<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Cultura &#8211; InfoPress.Tv Romania</title>
	<atom:link href="https://www.infopress.tv/cat/stiri/cultura/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://www.infopress.tv</link>
	<description>Noi suntem cu ochii pe tine</description>
	<lastBuildDate>Wed, 05 Aug 2026 12:09:33 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.0.3</generator>
<site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">187710293</site>	<item>
		<title>Ziua Marinei aduce muzică, lumină și spectacole pe faleza Cazinoului</title>
		<link>https://www.infopress.tv/ziua-marinei-aduce-muzica-lumina-si-spectacole-pe-faleza-cazinoului/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/ziua-marinei-aduce-muzica-lumina-si-spectacole-pe-faleza-cazinoului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 05 Aug 2026 12:05:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[cazino]]></category>
		<category><![CDATA[comandament flota]]></category>
		<category><![CDATA[Constanţa]]></category>
		<category><![CDATA[faleza]]></category>
		<category><![CDATA[lasere]]></category>
		<category><![CDATA[marea neagra]]></category>
		<category><![CDATA[red swing]]></category>
		<category><![CDATA[vintage]]></category>
		<category><![CDATA[Ziua Marinei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.infopress.tv/?p=43359</guid>

					<description><![CDATA[     15 august, Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se împletește, an de an, cu emoția și tradiția Zilei Marinei Române, iar orașul devine locul în care marea, istoria și bucuria de a fi împreună se întâlnesc.       Pe lângă manifestările tradiționale organizate pe parcursul zilei de Comandamentul Flotei, Primăria Municipiului Constanța pregătește o [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<div></div>
<div><strong>     15 august, Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se împletește, an de an, cu emoția și tradiția Zilei Marinei Române, iar orașul devine locul în care marea, istoria și bucuria de a fi împreună se întâlnesc.</strong></div>
<div></div>
<div>      Pe lângă manifestările tradiționale organizate pe parcursul zilei de Comandamentul Flotei, Primăria Municipiului Constanța pregătește o serie de evenimente speciale, menite să prelungească atmosfera de sărbătoare și să transforme ziua de 15 august într-o experiență memorabilă pentru constănțeni și turiști.</div>
<div></div>
<div>      Pe 15 august, de la ora 21:00, Esplanada Cazinoului Constanța va găzdui un concert plin de energie susținut de RED Swing, un proiect muzical inspirat de farmecul și exuberanța anilor ’30. Cu interpretări în stil vintage, ritmuri de jazz și swing și aranjamente originale ale unor piese cunoscute, artiștii propun un spectacol vesel, elegant și plin de dinamism, în care muzica invită publicul să se bucure, să danseze și să retrăiască atmosfera unei epoci pline de optimism.</div>
<div></div>
<div>       Seara va continua, de la ora 22:00, cu un spectacol impresionant de lasere și proiecții luminoase, care vor anima cerul de deasupra Cazinoului Constanța și fațada emblematică a clădirii. Jocurile de lumină vor pune în valoare arhitectura sa spectaculoasă și vor crea un moment aparte, în care marea și tehnologia se vor îmbina într-un tablou vizual memorabil.</div>
<div></div>
<div>      Programul festiv continuă și în ziua de 16 august, când, de la ora 21:00, Esplanada Cazinoului va fi cuprinsă de emoție și sensibilitate prin concertul susținut de Tania Turtureanu. Artista din Republica Moldova este apreciată pentru vocea sa caldă și expresivă, precum și pentru felul sincer și profund în care transmite fiecare poveste prin muzică.</div>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/ziua-marinei-aduce-muzica-lumina-si-spectacole-pe-faleza-cazinoului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">43359</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Festivalul Mamaia 2026. Start înscrieri pentru interpreți, compozitori și instrumentiști</title>
		<link>https://www.infopress.tv/festivalul-mamaia-2026-start-inscrieri-pentru-interpreti-compozitori-si-instrumentisti/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/festivalul-mamaia-2026-start-inscrieri-pentru-interpreti-compozitori-si-instrumentisti/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 04 Aug 2026 09:49:31 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[cantec popular]]></category>
		<category><![CDATA[dans]]></category>
		<category><![CDATA[festival mamaia 2026]]></category>
		<category><![CDATA[inscrieri]]></category>
		<category><![CDATA[interpreti]]></category>
		<category><![CDATA[muzica usoara]]></category>
		<category><![CDATA[onstrumentisti]]></category>
		<category><![CDATA[solisti]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.infopress.tv/?p=43342</guid>

