Parlamentul European a aprobat, în ședința plenară din 20 octombrie, acordul privind consolidarea aplicării drepturilor pasagerilor în Uniunea Europeană, rezultat în urma negocierilor dintre Parlament, Consiliu și Comisia Europeană.

Noile reglementări urmăresc simplificarea procedurilor de rambursare și compensare, îmbunătățirea informării pasagerilor și o aplicare mai eficientă a drepturilor acestora, indiferent de mijlocul de transport utilizat. O parte importantă a modificărilor privește biletele de avion cumpărate prin agențiile de turism.

Totodată, noile reguli consolidează și drepturile persoanelor cu dizabilități sau mobilitate redusă, prin măsuri suplimentare privind accesibilitatea, informarea și asistența acordată pe durata călătoriei. În anumite situații, acestea vor putea beneficia și de transportul gratuit al unui însoțitor, în condițiile prevăzute de legislația europeană.

Rambursarea biletelor de transport cumpărate prin agenții

Una dintre principalele modificări privește rambursarea biletelor în situațiile în care pasagerii au dreptul la recuperarea contravalorii acestora.

În cazul în care agenția a achitat biletul către compania de transport din fonduri proprii, iar rambursarea se realizează prin intermediul acesteia, transportatorul va avea la dispoziție șapte zile pentru transferarea banilor către agenție, iar agenția alte șapte zile pentru restituirea acestora către client.

ANAT și ECTAA au susținut pe parcursul negocierilor termene care să țină cont de mecanismele reale de decontare, de exemplu din industria transportului aerian, inclusiv de sistemele IATA/BSP, precum și rambursarea prin canalul prin care a fost efectuată plata. Soluția adoptată reprezintă un compromis, care oferă pasagerilor termene clare, dar presupune adaptarea procedurilor operaționale ale agențiilor.

Comisioanele agențiilor și protejarea întreprinderilor mici

Noile prevederi stabilesc, ca regulă generală, rambursarea inclusiv a comisionului perceput de comerciant atunci când pasagerul are dreptul la restituirea prețului biletului. Această obligație ridică o problemă importantă pentru agențiile de turism, întrucât, din perspectiva acestora, serviciul de rezervare a fost deja prestat, iar anularea zborului sau neexecutarea transportului nu le este imputabilă.

Regulamentul introduce  o derogare pentru anumite microîntreprinderi, care vor putea reține o parte din comision, în condițiile prevăzute de legislație și cu informarea prealabilă a pasagerului.

ANAT consideră că serviciile prestate de agențiile de turism trebuie recunoscute și remunerate corespunzător, iar costurile generate de neexecutarea transportului nu trebuie transferate automat asupra intermediarilor.

Informarea pasagerilor și protecția datelor

Noile reguli stabilesc și obligații mai clare privind informarea pasagerilor, procedurile de rambursare și utilizarea datelor de contact.

ANAT și ECTAA au susținut ca informațiile transmise companiilor de transport să poată fi utilizate pentru comunicări operaționale, fără ca acestea să devină un instrument de promovare comercială directă către clienții agențiilor, în lipsa consimțământului necesar.

Protecția datelor și a relației comerciale dintre agenție și client rămâne esențială pentru funcționarea unei piețe concurențiale și pentru menținerea distribuției independente a serviciilor de transport.

 Ce urmează?

Textul aprobat de Parlamentul European trebuie confirmat formal de Consiliul Uniunii Europene, urmând apoi publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Aplicarea noilor prevederi este prevăzută pentru 23 octombrie 2027, în corelare cu aplicarea drepturilor revizuite ale pasagerilor aerieni.

Protecția pasagerilor și protecția agențiilor de turism nu sunt obiective contradictorii. Dimpotrivă, o piață în care responsabilitățile sunt clar delimitate, iar fiecare operator răspunde pentru serviciile pe care le prestează, oferă mai multă siguranță consumatorilor.

   Magia sărbătorilor de iarnă prinde viață în fiecare an în cele mai spectaculoase târguri de Crăciun, unde luminițele strălucitoare, mirosul de vin fiert și scorțișoară, căsuțele cu bunătăți aduc bucurie vizitatorilor de toate vârstele. Fiecare oraș are farmecul lui unic.

