Gheorghe Hagi a anunțat lotul României pentru primele patru partied din grupa B a Ligii Națiunilor, desfășurate în intervalul 25 septembrie – 5 octombrie. Selecționerul a chemat la lot 33 de jucători, majoritatea evoluând în campionate din străinătate.

Suedia – România este primul meci al campaniei, programat pe 25 septembrie la Stockholm. Urmează Bosnia la București (28 septembrie, ora 21:45, fără spectatori), cu Polonia în deplasare (2 octombrie, ora 21:45) și cu Suedia la București (5 octombrie, ora 21:45).

Lotul României:

Portari – Ionuț Radu (Celta Vigo), Otto Hindrich (Legia Varșovia), Valentin Cojocaru (Pogon Szczecin).

Fundași – Andrei Rațiu (Rayo Vallecano, Tony Strata (Vitoria Guimaraes), Radu Drăgușin (Fiorentina), Andrei Coubiș (Lincoln City), Bogdan Racovițan (Rakow), Virgil Ghiță (Hannover 96), Andrei Burcă (Yunnan Yukun), Matei Ilie (Kasimpașa), Nicușor Bancu (Universitatea Craiova), Andrei Borza (Corum), Lisav Eissat (Bristol City), Raul Opruț (Dinamo).

Mijlocași – Tudor Băluță (Universitatea Craiova), Vladimir Screciu (Universitatea Craiova), Marius Marin (Al Nasr), Răzvan Marin (AEK Atena), Nicolae Stanciu (Dalian Yingbo), Cătălin Cîrjan (Dinamo), Vlad Dragomir (Pafos), David Matei (Universitatea Craiova), Alexandru Cicâldău (Universitatea Craiova).

Atacanți – Dennis Man (PSV Eindhoven), Darius Olaru (Saint-Gilloise), Olimpiu Moruțan (Rapid), Ianis Hagi (Alanyaspor), Florin Tănase (Omonia Nicosia), Valentin Mihăilă (Rizespor), Denis Drăguș (FCSB), Louis Munteanu (D.C. United), Daniel Bîrligea (Frosinone).

În ședința Guvernului din18 septembrie 2026, a fost aprobată o hotărâre prin care se acordă un sprijin financiar de urgență în agricultură, destinat producătorilor agricoli din sectorul vegetal ale căror suprafețe cultivate cu porumb și floarea soarelui au fost grav afectate de seceta pedologică manifestată în anul 2025.

‘Astfel, se urmărește compensarea parțială a pierderilor suferite de fermieri din cauza secetei severe și asigurarea resurselor necesare continuării activității agricole, fără a distorsiona piața sau concurența,” transmite Ministerul Agriculturii ;i Dezvotării Rurale.

Fondurile se acordă pentru suprafețele agricole care au fost afectate de seceta pedologică în procente cuprinse între minimum 30% și maximum 100% inclusiv, atestate prin procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor. Schema se aplică pe întregul teritoriu al României,

Sprijinul financiar este în cuantum de până la 333 lei/hectar (echivalentul a circa 63 euro/ha), iar culturile eligibile pentru acordarea ajutorului sunt porumbul și/sau floarea soarelui.

Resursele financiare totale necesare implementării acestei scheme de sprijin se ridică la 155.361.520 lei (echivalentul a 29.600.000 euro, calculat la cursul de 5,2487 lei/euro).

 Festivalul-Concurs Național de Interpretare a Cântecului Popular Românesc „Dan Moisescu”, aduce de trei decenii în prim-plan frumusețea cântecului popular românesc și tinerii care aleg să ducă mai departe această moștenire.

Ediția jubiliară va avea loc în zilele de 7 și 8 octombrie 2026, începând cu ora 18:00, la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”.

Prima seară este dedicată concursului, cu cele două secțiuni: interpretare instrumentală și interpretare vocală

Tineri interpreți din diferite zone etnofolclorice ale țării vor urca pe scena festivalului pentru a-și prezenta talentul și repertoriul în fața juriului de specialitate. Concurenții vor aduce cu ei nu doar cântecele reprezentative pentru zonele din care provin, ci și costumul popular specific, contribuind astfel la o imagine cât mai autentică a diversității tradițiilor românești.