					<description><![CDATA[&#160;      Mamaia este locul unde se întâlnesc tradiția și viitorul, experiența și debutul, precum și consacrarea și primul mare pas pe scenă. Festivalul Mamaia continuă să scrie istorie și invită o nouă generație de artiști să devină parte din această poveste. De zeci de ani, Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia” și Festivalul [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&nbsp;</p>
<p><strong><em>    </em></strong><strong> Mamaia este locul unde se întâlnesc tradiția și viitorul, experiența și debutul, precum și consacrarea și primul mare pas pe scenă.</strong> <strong>Festivalul Mamaia continuă să scrie istorie și invită o nouă generație de artiști să devină parte din această poveste.</strong></p>
<p>De zeci de ani, Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia” și Festivalul Național al Cântecului și Dansului Popular Românesc, reprezintă repere ale culturii muzicale românești:</p>
<p>Cele două festivaluri nu sunt doar competiții artistice, ci spații ale excelenței, ale dialogului dintre generații și ale afirmării talentului autentic. De-a lungul timpului, scena Festivalului Mamaia a lansat și consacrat artiști care au marcat muzica românească, iar Festivalul Național al Cântecului și Dansului Popular Românesc continuă să valorifice patrimoniul folcloric și să susțină autenticitatea tradițiilor românești.</p>
<h3>Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia”</h3>
<p>Tinerii interpreți și compozitori sunt invitați să se înscrie la secțiunile Interpretare și Creație ale Festivalului Național de Muzică Ușoară „Mamaia”, până la 12 august 2026, ora 18.00.</p>
<h3>Festivalul Național al Cântecului și Dansului Popular Românesc</h3>
<p>În cadrul Festivalului Național al Cântecului și Dansului Popular Românesc, înscrierile sunt deschise până la 16 august 2026, ora 18.00, pentru secțiunile Soliști vocali și Soliști instrumentiști, oferind artiștilor din întreaga țară oportunitatea de a aduce pe scena Festivalului frumusețea și diversitatea folclorului românesc.</p>
<p>Regulamentele de participare și formularele de înscriere sunt disponibile pe platforma oficială a festivalului: festivaluldelamamaia.ro.</p>
<p><a href="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2026/08/Festival-Mamaia-muzica-populara.jpg?ssl=1"><img data-recalc-dims="1" fetchpriority="high" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-43344" src="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2026/08/Festival-Mamaia-muzica-populara.jpg?resize=1100%2C733&#038;ssl=1" alt="" width="1100" height="733" srcset="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2026/08/Festival-Mamaia-muzica-populara.jpg?w=1100&amp;ssl=1 1100w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2026/08/Festival-Mamaia-muzica-populara.jpg?resize=300%2C200&amp;ssl=1 300w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2026/08/Festival-Mamaia-muzica-populara.jpg?resize=1024%2C682&amp;ssl=1 1024w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2026/08/Festival-Mamaia-muzica-populara.jpg?resize=768%2C512&amp;ssl=1 768w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2026/08/Festival-Mamaia-muzica-populara.jpg?resize=90%2C60&amp;ssl=1 90w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2026/08/Festival-Mamaia-muzica-populara.jpg?resize=180%2C120&amp;ssl=1 180w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2026/08/Festival-Mamaia-muzica-populara.jpg?resize=95%2C64&amp;ssl=1 95w" sizes="(max-width: 1000px) 100vw, 1000px" /></a></p>
<p><strong><em> </em></strong>„Festivalul Mamaia este o parte importantă din identitatea culturală a României. Ne dorim să oferim tinerelor talente șansa de a urca pe această scenă emblematică și de a duce mai departe tradiția muzicii românești”, a declarat Florin Mitroi, președintele Consiliului Județean Constanța.</p>
<p>Prin organizarea celor două festivaluri, Consiliul Județean Constanța și Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” își reafirmă angajamentul de a susține creația muzicală românească, de a descoperi și promova noi talente și de a păstra vie moștenirea artistică ce definește identitatea culturală a României.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/festivalul-mamaia-2026-start-inscrieri-pentru-interpreti-compozitori-si-instrumentisti/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">43342</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Festivalul Enisala – Unitate la Cetate: show-uri de lasere și lumini, balon cu aer cald, invitați surpriză</title>
		<link>https://www.infopress.tv/festivalul-enisala-unitate-la-cetate-show-uri-de-lasere-si-lumini-balon-cu-aer-cald-invitati-surpriza/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/festivalul-enisala-unitate-la-cetate-show-uri-de-lasere-si-lumini-balon-cu-aer-cald-invitati-surpriza/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 21 Jul 2026 12:23:22 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Evenimente casa de cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[balon]]></category>