Târgurile de Crăciun din România își deschid porțile începând din prima jumătate a lunii noiembrie 2026. Multe dintre evenimentele dedicate sezonului de iarnă vor continua însă și după sărbătorile de Crăciun, până în ianuarie 2027.

Târgul de Crăciun din București va avea loc în perioada 27 noiembrie – 27 decembrie, Timp de o lună, Piața Constituției va găzdui cu un program dedicat întregii familii, care va include concerte, spectacole pentru copii, Căsuța lui Moș Crăciun, roată panoramică, carusel, brad de Crăciun și o zonă dedicată preparatelor și produselor specifice sărbătorilor de iarnă.

Târgul de Crăciun din Craiova va avea loc în perioada 13 noiembrie 2026 – 3 ianuarie 2027, va avea loc în zona centrală a orașului, iar tema  aleasă pentru ediția 2026 este „Tărâmul elfilor”.

Târgul de Crăciun din Sibiu va avea loc în perioada 13 noiembrie – 3 ianuarie 2027. Organizatorii anunță peste 120 de expozanți, iar printre atracțiile consacrate se numără roata panoramică, patinoarul și zona dedicată lui Moș Crăciun

Târgul de Crăciun din Cluj-Napoca este programat în perioada 20 noiembrie 2026 – 1 ianuarie 2027. Evenimentul principal va avea loc, ca de obicei, în Piața Unirii.

La Brașov, Târgul de Crăciun din Piața Sfatului este programat să înceapă pe 27 noiembrie 2026 și să se încheie pe 3 ianuarie 2027

Timișoara va deschide Târgul de Crăciun pe 29 noiembrie 2026. Evenimentul va continua până pe 7 ianuarie 2027 și se va întinde în mai multe zone centrale: Parcul Central, Piața Victoriei, Piața Libertății, Piața Sfântul Gheorghe și Piața Unirii.

AnimaWings a cerut intrarea în procedura de reorganizare judiciară, după ce problemele tehnice repetate ale flotei și presiunile financiare au afectat activitatea companiei.

„Activitatea AnimaWings și operațiunile de zbor continuă. În perioada următoare, programul va fi adaptat capacității operaționale disponibile, cu prioritate pentru operarea unui număr cât mai mare dintre zborurile planificate și limitarea impactului asupra pasagerilor. Pasagerii ale căror zboruri vor fi afectate vor fi notificaţi direct și vor primi informații privind soluțiile disponibile pentru rezervările lor,”anunță reprezentanții companiei.

Compania AnimaWings este deţinută de fraţii Cristian şi Marius Pandel, fondatorii Christian Tour, a avut anul trecut afaceri de 330 milioane lei, aproape o triplare a veniturilor faţă de anul anterior, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. În acelaşi timp, compania a înregistrat pierderi de peste 107 milioane lei, în contextul în care a avut un profit de aproape 2 milioane lei cu un an în urmă, scrie Ziarul Financiar.

Foto cu rol ilustrativ

   Turismul românesc a revenit pe creștere în luna iulie 2026, după un început de vară mai dificil. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), sosirile totale în structurile de cazare au fost cu 6,2% mai multe față de iulie 2025. Sosirile turiștilor români au crescut cu 3,9%, iar cele ale turiștilor străini cu 20,4%. În aceeași perioadă, numărul total al înnoptărilor a crescut cu 6,1%, avansul fiind de 4% în cazul turiștilor români și de 21,7% în cazul celor străini.

Cuprins

–   Luna iulie aduce o creștere de 6,2% a sosirilor turistice, cu un avans de 3,9% în cazul turiștilor români

–   Sosirile turiștilor străini au crescut cu 20,4% în iulie 2026

–   Numărul locurilor de cazare clasificate din județul Constanța a crescut cu 3,1%, ajungând la 161.191

– Valoarea decontărilor voucherelor de vacanță a scăzut cu aproape 54% în primele șapte luni din 2026

Datele INS disponibile pentru primele două luni ale verii arată o schimbare de tendință: după scăderea de 5,3% a sosirilor turiștilor români în iunie, luna iulie a adus o creștere de 3,9%, fiecare față de aceeași lună din 2025. Informațiile preliminare centralizate de BIBI Touroperator completează această imagine: rezervările pentru litoral au revenit pe creștere în a doua jumătate a lunii iulie, iar estimările pentru august indică menținerea evoluției pozitive. A doua parte a verii aduce astfel semnale de redresare, într-o piață în care rezultatele diferă de la o destinație la alta.

