Religie – InfoPress.Tv Romania

Sfântul Gheorghe 2026. Ce să faci ca să ai parte de sănătate și noroc

Stefania Stavarache — Thu, 23 Apr 2026 09:36:30 +0000

Pe 23 aprilie 2026, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, cunoscut drept Purtătorul de Biruință.

Născut în Cappadocia, din părinți creștini, acest sfânt-soldat a trăit în vremea împăratului Dioclețian și s-a remarcat printr-o mulțime de fapte de vitejie, printre care și omorârea balaurului de lângă Cetatea Viritului.

În satul tradițional românesc, Sfântul Gheorghe, cunoscut sub numele de Sângiorz, se bucura de mare cinstire. El aducea cu sine primăvara și făcea codrul să înverzească și iarba să crească. În mitologia populară, acesta ține cheile vremii cu care încuie anotimpul iernii și eliberează vara până pe 26 octombrie, când Sfântul Dumitru (Sânmedru), cu cheile sale, închide anotimpul cald și aduce iarna.

Pe 22 aprilie, în ajunul sărbătorii, gospodarii recurgeau la o serie de practici apotropaice, menite să asigure protecția locuinței, familiei și animalelor din ogradă. În acest scop, seara se puneau la uși, la ferestre și la grajduri ramuri și plante verzi (salcie, fag, leuștean, pelin) cu scopul de a ține departe strigoii sau vrăjitoarele, care puteau fura mana vitelor sau somnul copiilor. În popor, exista credința că în noaptea de Sângiorz cerurile se deschid, animalele capătă darul vorbirii, putând fi auzite de oameni prezicând viitorul. De asemenea, se credea că în noaptea de Sângiorz pe comorile ascunse în pământ încep să joace flăcări.

De Sângiorz începea un an nou pastoral: se formau turmele pentru vărat și se tocmeau ciobanii și văcarii până la Sânmedru, când oile erau pregătite pentru iernat.

În această zi, se fac și predicții legate de bogăția recoltelor, existând credința că anul va fi unul mănos, dacă în această zi este rouă sau ceață. De asemenea, ploaia este semn de roade îmbelșugate.

În tradiția populară, nu este bine să te cerți, să fii supărat sau să porți ranchiună, deoarece starea din această zi ar putea influența restul anului.

De asemenea, se spune că nu este bine să împrumuți bani sau lucruri, pentru a nu alunga prosperitatea și norocul din casă.

Izvorul Tămăduirii. Credințe populare și puterea Aghiasmei Mici

Stefania Stavarache — Fri, 17 Apr 2026 10:32:12 +0000

Izvorul Tămăduirii este o sărbătoare prăznuită în prima vineri după Pasti și este o sărbătoare închinată Maicii Domnului

Izvorul Tămăduirii este considerată o zi în care rugăciunile sunt mai puternice, iar oamenii caută curățare sufletească și speranță. Este un moment de liniște, credință și apropiere de spiritualitate, în care apa sfințită devine simbolul principal al vindecării și al binecuvântării.

În Biserică, Aghiasma mică se săvârşeşte de regulă la fiecare zi întâi a lunii, mai ales la 1 august (începutul postului Adormirii Maicii Domnului), 1 septembrie (începutul anului bisericesc), precum şi în Vinerea din Săptămâna Luminată (Izvorul Tămăduirii).

În această zi, în biserici se oficiază slujba de sfințire a apei, numită agheasmă mică. Credincioșii iau apa sfințită pe nemâncate, o păstrează în casă și o folosesc pentru rugăciune, sănătate și ocrotire.

Un obicei răspândit este stropirea cu apă sfințită, considerată aducătoare de liniște, binecuvântare și protecție. Oameni merg la izvoare sau fântâni considerate „tămăduitoare”, unde se spală simbolic pe față sau iau apă pentru acasă.

În izvorul de la Biserica Greacă din Brăila se adună lacrimile pe care Maica Domnului le varsă în Săptămâna Patimilor. Izvorul se deschide o dată pe an şi atrage pelerini din toata ţară.

Izvoare tămăduitoare mai sunt la Mănăstirea Râmeţ şi Schitul Posaga din judeţul Alba, Mânăstirea Ghighiu, lângă Ploieşti, la Horăicioara în Neamţ, la Mănăstirea Brâncoveanu şi Mănăstirea Bucium din judeţul Braşov, Mănăstirea Izbuc din judeţul Bihor, Mănăstirea Prislop din judeţul Hunedoara, Mănăstirea Săraca din judeţul Timiş, Mănăstirea Cernica de lângă Bucureşti, Mănăstirea Robaia şi Mănăstirea Nămăieşti din judeţul Argeş.