		<category><![CDATA[enisala]]></category>
		<category><![CDATA[horia brenciu]]></category>
		<category><![CDATA[lasere]]></category>
		<category><![CDATA[medieval]]></category>
		<category><![CDATA[mira]]></category>
		<category><![CDATA[puya]]></category>
		<category><![CDATA[show]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.infopress.tv/?p=43256</guid>

					<description><![CDATA[&#160;   Festivalul Enisala – Unitate la Cetate este locul în care trecutul și prezentul se întâlnesc, unde fiecare acord răsună printre zidurile cetății, iar  tu devii parte dintr-o poveste pe care o vei purta cu tine mult timp după ce muzica se oprește. Pe 21 și 22 august 2026, Cetatea Enisala devine locul în [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&nbsp;</p>
<p><strong>  Festivalul Enisala – Unitate la Cetate este locul în care trecutul și prezentul se întâlnesc, unde fiecare acord răsună printre zidurile cetății, iar  tu devii parte dintr-o poveste pe care o vei purta cu tine mult timp după ce muzica se oprește.</strong></p>
<p>Pe 21 și 22 august 2026, Cetatea Enisala devine locul în care muzica, istoria și emoția se întâlnesc într-un spectacol de neuitat. Intrarea este liberă.</p>
<p>Două zile în care vei cânta alături de mii de oameni, vei admira unul dintre cele mai spectaculoase apusuri din Dobrogea, vei privi balonul cu aer cald ridicându-se deasupra cetății și vei trăi o experiență pe care nu o poți simți decât aici.</p>
<p>Pe scenă vor urca Horia Brenciu, Mira, Florian Rus, Puya, F-Charm, David Ciente &amp; Maria Chivu, Grupul Jianca, Formația Dubin.</p>
<p>Din program show-uri impresionante de lasere și lumini și momente spectaculoase pentru fotografii memorabile, workshop-uri și activități pentru întreaga familie. O zonă de food va avea preparate pentru toate gusturile.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Citește și</p>
<h1 class="post-tile entry-title"><a href="https://www.infopress.tv/video-nava-in-flacari-in-apropiere-de-sfantu-gheorghe/">Navă cu GPL în flăcări în apropiere de Sfântu Gheorghe</a></h1>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/festivalul-enisala-unitate-la-cetate-show-uri-de-lasere-si-lumini-balon-cu-aer-cald-invitati-surpriza/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">43256</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Legendara cântăreață rock Bonnie Tyler, a murit</title>
		<link>https://www.infopress.tv/legendara-cantareata-rock-bonnie-tyler-a-murit/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/legendara-cantareata-rock-bonnie-tyler-a-murit/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 09 Jul 2026 09:25:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[BONNIE TYLER]]></category>
		<category><![CDATA[coma]]></category>
		<category><![CDATA[david guetta]]></category>
		<category><![CDATA[portugalia]]></category>
		<category><![CDATA[spital]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.infopress.tv/?p=43197</guid>

					<description><![CDATA[ Industria muzicală internațională a pierdut una dintre cele mai inconfundabile  voci. Bonnie Tyler, cunoscută pentru hituri precum „Total Eclipse of the Heart”, „Holding Out for a Hero” a murit la vârsta de 75 de ani într-un spital din Portugalia,  după o luptă cu o boală grea. Familia și echipa lui Bonnie sunt profund îndurerate să [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong> Industria muzicală internațională a pierdut una dintre cele mai inconfundabile  voci. Bonnie Tyler, cunoscută pentru hituri precum „Total Eclipse of the Heart”, „Holding Out for a Hero” a murit la vârsta de 75 de ani într-un spital din Portugalia,  după o luptă cu o boală grea.</strong></p>
<p>Familia și echipa lui Bonnie sunt profund îndurerate să anunțe că Bonnie a încetat din viață în mod neașteptat noaptea trecută, într-un spital din Portugalia, în urma bolii pentru care urma tratament. Vom publica în scurt timp un nou comunicat, însă, pentru moment, vă rugăm să ne respectați intimitatea în aceste momente de tragedie”, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul artistei.</p>
<p>Născută sub numele de Gaynor Hopkins, în localitatea Skewen din sudul Țării Galilor, Bonnie Tyler a crescut într-o familie modestă. Destinul ei s-a schimbat după ce a fost remarcată de impresarul Roger Bell într-un club din Swansea.Debutul și lăa făcut în 1977 cu piesa „Lost in France”, însă succesul internațional a fost adus în același an de balada „It&#8217;s a Heartache”, care a urcat rapid în topurile din Marea Britanie și Statele Unite.</p>
<p>Melodia „Total Eclipse of the Heart”lansată în 1983, a devenit una dintre cele mai cunoscute balade din toate timpurile.</p>