Dincolo de evoluția cifrelor, sezonul estival 2026 confirmă schimbarea modului în care românii își planifică și își cumpără vacanțele. Informațiile centralizate de touroperator arată că prețul cântărește tot mai mult în decizia de rezervare, ofertele last-minute au câștigat teren, iar sejururile scurte și pachetele cu servicii incluse răspund nevoii turiștilor de a-și controla mai atent bugetul.

Evoluția nu este însă uniformă. În timp ce unele destinații au înregistrat scăderi ale cererii, altele au atras mai mulți turiști prin flexibilitatea tarifelor, servicii suplimentare sau experiențe incluse în oferta standard. Diferențele evidențiază importanța adaptării ofertelor la așteptările și posibilitățile financiare ale turiștilor.

Riviera Românească

Litoralul rămâne principala destinație de vacanță de vară pentru turiștii români, iar sezonul 2026 evidențiază interesul pentru pachetele cu servicii incluse, ofertele avantajoase și posibilitățile variate de agrement. Cele mai solicitate destinații de pe Riviera Românească au fost Mamaia și Mamaia Nord, Eforie Nord, Cap Aurora, Costinești și Saturn.

Conform datelor MEDAT de la sfârșitul lunii august, județul Constanța dispunea de aproximativ 5.600 de unități clasificate, cu 161.191 de locuri de cazare. Numărul locurilor a crescut cu aproximativ 3,1% față de începutul sezonului estival, de la 156.366 la 161.191. Județul concentrează astfel aproape 26% din capacitatea de cazare clasificată la nivel național, care totalizează 621.125 de locuri, distribuite în aproximativ 31.646 de unități.

Potrivit datelor BIBI Touroperator, prețul mediu al sejurului pe litoral în lunile de vară a ajuns la 1.137 de lei de persoană, în creștere cu 3,3% față de anul precedent, când s-a situat la 1.101 lei. Numeroase hoteluri au menținut tarifele de cazare de anul trecut, diferențele de preț fiind determinate în principal de tipul serviciilor de masă incluse în pachet.

Interesul pentru vacanțele în regim all-inclusive continuă să crească. În sezonul estival 2026, Riviera Românească dispune de 70 de hoteluri cu astfel de servicii, cu o capacitate totală de peste 15.000 de camere. Numărul acestor unități este cu peste 20% mai mare decât în sezonul precedent.

Cererea pentru pachetele all-inclusive a crescut cu aproximativ 18% față de sezonul trecut. Evoluția reflectă interesul pentru vacanțe cu servicii integrate, care permit o estimare mai bună a costului total al sejurului. Raportul dintre preț și serviciile oferite rămâne un criteriu important în alegerea acestor pachete.

O altă caracteristică a sezonului 2026 a fost accentuarea rezervărilor last-minute, cu reduceri importante din tariful standard al cazării. Turiștii au urmărit ofertele disponibile în apropierea datei de plecare, iar reducerile aplicate de hotelieri au contribuit la susținerea cererii în timpul săptămânii și în perioadele în care gradul de ocupare a fost sub așteptări.

În ceea ce privește standardele de calitate ale zonelor de plajă, litoralul românesc dispune, în sezonul estival 2026, de cinci plaje certificate „Blue Flag”: două în Mamaia Nord, două în Eforie și una în Olimp. Pentru anul 2027 este prevăzută o a șasea plajă, situată în Eforie Sud.

O atracție nouă pe Riviera Românească este NIBIRU, conceptul de divertisment care extinde oferta de agrement a litoralului. Conform datelor comunicate de organizatori, NIBIRU a înregistrat peste două milioane de vizite, iar prin includerea celor cinci zile ale festivalului Beach, Please!, traficul total a depășit 2,6 milioane de vizite. Pe parcursul verii au fost organizate 300 de evenimente. Organizatorii au raportat o medie de 42.000 de vizitatori pe zi și de aproximativ 50.000 dacă sunt incluse și zilele festivalului Beach, Please! Organizatorii estimează că fluxul de public din întregul sezon a generat un impact de aproximativ 400 de milioane de euro în economia județului Constanța.