Un izvor tămăduitor este şi la Mănăstirea Dervent din satul Galiţa, județul Constanța, pe locul unde sfântul Apostol Andrei a făcut o minune.

Vinerea Mare: între tradiții și obiceiuri

Stefania Stavarache — Fri, 10 Apr 2026 05:05:09 +0000

Creștinii ortodocși din întreaga comemorează astăzi Vinerea Mare”, numită și „Vinerea Scumpă”, „Vinerea Seacă” sau „Vinerea Șchioapă”, cea mai „neagră” zi din calendarul creștin și popular, deoarece este ziua în care Iisus Hristos a pătimit și a fost răstignit.

În satul tradițional, această zi, despre care se spunea că reunește toate vinerile din an, se ținea prin nelucrare. Se credea că toate îi vor merge „în sec” celui care nu va respecta interdicția de a lucra. De aceea, în Vinerea Mare nu se semăna nimic, nu se lucra la vie și nici nu se puneau ouă la cloșcă. Femeile nu frământau și nici nu coceau pâine, „ca să nu se ardă mâinile Maicii Domnului”, existând credința că nu e păcat mai mare decât să coci pâine în Vinerea Mare.

Femeile din satul tradițional evitau să vopsească ouă în această zi, pentru ca să nu le găsească seci pe lumea cealaltă. Bătrânii țineau post negru, pentru a li se ierta din păcate și pentru a fi belșug în casă. Ceilalți adulți din casă țineau post aspru, doar cu apă și pâine.

Vinerea Mare era dedicată postului, dar și rugăciunii. Credincioșii mergeau la biserică pentru a trece pe sub Sfântul Epitaf, pe care este pictată scena punerii în mormânt a lui Iisus, iar seara mergeau la biserică, pentru a cânta Prohodul Domnului, înconjurând biserica de trei ori cu lumânări aprinse.

În această zi se făceau și predicții despre starea vremii, existând credința că dacă va ploua în Vinerea Seacă, zilele de la Paști până la Rusalii vor fi și ele ploioase, însă anul va fi îmbelșugat.

Vin Floriile cu soare și soarele cu FLORII. Obiceiuri și superstiții

Stefania Stavarache — Sun, 05 Apr 2026 09:25:34 +0000

Floriile sunt o sărbătoare a credinței și a speranței, un pas spre lumina Paștelui.Una dintre cele mai importante sărbători , marchează intrarea Lui Iisus Hristos în Ierusalim și începutul Săptămânii Patimilor. Ziua este însoțită de tradiții și obiceiuri păstrate de-a lungul timpului, dar și de semnificații religioase profunde. Anul acesta, creştinii ortodocşi celebrează Duminica Floriilor pe 5 aprilie, zi în care este Paştele catolic.

Din cuprins

1 De ce sfințesc ramurile de salcie

2. Tradiții și obiceiuri

3. Sperstiții

4. Sîrbătoriții zilelei de Florii

De cele mai multe ori, termenul Florii este legat de mitologia romană, crezându-se că ar proveni de la Flora, zeița florilor, dar și a rodirii cerealelor, pomilor fructiferi și a plantelor din grădini. În cinstea ei erau organizate serbările de primăvară numite Floralia, care se desfășurau în luna aprilie. Pentru că popoarele păgâne au fost convertite la noua religie, se presupune că Biserica ar fi dat un alt conținut acestei sărbători, un conținut legat de Intrarea Mântuitorului în Ierusalim și de înnoire a lumii prin Jertfa și Învierea Lui din morți.

De ce se sfințesc ramuri de salcie în ziua de Florii

Cea mai cunoscută tradiție a zilei de Florii este aceea a ramurilor de salcie, pe care credincioșii le duc dimineața la biserică, unde vor fi sfințite de către preot. După terminarea slujbei fiecare participant va lua crenguțe de salcie acasă. ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic și măslin cu care a fost întâmpinat Isus Hristos de mulțime, la intrarea în Ierusalim.

O veche legendă ne spune că Maica Domnului, vrând să-și vadă Fiul ce tocmai fusese răstignit, nu a putut să-și continue drumul din cauză că o apă mare i s-a ivit în cale. S-a rugat de toate buruienile s-o treacă apa, însă doar salcia a fost cea care a ajutat-o. Astfel, Maica Domnului a binecuvântat salcia ca oamenii să o ducă la biserică, iar preoții să o slujească.