<p>Cu o carieră impresionantă de-a lungul a cinci decenii. Bonnie Tyler  a primit trei nominalizări la Premiile Grammy și a devenit una dintre cele mai apreciate voci feminine ale muzicii pop-rock.</p>
<p>În 2013 a reprezentat Regatul Unit la concursul Eurovision, iar în 2023 a fost decorată cu titlul MBE (Member of the Order of the British Empire) pentru contribuția sa remarcabilă la industria muzicală.</p>
<p>În 2025 a lansat, alături de David Guetta și Hypaton, o nouă versiune dance a piesei „Total Eclipse of the Heart”, intitulată „Together”.</p>
<p><iframe title="Bonnie Tyler - Total Eclipse of the Heart (Turn Around) (Official Video)" width="500" height="375" src="https://www.youtube.com/embed/lcOxhH8N3Bo?feature=oembed" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" referrerpolicy="strict-origin-when-cross-origin" allowfullscreen></iframe></p>
<p>Citește și <a href="https://www.infopress.tv/foto-doua-baruri-de-pe-plaja-din-mamaia-in-flacari/">Două beach baruri în flăcări pe plajă în nordul stațiunii Mamaia </a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/legendara-cantareata-rock-bonnie-tyler-a-murit/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">43197</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Pe urmele Regilor României. Poveștile regale ale Constanței</title>
		<link>https://www.infopress.tv/pe-urmele-regilor-romaniei-povestile-regale-ale-constantei/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/pe-urmele-regilor-romaniei-povestile-regale-ale-constantei/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 30 Jun 2026 10:11:10 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[Constanţa]]></category>
		<category><![CDATA[lupoaica]]></category>
		<category><![CDATA[palat regal]]></category>
		<category><![CDATA[piata ovidiu]]></category>
		<category><![CDATA[razvan ivan]]></category>
		<category><![CDATA[regi]]></category>
		<category><![CDATA[templu askenaz]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.infopress.tv/?p=43149</guid>

					<description><![CDATA[&#160; &#160;     O incursiune în istoria orașului Constanța, prin locurile care păstrează amprenta Familiei Regale, ilustrează contribuția suveranilor României la dezvoltarea orașului de la malul mării. Miercuri, 1 iulie 2026, începând cu ora 18:00, constănțenii și turiștii  sunt invitați la turul cultural-educativ „Pe urmele Regilor României”, un eveniment dedicat redescoperirii moștenirii regale a [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><strong>    O incursiune în istoria orașului Constanța, prin locurile care păstrează amprenta Familiei Regale, ilustrează contribuția suveranilor României la dezvoltarea orașului de la malul mării. Miercuri, 1 iulie 2026, începând cu ora 18:00, constănțenii și turiștii  sunt invitați la turul cultural-educativ „Pe urmele Regilor României”, un eveniment dedicat redescoperirii moștenirii regale a Constanței, organizat în colaborare cu prof. dr. Răzvan Raul Ivan.</strong></p>
<p>Evenimentul are loc într-un moment cu o puternică semnificație istorică, marcând 160 de ani de la adoptarea primei Constituții a României, promulgată în timpul domniei Regelui Carol I. Inspirată din Constituția belgiană din 1831, considerată una dintre cele mai moderne ale epocii, Constituția din 1866 a pus bazele statului român modern, consacrând monarhia constituțională, separarea puterilor în stat, garantarea libertății de exprimare și a presei, precum și alte principii fundamentale pentru dezvoltarea României.</p>
<p><strong>Traseul cuprinde:</strong></p>
<p>Lupoaica – Biserica Greacă – Muzeul de Artă Populară – Palatul Regal – Casa Grigorescu – Colegiul Național „Mihai Eminescu” – Templul Așkenaz – Piața Ovidiu – Moscheea Regală Carol I – Strada Nicolae Titulescu – Statuia lui Anghel Saligny – Muzeul de Sculptură „Ion Jalea” – Catedrala Arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” – Bulevardul Regina Elisabeta – Statuia Reginei Elisabeta – Statuia lui Mihai Eminescu.</p>
<p>Legăturile Familiei Regale cu orașul Constanța au fost profunde și definitorii pentru evoluția acestuia. Începând cu domnia Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta și continuând cu Regele Ferdinand I, Regina Maria și Regele Carol al II-lea, monarhia a avut un rol esențial în modernizarea orașului, prin dezvoltarea infrastructurii, susținerea învățământului și realizarea unor proiecte de referință, printre care și construirea primului aeroport al Constanței.</p>
<p>Pe parcursul turului, prof. dr. Răzvan Raul Ivan va prezenta istoria fiecărui obiectiv și va readuce în atenția participanților personalitățile regale care au contribuit la transformarea Constanței într-un important centru cultural și strategic al României.</p>