Delta Dunării

Delta Dunării a rămas și în 2026 în preferințele turiștilor români. Cele mai solicitate destinații au fost Sulina, Crișan și Mahmudia,

.Potrivit datelor BIBI Touroperator, rezervările din această vară s-au menținut la un nivel apropiat de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, dar sub nivelul din 2024.

Contextul economic dificil și incertitudinile geopolitice din regiune au influențat rezervările, însă ecoturismul, gastronomia locală și experiențele oferite de comunitățile din Deltă au continuat să atragă turiști.

După creșterea de 12% înregistrată în 2024 și scăderea de 10% din 2025, segmentul deltaic analizat de BIBI Touroperator nu a revenit, în vara anului 2026, la nivelul atins în urmă cu doi ani. Evoluția nu a fost uniformă, numeroase unități de cazare raportând, în anumite perioade ale sezonului, grade de ocupare de peste 85%. Durata medie a sejurului a fost de 3,2 nopți, iar tariful mediu a ajuns la 869 de lei de persoană pe sejur, în creștere cu puțin peste 10% față de sezonul trecut.

Aventura și incoming-ul, pe plus

Interesul pentru vacanțele active și experiențele în natură s-a menținut ridicat în 2026, segmentul Adventure al BIBI Touroperator înregistrând o creștere de peste 20%. Acest interes se regăsește și în BIBI Camp Fest, care a ajuns la ediția aniversară de cinci ani și propune familiilor activități în aer liber, relaxare și experiențe comune, promovând respectul față de natură și utilizarea responsabilă a resurselor.

În rezervările BIBI Touroperator, turismul rural a încheiat vara cu o scădere ușoară, deși gastronomia locală, tradițiile și ospitalitatea gazdelor au continuat să atragă turiști. Cele mai solicitate destinații au fost Bucovina, Maramureș și Cazanele Dunării. Tariful mediu a coborât cu 3,9%, de la 830 la 798 de lei de persoană pe sejur, iar durata medie a sejurului a fost de trei nopți.

Rezervările BIBI Touroperator pentru vacanțele de tip city-break în România au scăzut și ele față de sezonul 2025, pe fondul presiunii asupra bugetelor, al caniculei și al concurenței ofertelor externe. Cele mai căutate destinații interne au fost Cluj-Napoca, Oradea, Brașov, Sibiu, București și Sighișoara, cu un tarif mediu de 730 de lei de persoană pe sejur și o durată medie de trei nopți.

În schimb, turismul de incoming și-a continuat evoluția pozitivă. Potrivit INS, în primul semestru al anului au fost înregistrate aproximativ 1,19 milioane de sosiri ale turiștilor străini, cu 7,3% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut, și 2,48 milioane de înnoptări, în creștere cu 6,2%. Avansul din iulie, de 20,4% la sosiri și de 21,7% la înnoptări, consolidează această tendință și evidențiază potențialul de dezvoltare al segmentului, cu reale șanse de depășire a numărului de turiști străini, înregistrați în 2018.

Vacanțe adaptate bugetului, alegeri mai atente

Analiza BIBI Touroperator pentru sezonul estival 2026 conturează un turist român mai prudent, care își adaptează vacanțele la bugetul disponibil. Sejururile scurte, alegerea perioadelor din afara vârfului de sezon, compararea ofertelor și urmărirea reducerilor last-minute devin soluții pentru menținerea călătoriilor între prioritățile familiei.

În același timp, contează tot mai mult raportul dintre preț și serviciile primite. Pachetele cu mese și facilități incluse oferă un control mai bun al cheltuielilor, iar hotelurile modernizate, serviciile spa și activitățile pentru copii pot justifica alegerea unei oferte cu un tarif mai ridicat. Posibilitățile de consum rămân diferite: unii turiști aleg experiențe diversificate, în timp ce alții își ajustează durata, frecvența sau bugetul vacanțelor.

Aceste schimbări se produc pe fondul presiunii asupra puterii de cumpărare și al creșterii costurilor cu utilitățile, alimentele, transportul și personalul, care influențează atât bugetele turiștilor, cât și tarifele operatorilor.

Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor și analizate de ANAT, în luna iulie 2026 valoarea voucherelor de vacanță achiziționate și decontate de angajatori a fost de 98,77 milioane de lei, în scădere cu 27,97% față de iulie 2025. În același timp, decontările către unitățile turistice afiliate au ajuns la 115,31 milioane de lei, cu 26,22% mai puțin decât în luna corespunzătoare a anului trecut.

În primele șapte luni ale anului 2026, valoarea voucherelor achiziționate și decontate de angajatori a ajuns la 417,97 milioane de lei, cu 9,67% sub nivelul aceleiași perioade din 2025. Valoarea decontărilor către unitățile turistice a înregistrat o diminuare mai accentuată, de 53,56%, coborând de la 871,13 milioane de lei la 404,55 milioane de lei.

„După un început de vară mai dificil, revenirea din iulie este un semnal încurajator, iar estimările pentru august indică menținerea acestei tendințe. Românii își doresc să călătorească, dar aleg mai atent perioada, durata sejurului și serviciile incluse. Această revenire trebuie susținută, mai ales într-un context în care bugetele familiilor rămân sub presiune, iar operatorii se confruntă cu costuri ridicate pentru energie, alimente și personal. Voucherele de vacanță au un rol important: îi ajută pe români să își permită câteva zile de odihnă și susțin activitatea hotelurilor, restaurantelor și furnizorilor locali. Avem nevoie de un sistem de vouchere predictibil, de măsuri care să încurajeze vacanțele în România!  Avem nevoie de promovare care să atragă și mai mulți turiști străini”, declară Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte BIBI Group4Travel.

Citește și

Procurorii au descins la Universitatea Ovidius din Constanța. Acuzații de mită pentru promovarea examenelor

     Deși destinațiile montane au atras vizitatori, creșterea numărului de turiști nu s-a reflectat într-o evoluție similară a cererii pentru cazare și servicii de restaurant. 

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în prima jumătate a anului 2026, sosirile în stațiunile montane au scăzut cu 4,1%, iar înnoptările cu 6,7%, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Aceste rezultate conturează contextul în care s-a desfășurat sezonul de vară, pentru care numeroși hotelieri semnalează diminuări ale activității de 15–20% față de anul precedent, iar în unele cazuri chiar de 30%.

Tariful mediu pe cameră pentru un sejur în destinațiile montane a ajuns la 643 de lei, față de 622 de lei anul trecut, înregistrând o creștere de numai 3,4%, în ciuda majorării costurilor. Durata medie a sejurului s-a redus cu 4,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 3,6 nopți, potrivit datelor furnizate de BIBI Touroperator

Mulți hotelieri din stațiunile montane descriu menținerea activității tot mai mult ca pe un efort de supraviețuire. Pentru a răspunde scăderii puterii de cumpărare, aceștia au creionat pachete cu tarife last minute reduse, facilități incluse și beneficii suplimentare pentru turiștii care își prelungesc sejurul. În paralel, operatorii unor hoteluri mari, de patru și cinci stele, s-au orientat către turismul de afaceri și segmentul corporate, în încercarea de a compensa diminuarea cererii pentru vacanțe.

Creșterea ușoară a numărului de turiști străini nu a compensat reducerea cererii interne, în condițiile în care aceștia au o pondere semnificativ mai mică decât turiștii români în stațiunile montane. Bugetele de vacanță ale românilor sunt supuse unor presiuni tot mai mari, printre factorii remarcați numărându-se înjumătățirea valorii voucherelor de vacanță, diminuarea puterii de cumpărare și creșterea taxelor în turism.

Una dintre tendințele remarcate în acest an este orientarea către excursiile de o zi. Vizitatorii vin să se bucure de munte, dar aleg tot mai frecvent să nu rămână peste noapte și să limiteze cheltuielile în restaurante. Unii aduc mâncare de acasă sau preferă magazinele și unitățile de tip fast-food. Astfel, aglomerația din anumite zone turistice nu se traduce automat în rezultate mai bune pentru hotelieri și restaurante.