Tradiții

Oltenia şi Muntenia – ramurile de salcie sunt puse la ferestre sau la porți, pentru a proteja gospodăria de rele; uneori sunt folosite și pentru a „atinge” ușor copiii, pentru sănătate;

Dobrogea – salcia sfințită este pusă la stupi sau în grădini, pentru a aduce rod bogat și protecție

Moldova – credincioșii duc salcia sfințită la morminte, în semn de pomenire a celor decedați;

Transilvania – ramurile sunt păstrate peste an și folosite în momente de cumpănă (furtuni, boli), fiind considerate protectoare;

Banat – există obiceiul ca oamenii să se încingă cu ramuri de salcie peste mijloc, pentru a fi feriți de dureri și boli.

Superstiții în Duminica Floriilor.

Așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. De asemenea, dacă până la Florii cântă broaștele, atunci vara va fi frumoasă.

O altă superstiție ne avertizează să nu plantăm pomi în săptămâna dinaintea Floriilor, deoarece aceștia vor face numai flori, nu și fructe.

Se spune, de altfel, că nu e bine să te speli pe cap de Florii, deoarece vei albi și vei încărunți prematur.

Sărbătoriții zilei de Florii

Ziua de Florii este prilej de sărbătoare pentru cei cu nume de flori, deoarece își serbează onomastica. Se sărbătoresc astfel cei cu numele de Florin, Florina, derivate ale acestora, cât și cei numiți după denumirea vreunei flori, de exemplu: Violeta, Viorica, Brândușa, Narcisa, Camelia, Laura etc

Din Duminica Floriilor încep în toate bisericile din țară slujbele speciale denumite Denii. Citirile sfinte care au rolul de a aminti momentele din viața Mântuitorului, de la intrarea în Ierusalim și până la Învierea Sa.

Lăsata Secului, începe Postul Paștelui. Semnificații și obiceiuri

Stefania Stavarache — Sun, 22 Feb 2026 09:59:10 +0000

Înainte să începem unul dintre cele patru posturi rânduite de Biserica Ortodoxă pe parcursul unui an (Postul Nașterii Domnului, al Sfintelor Pasti, al Sfinților Apostoli Petru și Pavel și al Adormirii Maicii Domnului), există o zi care marchează sfârșitul perioadei în care mai putem mânca de dulce și care poartă numele de „lăsatul secului”.

Singurul post precedat de două astfel de zile este cel al Sfintelor Paști, cu o primă etapă în care se lasă sec de carne (în Duminica Înfricoșătoarei Judecăți) și cea de-a doua, a lăsatului sec de pește, ouă și lactate (Duminica Izgonirii lui Adam din Rai), potrivit Doxologia.ro.

Lăsata Secului pentru Postul Paștelui începe pe 22 februarie 2026și va dura 40 de zile.

În tradiția populară românească, Lăsatul Secului este marcat prin mese festive în familie, la care se consumă plăcinte cu brânză, ouă, lapte și alte bucate „de dulce”. De Lăsata Secului trebuie să ne împăcăm cu cei din jurul nostru cu care suntem certați pentru ca Postul Paștelui să nu ne prindă cu apăsări sufletești.

În multe zone rurale din țară, Lăsatul Secului de Paște este o sărbătoare extrem de importantă. Marchează momentul de cumpănă dintre noul an agrar și cel vechi.

În Bărăgan, un vechi obicei spune că de Lăsata Secului trebuie strânse toate oasele și resturile de mâncare într-o față de masă, iar a doua zi trebuie aruncate afară spre răsărit.Se spune că făcând acest obicei, vrăbiile nu vor strica ogoarele.

După Lăsatul secului de carne pentru Postul Paștelui urmează Săptămâna Albă.

Săptămâna albă sau a brânzei este o etapă premergătoare Postului Mare, în care se renunță la consumul de carne, alimentația bazându-se pe legume și lactate, așa cum indică și numele.

Dacă de regulă, miercurea și vinerea sunt zile de post, în această săptămână nu se respectă asta. Adică și în aceste zile se pot consuma lactate, pește și ouă.

Pe de altă parte, aceste dezlegări sunt și o pregătire fizică sau trupească a creștinilor pentru postul care va veni.