<p>„Istoria își dezvăluie adevărata valoare atunci când părăsește paginile cărților și devine o experiență trăită. Prin tururile cultural-educative, transformăm patrimoniul într-o lecție vie, iar orașul într-o sală de clasă deschisă, unde fiecare clădire și fiecare monument spun povestea identității noastre”, a declarat Laura Stroe, director general al Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”.</p>
<p>Vă invităm să pășiți alături de noi pe urmele regilor și reginelor României și să redescoperiți Constanța prin poveștile sale regale.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/pe-urmele-regilor-romaniei-povestile-regale-ale-constantei/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">43149</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Ziua Internațională a iei. Simbol al identității și patrimoniului cultural românesc</title>
		<link>https://www.infopress.tv/ziua-internationala-a-iei-simbol-al-identitatii-si-patrimoniului-cultural-romanesc/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/ziua-internationala-a-iei-simbol-al-identitatii-si-patrimoniului-cultural-romanesc/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 24 Jun 2026 07:15:20 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[generatie]]></category>
		<category><![CDATA[identitate]]></category>
		<category><![CDATA[identitatea]]></category>
		<category><![CDATA[ie]]></category>
		<category><![CDATA[simbol]]></category>
		<category><![CDATA[traditie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.infopress.tv/?p=43106</guid>

					<description><![CDATA[    Ziua Universală a Iei, se sărbătorește  pe 24 iunie 24 iunie, în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume.  Este  dedicată unuia dintre cele mai reprezentative simboluri ale identității și patrimoniului cultural românesc. Ia ne amintește că tradițiile autentice nu se pierd odată cu trecerea timpului, ci continuă să inspire, să apropie [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>    Ziua Universală a Iei, se sărbătorește  pe 24 iunie 24 iunie, în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume.  Este  dedicată unuia dintre cele mai reprezentative simboluri ale identității și patrimoniului cultural românesc.</strong></p>
<p>Ia ne amintește că tradițiile autentice nu se pierd odată cu trecerea timpului, ci continuă să inspire, să apropie și să își găsească locul în fiecare generație. Fiecare ie este expresia măiestriei, creativității și sensibilității artizanilor care duc mai departe acest meșteșug, evocând moștenirea comunităților unde a prins viață.</p>
<p>Ia, cămașa tradițională românească de sărbătoare, este confecționată din pânză albă, realizată adesea în casă, țesută din in sau cânepă, iar mai târziu din mătase și bumbac, împodobită cu mărgele, cu broderii cusute cu lânică, arnici, fir metalic și alte materiale. De-a lungul timpului s-a dezvoltat o mare diversitate de croiuri care au luat forma iei.</p>
<p>Ia conține elemente, tehnici și motive decorative diferite, iar astfel cămășile prezintă o mare diversitate, fiind reprezentative pentru comunitățile din care provin și are  o importantă funcție identitară cu caracter local și zonal.</p>
<p>Ia sugerează statutul social al purtătoarei prin culorile și modelele cu care a fost decorată, cum ar fi ia de mireasă, purtată de femei la unul dintre cele mai importante evenimente din viața lor.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>În iunie 2022, când Președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea care a instituit oficial ziua de 24 iunie drept Ziua Iei în România. Arta cămăşii cu altiţă, transmisă din generaţie în generaţie, inclusă în 2022 în patrimoniul cultural imaterial UNESCO</p>
<p>Și Republica Moldova, celebrează Ziua Naţională a Portului Popular în ultima duminică a lunii iunie.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Citește și</p>
<h1 class="post-tile entry-title"><a href="https://www.infopress.tv/traditii-si-obiceiuri-de-sanziene-2/">Tradiții și obiceiuri de SÂNZIENE</a></h1>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/ziua-internationala-a-iei-simbol-al-identitatii-si-patrimoniului-cultural-romanesc/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">43106</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Tradiții și obiceiuri de SÂNZIENE</title>
		<link>https://www.infopress.tv/traditii-si-obiceiuri-de-sanziene-2/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/traditii-si-obiceiuri-de-sanziene-2/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 23 Jun 2026 19:16:06 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[cuc]]></category>
		<category><![CDATA[Dragaica]]></category>
		<category><![CDATA[grindina]]></category>
		<category><![CDATA[leac]]></category>
		<category><![CDATA[obiceiuri]]></category>
		<category><![CDATA[Sanzienele]]></category>
		<category><![CDATA[SULFINA]]></category>
		<category><![CDATA[traditii]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.infopress.tv/?p=43107</guid>