În restaurante, adaptarea a însemnat și simplificarea meniurilor, prin eliminarea unor preparate mai complexe, care necesită mult timp de pregătire, în timp ce unele locații au redus personalul. Alți operatori au ales să mențină tarifele, acoperind deficitul de încasări din rezervele financiare acumulate în anii anteriori. Aceste măsuri reflectă presiunea asupra afacerilor din turismul montan, pentru mulți antreprenori prioritatea devenind menținerea activității.

Pe Valea Prahovei, Sinaia înregistrează scăderi de 1,4% la sosiri și de 2,4% la înnoptări, mai moderate decât cele consemnate la nivelul stațiunilor montane în ansamblu. La Bușteni, înnoptările sunt, de asemenea, în declin, în pofida organizării mai multor evenimente, care au adus mai mulți turiști la recepții, dar pe perioade foarte scurte de  1-2 nopți. În schimb, Valea Doftanei se remarcă prin creșteri consistente în această vară, deși rămâne o destinație de dimensiuni mai mici pe piața turistică. Aici s-a desfășurat în ultimul weekend din această vară, a XXIII-a ediție Festivalului Cașcavelei, care a atras câteva mii de vizitatori.

„Muntele nu a fost gol în această vară, dar trebuie să facem diferența între o stațiune aglomerată și o economie turistică sănătoasă. Excursiile de o zi nu țin locul sejururilor, iar prezența excursioniștilor nu înseamnă automat venituri pentru hoteluri și restaurante. Discuția nu mai este despre dezvoltare, ci despre supraviețuire. Avem nevoie de măsuri care să susțină accesul românilor la vacanțe și să ofere predictibilitate afacerilor. Când scade turismul, pierd și furnizorii, angajații și comunitățile locale. Susținerea turismului înseamnă susținerea economiei românești!” declară domnul Adrian Voican, președinte al Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova și președinte BIBI Group4Travel.

Bilanțul preliminar evidențiază diferența dintre atractivitatea muntelui pentru vizite scurte și cererea efectivă pentru vacanțe de câteva zile. Prezența vizitatorilor în stațiuni trebuie analizată împreună cu evoluția înnoptărilor și a consumului de servicii turistice, pentru o imagine relevantă asupra rezultatelor sezonului.

Citește și

 Dialog româno-american la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. Nicușor Dan a mâncat la popotă împreună cu militarii

Programul „Litoralul pentru Toți” revine între 1 și 30 septembrie 2026, cu oferte pentru toate buzunarele, de la hoteluri de 2 stele până la pachete all-inclusive. Septembrie s-a transformat, în ultimii ani, într-o adevărată a patra lună de vară. Temperaturile rămân plăcute, apa Mării Negre poate fi în continuare numai bună pentru baie, iar plajele sunt mult mai aerisite decât în august. În plus, turiștii scapă de aglomerație și de prețurile care ating vârful în mijlocul verii.

Unde găsim cele mai mici prețuri

Oferta este valabilă în principalele stațiuni de pe litoral, iar diferențele de preț pot fi considerabile. Eforie Nord vine cu una dintre cele mai ieftine variante: un hotel de 2 stele, fără masă, pornește de la 51 de lei/persoană/noapte. Pentru cei care vor mai mult confort, există și variante de 3 stele all-inclusive, de la 291 de lei/persoană/noapte.

În Mamaia, o cameră la un hotel de 3 stele, fără servicii de masă, pornește de la 64 de lei/persoană/noapte.

La Eforie Sud, tarifele încep de la 68 de lei/persoană/noapte pentru cazare la un hotel de 3 stele.

În Neptun, un hotel de 3 stele, fără masă, are tarife de la 77 de lei/persoană/noapte, în timp ce în Venus, cazarea la un hotel de 2 stele pornește de la 91 de lei.

La Saturn, turiștii pot găsi cazare la 3 stele de la 99 de lei/persoană/noapte, iar variantele all-inclusive pornesc de la 289 de lei.

Pentru cei care aleg Mangalia, un hotel de 3 stele cu mic dejun inclus are tarife de la 164 de lei/persoană/noapte.

Peste 80 de hoteluri, în program

Cea de-a 49-a ediție a programului „Litoralul pentru Toți” include, potrivit estimărilor, peste 80 de hoteluri din Mamaia, Mamaia Nord, Eforie Nord, Eforie Sud, Neptun-Olimp, Venus, Saturn și Mangalia.