Moșii de iarnă. Tradiții și superstiții de Sâmbăta Morților

Stefania Stavarache — Sat, 14 Feb 2026 11:59:53 +0000

Sâmbăta care precede „Duminica Lăsatului Sec de Carne” este consacrată pomenirii celor adormiți. „Moșii de Iarnă” sunt printre cei mai cunoscuți „moși” de peste an.

Moșii de iarnă reprezintă o tradiție a Bisericii Ortodoxe și se face cu scopul de a-i pomeni pe cei trecuți la cele veșnice. Este ziua cunoscută și ca Sâmbăta Morților, iar ritualul prevede ca în fiecare biserică să se oficieze Sfânta Liturghie și Slujba Parastasului. Moşii de iarnă se ţin anul acesta pe 15 februarie 2026înainte de Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, cunoscută și sub numele de Lăsatul Secului de Carne pentru intrarea în Postul Paștelui, . Astfel, moșii de iarnă sunt trecuți în calendarul orotodox în data de 14 februarie. Moşii de iarnă deschid seria celor şapte sâmbete ale morţilor, ce se va încheia cu Sâmbăta lui Lazăr – ziua dinainte de Duminica Floriilor.

Pe lângă colaci, colivă și lumânări, se dau de pomană piftii. Aceste preparate gastronomice specifice sezonului rece, pregătite din porcul sacrificat la Ignat, mai pot fi consumate cel mult până a doua zi, când se lasă sec de carne. De aici provine și un alt nume al sărbătorii care este centrată pe cultul strămoșilor, „Moșii de Piftii”.

Femeile obișnuiau să nu lucreze nimic în această zi, pentru a nu tremura „precum piftia”.

De Moșii de iarnă sau Sâmbăta Morților, creștinii fac parastase și dau de pomană pentru cei răposați. Tradiția spune că se duc la biserică, pentru a fi slujite de preoți, colivă, colac, o sticlă cu vin, pomelnicul în care se trec numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări. Pentru pomenirea morților se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe.

În Muntenia încă se mai păstrează obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit.

În Transilvania în pachetele duse la biserică să conţină, pe lângă vinul şi coliva obligatorii, bucatele preferate de cei pentru care se face pomană. Plus o prăjitură cu specific local, numită „pupi” (un chec cu mere).

Tradiții de Sfântul Vasile. Ce este bine să faci pe 1 ianuarie ca să îți meargă bine tot anul

Stefania Stavarache — Thu, 01 Jan 2026 13:07:09 +0000

Sfântul Vasile cel Mare, sărbătorit pe 1 ianuarie, este unul dintre cei mai importanţi părinţi ai Bisericii Ortodoxe şi unul dintre cei mai mari teologi creştini, considerat „păzitor de duhuri rele”. Viața sa a fost marcată de fapte de caritate, construind spitale, azile și școli, și de contribuții teologice esențiale pentru creștinismul timpuriu.

În ziua de Sfântul Vasile cel Mare, tradiţia spune este bine să verşi vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul. Tradiţia populară mai spune că ai noroc dacă prima persoană care intră în casă de 1 ianuarie este bărbat.

Conform tradiţiei populare, cum e ziua de Anul Nou, aşa va fi tot anul: dacă ninge, va fi un an îmbelşugat, iar dacă e senin, oamenii vor fi sănătoşi tot restul anului.

Tradiţia populară mai spune că de Anul Nou se înnoiesc toate, motiv pentru care e bine ca oamenii, în prima zi din an, să-şi pun un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.

Pe 1 ianuarie, în prima zi a Anului Nou, copiii mici obișnuiau să meargă cu Sorcova pe la casele gospodarilor, invocând belșugul și sănătatea. În vremuri străvechi, urătura tradițională se făcea cu o crenguță de pom fructifer înflorită, pusă la înmugurit în ajunul Sfântului Andrei sau de Sfântul Nicolae. Mai târziu, ramura înverzită a fost înlocuită cu o nuia cu rămurele împodobite cu fire de lână colorată și cu busuioc. Sorcova de dată mai recentă este formată dintr-un băț din lemn pe care se prind flori din hârtie colorată și beteală.

Tot în dimineața Anului Nou se merge cu „Semănatul”, invocând prosperitatea agrară cu boabe de grâu, secară și orz, pe care le presărau, făcând gestul specific semănatului, în fața ușii gospodarilor. Boabele nu se aruncau, ci se dădeau la păsări pentru belșug și sănătate.