					<description><![CDATA[      24 iunie are o semnificație aparte atât în calendarul creștin, cât și în cel popular. Astfel, în această zi se prăznuiește Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, iar în calendarul popular se sărbătorește „Drăgaica” sau „Sânzienele”. „Drăgaică” se întâlnește în Dobrogea, Muntenia și Moldova, în timp ce în Transilvania este folosit termenul „Sânziene”.     [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<div class="xdj266r x14z9mp xat24cr x1lziwak x1vvkbs x126k92a"></div>
<div class="x14z9mp xat24cr x1lziwak x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"></div>
<div dir="auto">     <strong> 24 iunie are o semnificație aparte atât în calendarul creștin, cât și în cel popular. Astfel, în această zi se prăznuiește Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, iar în calendarul popular se sărbătorește „Drăgaica” sau „Sânzienele”.</strong> „Drăgaică” se întâlnește în Dobrogea, Muntenia și Moldova, în timp ce în Transilvania este folosit termenul „Sânziene”.</div>
</div>
<div class="x14z9mp xat24cr x1lziwak x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">     În mitologia românească, „Sânzienele” sunt zâne tinere și deosebit de frumoase, care umblă prin văzduh și pe pământ, cântând și dansând. Acestea dau miros florilor, leac plantelor, bob spicelor de grâu și rod pântecelor sterpe, spre deosebire de celelalte zâne din imaginarul popular, „Ielele” sau „Rusaliile”, temute pentru asprimea lor.</div>
</div>
<div class="x14z9mp xat24cr x1lziwak x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Dacă oamenii nu le cinstesc și lucrează de ziua lor, „Sânzienele” devin necruțătoare: aduc grindina și furtuna, iau leacul florilor și poartă oamenii în vârtejuri.</div>
</div>
<div class="x14z9mp xat24cr x1lziwak x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">În satul tradițional românesc, în dimineața acestei mari sărbători, fetele culegeau flori de drăgaică, pe care și le împleteau în cosițe, iar băieții le purtau la pălărie. Dacă nu găseau drăgaică, culegeau sulfină.</div>
<div dir="auto"></div>
</div>
<div class="x14z9mp xat24cr x1lziwak x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Pe 24 iunie,  se iniția simbolic  secerișul, activitate destinată în special fetelor și femeilor. Cea mai frumoasă și harnică fată era aleasă pentru a fi „Drăgaică”, până la următorul seceriș. Ea primea o coroniță realizată din spice de grâu, iar fetele și feciorii o plimbau într-un alai prin sat, pentru a fi văzută de toată lumea.</div>
</div>
<div class="x14z9mp xat24cr x1lziwak x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Se zice că din această zi, păsările călătoare încep să se pregătească pentru sezonul rece. Primul care dă startul este cucul, care începe să migreze în această perioadă a anului. Conform legendelor populare, această pasăre oraculară a românilor al cărei glas „s-a dezlegat” pe 25 martie (de „Blagoveștenie”), amuțește de „Sânziene”, deoarece s-a înecat cu orz sau cu cireșe, devenind uliu.</div>
<div dir="auto"></div>
<div dir="auto">Sursă Muzeul de Artă Populară Constanța</div>
</div>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/traditii-si-obiceiuri-de-sanziene-2/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">43107</post-id>	</item>
		<item>
		<title>„Case celebre din Constanța Veche”. Tur printre poveștile ascunse ale orașului</title>
		<link>https://www.infopress.tv/case-celebre-din-constanta-veche-tur-printre-povestile-ascunse-ale-orasului/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/case-celebre-din-constanta-veche-tur-printre-povestile-ascunse-ale-orasului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Jun 2026 11:03:07 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[arhitectura]]></category>
		<category><![CDATA[Constanţa]]></category>
		<category><![CDATA[familia regala]]></category>
		<category><![CDATA[piata ovidiu]]></category>
		<category><![CDATA[razvan ivan]]></category>
		<category><![CDATA[tur cultural]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.infopress.tv/?p=43048</guid>

					<description><![CDATA[Farmecul orașului de altădată este descoperit prin intermediul Turului Cultural „Case celebre din Constanța Veche”, un eveniment dedicat patrimoniului architectural și memoriei urbane a Constanței. Joi, 18 iunie, începând cu ora 17.00, participanții sunt așteptați la Statuia Lupoaicei, punctul de plecare al unei plimbări ghidate de prof. dr. Raul Răzvan Ivan, care va dezvălui povești [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Farmecul orașului de altădată este descoperit prin intermediul Turului Cultural „Case celebre din Constanța Veche”, un eveniment dedicat patrimoniului architectural și memoriei urbane a Constanței.</strong></p>
