vrem să fim. Prin energia și sinceritatea actorilor, trupa Aici propune o reinterpretare vie, actuală, în care teatrul devine un spațiu de întâlnire între generații și între lumi.

Donație -30 lei

Articol realizat de: Anamaria Mihalache

Coiful de la Coțofenești și două dintre brățările dacice furate anul trecut în Olanda vor fi aduse în România. săptămâna următoare.

„Pentru prima dată de la revenirea lor în țară, coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice vor putea fi revăzute la Muzeul Național de Istorie a României, în cadrul unui eveniment organizat în data de 21 aprilie, la ora 19:30. Momentul va fi prezentat și prin intermediul presei, iar ulterior artefactele vor deveni accesibile publicului larg, atât la sediu, cât și în regiunile țării, prin intermediul unei campanii dedicate,” anunță reprezentanții Guvernului.

Citiți și  Coiful Dacic de la Coţofeneşti şi brăţările furate au fost găsite