Se spune că Sfântul Vasile s-ar fi rugat la Dumnezeu să îi dea o zi, astfel că i s-a dat prima zi din an. Fericit, Sfântul Vasile a legat o crenguţă de busuioc la toarta unui clopoţel şi i-a urat lui Dumnezeu lucruri bune. De aceea există obiceiul de a ura de 1 ianuarie.

Citeșye și

Alertă aeriană de Anul Nou. RO ALERT în județul Tulcea

A doua zi de Crăciun. Soborul Maicii Domnului

Stefania Stavarache — Fri, 26 Dec 2025 11:01:18 +0000

Crăciunul, una dintre cele mai iubite și așteptate sărbători, este marcat de tradiții, prezența celor dragi, masa festivă, cadouri, colinde și o atmosferă de pace, bucurie și comuniune, celebrând un moment de spiritualitate și unitate. Sărbătorile reprezintă o oportunitate perfectă pentru a ne reconecta cu cei dragi prin povești și obiceiuri moștenite.

Pe 26 decembrie, creștinii prăznuiesc Soborul Maicii Domnului, unul dintre cele cinci mari praznice dedicat Fecioarei Maria. Sărbătoarea se referă la chemarea tuturor oamenilor la slujbă, pentru a se închina în cinstea Maicii, imediat după Nașterea lui Iisus Hristos.

În tradiția ortodoxă, termenul „sobor” este tradus prin „adunare” sau „comuniune”. Soborul Maicii Domnului reprezintă, așadar, adunarea credincioșilor pentru a o cinsti pe Născătoarea de Dumnezeu, împreună cu toți cei care au avut un rol esențial în taina Nașterii Domnului: dreptul Iosif, prorocul David și Iacov, ruda Domnului.

În multe zone din țară, ziua asta e văzută ca un moment bun pentru împăcări, vizite și întărirea legăturilor de familie. Nașii și finii se vizitează în funcție de tradiția locului. Un obicei vechi este mersul „cu colacul” la nași. Darul include colaci sau pâini, băuturi, carne și produse preparate în casă. Ajuns la casa nașului, finul sărută mâna nașei, se îmbrățișează de trei ori cu nașul și rostește formula „De la noi puțin, de la Dumnezeu mult”, ca semn de respect și recunoștință.

A doua zi de Crăciun este însoțită și de numeroase superstiții. Se crede că în această zi nu este bine să se bârfească, să se jignească sau să se caute răzbunare, deoarece cei care fac acest lucru vor avea pierderi sau necazuri în anul următor. Dacă vântul bate cu putere , toamna următoare va fi furtunoasă și ploioasă.

Postul Crăciunului. Atenție la achiziția produselor de post și a peștelui

Stefania Stavarache — Fri, 21 Nov 2025 12:30:38 +0000

În perioada Postului Crăciunului, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) atenționează consumatorii asupra riscurilor asociate achiziționării produselor alimentare de post, în special a celor comercializate pe rețelele de socializare sau în alte spații neautorizate/neînregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor.

ANSVSA recomandă publicului să acorde o atenție sporită etichetelor produselor, provenienței și condițiilor de comercializare, pentru a evita achiziționarea unor produse neconforme sau chiar nesigure.

Verificarea etichetei și a ingredientelor pentru produsele alimentare de post

Pentru a respecta corect postul și pentru a evita produsele care pot induce în eroare, ANSVSA recomandă:

Verificați lista completă a ingredientelor pentru a putea alege produsul de post dorit în deplină cunoștință de cauză
Fiți atenți la alergeni (gluten, soia, nuci, arahide, semințe de susan etc.) în situația în care sunteți intolerant la aceste tipuri de produse .
Țineți cont de valorile nutriționale, în special conținutul de sare, zahăr și calorii, în cazul produselor procesate.
Observați mențiunile suplimentare precum „poate conține urme de lapte/ou”. Acestea reprezintă o informare voluntară a producătorului, indicând posibilitatea unor urme accidentale, fără ca produsul să fie încadrat ca neconform.

Verificați existența datelor despre producător și lot.

Verificarea siguranței, calității și integrității produselor

Produsele preambalate trebuie să aibă ambalaj intact, fără rupturi sau deteriorări.
Produsele vrac trebuie expuse în condiții igienice, protejate de praf și contaminare.
Evitați produsele cu miros, culoare sau consistență modificate.
Nu cumpărați produse cu data durabilității minimale sau data limită de consum depășită sau modificată.

Produsele de post perisabile (precum salatele, cremele vegetale, preparatele ambalate) trebuie păstrate la temperaturi corespunzătoare. Evitați achiziția produselor ținute la temperatura ambientală dacă acestea necesită refrigerare.