<p>Joi, 18 iunie, începând cu ora 17.00, participanții sunt așteptați la Statuia Lupoaicei, punctul de plecare al unei plimbări ghidate de prof. dr. Raul Răzvan Ivan, care va dezvălui povești mai puțin cunoscute despre oameni, clădiri și epoci ce au modelat identitatea orașului de la malul mării.</p>
<p>Turul propune o incursiune în trecutul architectural și social al Constanței, printr-un traseu ce include unele dintre cele mai reprezentative clădiri istorice ale orașului: Palatul Regal, martor al prezenței Familiei Regale la Constanța, casa fostului primar Horia P. Grigorescu, eleganta Casă Alleon, Casa Diamandi și Casa Lescovar, Casa cu Lei, Casa Bârzovenescu, Casa Mihail Kogalniceanu, Casa dr. Alexandru Pilescu și alte repere valoroase ale patrimoniului local.</p>
<p>Pe parcursul traseului, participanții vor străbate zone încărcate de istorie și semnificație, precum Piața Ovidiu, strada Nicolae Titulescu, Bulevardul Elisabeta, fiecare păstrând urmele unei epoci în care orașul își contruia personalitatea cosmopolită.</p>
<p>Turul este gratuit și se adresează tuturor celor care doresc să privească dincolo de fațadele clădirilor și să descopere poveștile care se ascund în spatele acestora.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/case-celebre-din-constanta-veche-tur-printre-povestile-ascunse-ale-orasului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">43048</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Târgul Ceramicii Populare Românești „Cocoșul de Hurez”. Tradiție și continuitate</title>
		<link>https://www.infopress.tv/targul-ceramicii-populare-romanesti-cocosul-de-hurez-traditie-si-continuitate/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/targul-ceramicii-populare-romanesti-cocosul-de-hurez-traditie-si-continuitate/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 03 Jun 2026 10:12:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[cocosul de hurez]]></category>
		<category><![CDATA[horezu]]></category>
		<category><![CDATA[olarit]]></category>
		<category><![CDATA[stejari]]></category>
		<category><![CDATA[unesco]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.infopress.tv/?p=42987</guid>

					<description><![CDATA[&#160;      Târgul Ceramicii Populare Românești „Cocoșul de Hurez”, ajuns la a 54-a ediție, se va desfășura în perioada 5-7 iunie 2026, în cadrul natural deja cunoscut, Platoul „Stejari” din Horezu, județul Vâlcea. De-a lungul anilor, Cocoşul a devenit un simbol pentru hurezeni, prin frumuseţea sa artistică, transformând numele în renume internaţional. Târgul, devenit [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&nbsp;</p>
<p><strong>     Târgul Ceramicii Populare Românești „Cocoșul de Hurez”, ajuns la a 54-a ediție, se va desfășura în perioada 5-7 iunie 2026, în cadrul natural deja cunoscut, Platoul „Stejari” din Horezu, județul Vâlcea. </strong></p>
<p>De-a lungul anilor, Cocoşul a devenit un simbol pentru hurezeni, prin frumuseţea sa artistică, transformând numele în renume internaţional.</p>
<p>Târgul, devenit în timp, o adevarată “Academie a olarilor”, este un eveniment de referință pentru identitatea culturală a României și patrimoniului imaterial UNESCO. Născut din simbolistica unui meșteșug tradițional al locului, olăritul, „Cocoșul de Hurez” a devenit cel mai mare târg de ceramică populară din țară, dovada a trăiniciei unei îndeletniciri și perpetuării unei tradiții de sute de ani.</p>
<p>Reuniți sub umbra stejarilor seculari,  meșterii ceramiști din toate centrele de olărit din țară își expun creațiile și rodul muncii lor, formând un tablou complet al fenomenului olăritului național contemporan.</p>
<p><strong>PROGRAM</strong></p>
<p>Vineri &#8211; Satul de vacanţă “Stejari”</p>
<p>10:00- 1600- Primirea invitaţilor;</p>
<p>1600- 21:00- Evaluarea producţiei de ceramică şi selecţia lucrărilor pentru Concursul de creaţie “COCOŞUL DE HUREZ” 2024.</p>
<p>Sâmbătă &#8211; Satul de vacanţă “Stejari”</p>
<p>1100- 1130- Deschiderea oficială a Târgului Ceramicii Populare Româneşti “Cocoşul de Hurez”. Prezentarea invitaţilor;</p>
<p>1130- 1230- Turul oficial al standurilor;</p>
<p>1300- 1500- Degustarea produselor tradiţionale de Horezu;</p>
<p>Casa de Cultură “Constantin Brâncoveanu”</p>
<p>1530 – 1800- Reuniunea juriului concursului de creaţie. Evaluarea pieselor înscrise în concurs;</p>
<p>Platoul din Satul de vacanţă “Stejari”(scena)</p>
<p>1830- Festivitatea de premiere a Concursului de creaţie artistică;</p>
<p>19:00- Spectacol extraordinar oferit de Asociația GAL “Microregiunea Horezu” și Primăria orașului Horezu cu Olguța Berbec, Roberta Crintea, Taraful Florin Chirițoiu, Florin Ionaș(Generalul) și Claudia Ionaș;</p>
<p>Duminică  &#8211; Satul de vacanţă “Stejari”</p>
<p>0900- 1800- Program de prezentare a produselor de ceramică.</p>
<p>1000 – 1300- Concurs de olărit pentru amatori – “STRÂMBĂ ROATA”</p>