Pentru hotelieri, luna septembrie este însă mai mult decât o perioadă de reduceri. După un sezon în care cererea a fost mai slabă în iunie și iulie și s-a concentrat puternic în august, extrasezonul poate contribui la menținerea unităților de cazare deschise și la recuperarea unei părți din costurile sezonului.  Turiștii sunt însă sfătuiți să verifice înainte de rezervare ce servicii sunt efectiv disponibile în septembrie. Unele hoteluri pot restrânge programele de animație, serviciile de masă sau funcționarea piscinelor exterioare odată cu intrarea în extrasezon.

Programul este deschis tuturor turiștilor, iar pachetele pot fi achitate inclusiv cu vouchere de vacanță, prin agențiile de turism partenere BIBI Touroperator.  Așadar, pentru cei care au ratat concediul din vară, litoralul nu închide sezonul. Din contră, septembrie poate fi momentul în care marea devine mai liniștită, plajele mai libere, iar vacanța, mult mai ieftină.

Plajele care au obţinut eticheta ”Blue Flag” sunt: Axxis Nova – Năvodari, Phoenicia – Năvodari, Azur – Eforie Sud, Citadel – Eforie Sud, Phoenicia Blue View – Olimp

Pentru obţinerea etichetei, sunt evaluate 33 de criterii generale şi imperative, organizate în patru domenii: educaţie şi informare privind mediul, calitatea apei, managementul mediului, precum şi securitate şi servicii.

Programul internaţional voluntar ”Steagul Albastru/Blue Flag” a fost iniţiat în 1987 de Fundaţia pentru Educaţie pentru Mediu (FEE), cu obiectivul de a premia plajele, porturile de agrement şi navele de agrement care promovează un turism sustenabil.

În cadrul premiilor Blue Flag din mai 2026, organizate de Foundation for Environmental Education (FEE), s-a înregistrat un număr global de 4.378 de plaje, 747 de marine și 158 de ambarcațiuni turistice distinse cu prestigiosul „Blue Flag”. Spania este liderul mondial absolut la „Blue Flag”, obținând un record istoric de 794 de „Steaguri Albastre” distribuite pe plajele și marinele sale. Grecia ocupă, din nou, locul 2 la nivel global, cu 624 de plaje, 17 marine și 17 ambarcațiuni premiate.

Litoralul bulgăresc al Mării Negre a ajuns la un număr de 26 de plaje și 6 porturi de agrement distinse cu prestigiosul „Blue Flag” în sezonul 2026.

Trei mesaje de evacuare au fost emise joi după amiaza de către Protecţia Civilă. Au fost trimise locuitorilor şi vizitatorilor acestei regiuni balneare și au vizat zonele Siviri şi Fourka,  Potrivit unor imagini difuzate de ERT, flăcările se apropiau în mod periculos de locuinţe în această zonă acoperită de pini, arbori foarte inflamabili.

Pe plaja de la Fourka, turişti în costume de baie, cu copii în braţe, au fost evacuaţi în mod calm, în timp ce un fum acoperea cerul staţiunii balneare, potrivit unor imagini difuzate în direct de ERT. În Peninsula Calcidică, autorităţile au interzis orice deplasare în zone împădurite.

Partea cea mai de vest a teritoriului este atinsă de incendiu.

În regiune se află numeroase instalaţii turistice şi hoteliere, iar plajele sunt de obicei înţesate vara, mai ales în weekendul de 15 august.

     Decontarea voucherelor a scăzut în primele 6 luni cu  60% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor și centralizate de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), piața a înregistrat o contracție vizibilă comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În primul semestru din 2026 valoarea totală a voucherelor emise a fost de 319,198,563.22 lei, în timp ce suma voucherelor decontate s-a ridicat la 289,246,403.92 lei. Scăderea față de perioada similară din 2025 este de 2% în ceea ce privește emiterea și 60% la decontare.