Evitați achizițiile din locuri neautorizate

Dacă achiziționați produse alimentare de post din locuri neautorizate, unde comerciantul nu poate asigura condițiile optime de transport, depozitare și comercializare, riscați ca produsele să fie neconforme sau chiar nesigure, putând afecta sănătatea.

ANSVSA recomandă ferm ca produsele alimentare să fie cumpărate doar din unități autorizate sau înregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor.

Recomandări privind cumpărarea peștelui și a produselor din pește

În zilele în care este permis consumul de pește în perioada postului, ANSVSA recomandă:

Pește proaspăt:

Aspect: suprafața peștelui nu trebuie să fie lipicioasă, deshidratată sau acoperită de mucus excesiv.
Miros: miros specific de mare/râu, nu rânced sau înțepător.
Ochi: limpezi, proeminenți, cu pupila neagră bine conturată.
Branhii: de culoare roșie, umede, fără mucus urât mirositor.
Carne: fermă, elastică, aderentă la oase; la apăsare, urma degetului trebuie să dispară rapid.

Pește congelat:

Strat de gheață: să nu fie gros, discontinu sau murdar; o glazură exagerată poate ascunde o calitate slabă.
Ambalaj: intact, fără rupturi, deformări sau acumulări de gheață în exces în interior.

Pește afumat:

Aspect și culoare: uniforme, fără pete de mucegai.
Miros și gust: specifice de produs afumat, fără mirosuri străine sau neplăcute.

Alte recomandări:

Cumpărați pește și produse din pește doar din unități autorizate, care pot garanta condițiile adecvate de lanț frigorific și igienă.
Citiți eticheta pentru a verifica ingredientele, alergenii și valorile nutriționale.

Siguranța alimentelor reprezintă un element fundamental pentru protejarea sănătății publice. Citirea cu atenție a etichetelor, alegerea produselor din unități autorizate și evitarea ofertelor aparent „avantajoase” din locuri necontrolate sunt pași esențiali pentru prevenirea îmbolnăvirilor și evitarea dezinformării consumatorilor în perioada postului.

În situațiile în care observați potențiale neconformități, ANSVSA pune la dispoziția consumatorilor linia telefonică cu apelare gratuită TELVERDE nr. 0800.826.787 sau adresa de e-mail callcenter@ansvsa.ro unde puteți efectua sesizări / reclamaţii în domeniul siguranţei alimentelor.

Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril. Obiceiuri și superstiții

Stefania Stavarache — Sat, 08 Nov 2025 13:58:10 +0000

În calendarul creștin-ortodox, în data de 8 noiembrie sunt prăznuiți Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, dar și soborul Sfinților Îngeri. Sărbătoarea avea o mare importanță în satul tradițonal, desfășurându-se pe parcursul a trei zile, prima dintre acestea fiind numită „Capul Arhanghelului”.

În popor există credința că fiecare om primește un înger la taina Sfântului Botez, iar acesta îl va păzi toată viață călăuzindu-i apoi sufletul în „Lumea de Dincolo”.

Despre Arhanghelul Mihail se zice că este mai mare peste oștile îngerești. În iconografia creștină, acesta apare ținând în mână o sabie de foc, simbol al puterii sale și al luptei împotriva răului.

Arhanghelul Gavriil este aducătorul veștilor bune. El este cel care i-a anunțat pe Ioachim și Ana că vor avea o fiică la bătrânețe și tot el este cel care mai târziu i-a vestit Fecioarei Maria că îl va naște pe Iisus prin puterea Sfântului Duh. În iconografie este reprezentat ținând în mână o floarea de crin.

În ziua de 8 noiembrie au loc practici legate de cultul morților, dându-se de pomană alimente pentru sufletul adormiților.

Tot acum, se aprind lumânări pentru sănătatea celor vii, dar și pentru sufletele morților, în special pentru cei care au pierit în condiții năprasnice, „fără lumină”.

Fiecare om trebuie să aprindă o lumânare, care îi va fi “lumină de veci” în lumea de dincolo. Se aprind lumânări şi se dau de pomană atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei dispăruţi fără lumânare

Ziua de 8 noiembrie se mai numeste și “Vara Arhanghelilor” și ține numai o zi.

În ziua de 8 noiembrie este interzis cu desăvârșire să lucrezi sau să faci treburi în casă, în curte sau pe câmp.