<p>1200- Spectacol folcloric susținut de Ansamblul “BRĂDULEȚUL” al Casei de Cultura “Constantin Brâncoveanu” Horezu și invitați</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/targul-ceramicii-populare-romanesti-cocosul-de-hurez-traditie-si-continuitate/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">42987</post-id>	</item>
		<item>
		<title>PIANO ART 2026: Ediție aniversară</title>
		<link>https://www.infopress.tv/piano-art-2026-editie-aniversara/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/piano-art-2026-editie-aniversara/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 02 Jun 2026 10:51:44 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[centrul cultural burada]]></category>
		<category><![CDATA[concurs]]></category>
		<category><![CDATA[inscrieri]]></category>
		<category><![CDATA[pianisti]]></category>
		<category><![CDATA[piano art]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.infopress.tv/?p=42982</guid>

					<description><![CDATA[Concursul Național de Interpretare Pianistică „Piano Art”, ediția a X-a,  va avea loc în perioada 20-21 iunie 2026, la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”. Competiția adresată micilor pianisti,  are ca scop stimularea și promovarea elevilor care studiază pianul în paralel cu învățământul general obligatoriu, în cadrul școlilor populare de artă, centrelor culturale, caselor [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Concursul Național de Interpretare Pianistică „Piano Art”, ediția a X-a,  va avea loc în perioada 20-21 iunie 2026, la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”.</strong></p>
<p>Competiția adresată micilor pianisti,  are ca scop stimularea și promovarea elevilor care studiază pianul în paralel cu învățământul general obligatoriu, în cadrul școlilor populare de artă, centrelor culturale, caselor de cultură sau în sistem privat.</p>
<p>Studiul unui instrument muzical reprezintă o modalitate valoroasă de dezvoltare personală și artistică, oferind totodată o alternativă plăcută și educativă de petrecere a timpului liber.</p>
<p>Frecventarea unor cursuri de pian în instituții abilitate și prezentarea la un concurs creează un cadru organizat de afirmare artistică muzicală, de prezentare și evaluare a cunoștințelor însușite.</p>
<p><strong>Regulament concurs</strong></p>
<p>Concursul este structurat pe categorii, în funcție de anul de naștere al concurenților. Conform regulamentului, sunt invitați să participle la concurs elevi cu vârsta cuprinsă între 6 și 15 ani, care se pot înscrie la următoarele categorii: categoria a: născuți în 2020, categoria b: născuți în 2019, categoria c: născuți în 2018, categoria d: născuți în 2017, categoria e: născuți în 2016, categoria f: născuți în 2015, categoria g: născuți în 2014, categoria h: născuți în 2013, categoria i: născuți în 2012, categoria j: născuți în 2011.</p>
<p><strong>Repertoriu</strong></p>
<p>Concurenții vor interpreta două piese diferite ca stil și gen, executate din memorie. Durata pieselor: între 2 – 12 min (în funcție de categorie), după cum urmează:</p>
<ul>
<li>Categoriile a, b, c, d – maxim 5 minute</li>
<li>Categoriile e, f, g, h – maxim 7 minute</li>
<li>Categoriile i, j – maxim 12 minute</li>
</ul>
<p>Câștigătorii premiului I din fiecare categorie vor intra în competiția pentru Marele Trofeu al concursului</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><strong>Premii</strong></p>
<p>Marele trofeu: Cupă – medalie – diplomă – remunerație (3000 lei)</p>
<p>Premiul I: medalie – diplomă – remunerație (1200 lei);</p>
<p>Premiul II: medalie – diplomă – remunerație (800 lei);</p>
<p>Premiul III: medalie – diplomă – remunerație (600 lei);</p>
<p><strong>Documente necesare</strong></p>
<p>Documentele necesare înscrierii la concurs pot fi trimise electronic sau prin poștă la adresa: Centrul Cultural Județean „Teodor T. Burada”, Str. Dumbrava Roșie nr.15, Constanța.</p>
<p>Pe plic se va menționa: Concursul „Piano Art”.</p>
<p>Participanții care aleg transmiterea prin poștă sunt rugați să ia în considerare timpul necesar pentru expediere, astfel încât documentele să ajungă la sediul instituției până la data de 5 iunie 2026, termenul limită pentru înscrieri.</p>
<p>Nu sunt admiși în concurs elevii liceelor și școlilor de muzică. Nerespectarea condițiilor prevăzute în regulament atrage eliminarea din competiție. Intrarea în concurs va fi stabilită în ordinea alfabetică, în cadrul fiecărei categorii, și se va afișa în timp util. Rezulatele jurizării vor fi făcute publice pe site-ul <a href="http://www.cctb.ro">www.cctb.ro</a> și pe pagina de Facebook a centrului.</p>
<p><a href="https://www.cctb.ro/anunturi/c/0/i/96442312/article-727.">https://www.cctb.ro/anunturi/c/0/i/96442312/article-727.</a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/piano-art-2026-editie-aniversara/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">42982</post-id>	</item>
	</channel>
</rss>