În luna iunie se înregistreaza următoarea situație:

– Emitere: 117,681,542.65 lei

– Decontare: 74,775,266 lei

„Odată cu stabilirea pragului de 800 de lei pentru angajați, decontările au scăzut la jumătate și s-au stabilizat, exact așa cum era anticipat. La nivelul voucherelor de vacanță emise, scăderea de la un an la altul este de doar 2%. În schimb, valoarea decontărilor continuă să scadă în 2026, după ce scăzuse și în 2025 cu 10%, deoarece anul trecut turiștii mai aveau vouchere de 1.600 de lei din emisiunile anterioare. Dispariția din piață a voucherelor cu valori mai mari duce, în mod firesc, la o diminuare a sumelor disponibile pentru vacanțe. Astfel, nu doar că numărul deținătorilor este mai mic, dar și bugetele acestora s-au redus, ceea ce diminuează apetitul pentru călătorii în România. Acest fenomen se reflectă deja în scăderea rezervărilor timpurii. Am cerut Guvernului prelungirea cu 5 ani a cadrului legal pentru emiterea voucherelor de vacanță 2027-2031 și o indexare  a valorii cu rata inflației.”, a declarat Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte BIBI Group4Travel.

Republica Moldova a introdus în 2026 posibilitatea ca angajatorii din sectorul privat să acorde angajaților vouchere de vacanță, în baza unui mecanism susținut fiscal de stat. Acordarea este voluntară, iar valoarea voucherelor poate ajunge la 50% din salariul mediu lunar pe economie, respectiv aproximativ 8.700 de lei moldovenești în 2026. Pentru angajat, voucherul este neimpozabil și poate fi utilizat exclusiv pentru servicii turistice pe teritoriul Republicii Moldova, ceea ce transformă acest beneficiu într-un instrument de stimulare a turismului intern.

În prezent, acordarea voucherelor de vacanță în sectorul privat din România rămâne opțională, iar angajatorii pot acorda aceste beneficii salariaților, sumele fiind deductibile la calculul impozitului pe profit în limita a șase salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare angajat, într-un an fiscal. Voucherele sunt suportate integral de angajator, astfel că facilitatea fiscală nu reprezintă o compensare directă sau o rambursare din partea statului.

Regimul actual trebuie diferențiat de propunerile legislative discutate în Parlament în cursul acestui an, prin care s-a urmărit introducerea unui mecanism fiscal care ar fi permis firmelor plătitoare de impozit pe profit să deducă din impozitul datorat o parte din valoarea voucherelor de vacanță acordate angajaților. Această soluție a fost avută în vedere în cadrul dezbaterilor parlamentare, însă nu face parte din mecanismul general aplicabil în prezent.

Voucherele de vacanță au atât un rol social, facilitând accesul la concedii pentru persoanele cu venituri mai mici, cât și unul economic, susținând turismul românesc și ocuparea unităților de cazare într-o perioadă în care primul semestru din  2026 a adus un grad de ocupare de doar 25-30%. Într-un sector în care sunt în derulare peste 2.000 de proiecte de investiții, cu o valoare estimată la peste 6 miliarde de euro, este nevoie de un mecanism de acordare a vouchere mai eficient, mai bine calibrat și extins către mediul privat, capabil să stimuleze atât consumul turistic intern, cât și utilizarea capacităților de cazare pe tot parcursul anului.

Săptămâna viitoare este programată predarea următoarelor 5 rame către operatorul privat Transferoviar Călători (TFC) care vor circula pe ruta București Nord – Roșiorii de Vede, astfel încât tot mai mulți pasageri să beneficieze de aceste trenuri de ultimă generație.

Contractul pentru cele 62 de rame electrice regionale RE-R1, împreună cu mentenanța pentru o perioadă de 15 ani, are o valoare de 2,78 miliarde de lei.

Noile rame oferă: viteză maximă de 160 km/h; capacitate de 465 de pasageri, dintre care 238 pe scaune; sunt formate din trei vagoane moderne; aer condiționat; internet Wi-Fi; accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă; sistem european de control al traficului feroviar ERTMS/ETCS, a anunțat Hotațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor,

Tot săptămâna viitoare va fi predată și prima ramă interregională către CFR Călători, care va circula pe ruta Galați – Constanța. Acest contract prevede livrarea de către PESA a 20 de rame electrice interregionale de lung parcurs RE-IR destinate conectării centrelor urbane din România și achiziționarea serviciilor de mentenanță și reparații. Valoarea acestui contract este de 1.604.280.000 lei

Citește și

Valul de căldură se intensifică. Noi recorduri de temperatură