Acompaniamentul muzical va fi asigurat de Ansamblul Folcloric Profesionist „Brâulețul”, dirijor Cezar Cazanoi, coregrafia fiind semnată de Ștefan Coman, iar solista ansamblului este Elena Plătică.

Prima seară va fi, astfel, una a emoțiilor și a începuturilor: tineri interpreți care își doresc să fie cunoscuți vor avea șansa de a-și face auzită vocea sau de a-și demonstra măiestria instrumentală pe scena festivalului. După concurs, publicul se va putea bucura de recitaluri susținute de artiști consacrați ai folclorului românesc.

Program – 7 octombrie

Marilena Bordianu, Ștefania Narenji, Ovidiu Barteș, Constantin Enceanu

A doua seară – premiile și Trofeul „Dan Moisescu”

Cea de-a doua seară va aduce momentul așteptat cu emoție de toți concurenții: anunțarea câștigătorilor celor două secțiuni ale concursului și decernarea Trofeului „Dan Moisescu”.

Publicul va avea, de asemenea, parte de o seară de recitaluri susținute de artiști îndrăgiți ai folclorului românesc.

Program – 8 octombrie

Grigorie Moisă, Selatin Cheazim, Vitalie Advahov, Mioara Velicu

Prin ediția jubiliară din acest an, Festivalul „Dan Moisescu” marchează trei decenii în care cântecul popular românesc a fost adus în fața publicului, iar generații de tineri interpreți au primit șansa de a-și afirma talentul și de a se apropia de scena profesionistă.

În vârstă de 45 de ani, ocupă funcţia de vicepreşedinte al Partidului Popular European (PPE) şi de vicepreşedinte al Grupului PPE din Parlamentul European. Siegfried Mureșan și-a clădit întreaga carieră pe structuri europene.

Originar din Hunedoara, unde s-a născut la 20 septembrie 1981, Mureșan a urmat cursurile Facultății de Administrarea Afacerilor cu predare în limba germană, din cadrul Academiei de Studii Economice din București. Drumul său profesional s-a conturat apoi în Germania, la Universitatea Humboldt din Berlin, instituție unde a obținut un master în economie și management.

În 2014, Siegfried Mureşan a intrat oficial în politica românească, când a fost ales europarlamentar pe listele Partidului Mişcarea Populară (PMP), formaţiune fondată la iniţiativa lui Traian Băsescu. A fost propus pentru funcția de prim-ministru de Traian Băsescu.

În 2018, a intrat în Partidul Naţional Liberal (PNL), preluând şi funcția de preşedinte al organizaţiei PNL Diaspora.

Este căsătorit cu Cătălina Manea, expertă în combaterea fraudei la Banca Europeană de Investiţii din Luxemburg.

Poliţia Română anunţă că au fost scoase la concurs în şcolile de Poliţie, într-o nouă sesiune de admitere, în perioada septembrie – decembrie 2026, un număr de 2.150 de locuri. Cele mai multe – 1.800 – fiind la Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” din Câmpina, judeţul Prahova.

„În perioada septembrie – decembrie 2026, se organizează o nouă sesiune de admitere în cele 2 unităţi de învăţământ postliceal ale Poliţiei Române: Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” – Câmpina şi Şcoala de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” – Cluj – Napoca, pentru formarea agenţilor de poliţie. Numărul de locuri, defalcat pe şcoli, este următorul: 1.800, la Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” – Câmpina şi 350 la Şcoala de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” – Cluj-Napoca”, informează, joi, Poliţia Română.

În vederea constituirii dosarului de recrutare, candidaţii vor depune documentele solicitate până la data de 21 octombrie 2026.

Lista cu unităţile de recrutare se regăseşte aici – https://www.politiaromana.ro/ro/politia-romana/unitati-teritoriale.

.

Vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță (Grupul Verzilor/ALE) îi solicită ministrului Educației să majoreze cuantumul minim al bursei sociale pentru studenți de la 925 de lei la cel puțin 1.050 de lei în anul universitar 2026–2027 și să suplimenteze corespunzător fondul de burse, astfel încât majorarea să nu ducă la scăderea numărului de beneficiari.

 Solicitarea vine în contextul proiectului de ordin discutat în ședința Comisiei de Dialog Social din 15 septembrie, prin care Ministerul Educației propune menținerea bursei sociale la nivelul de 925 de lei pe lună.

În scrisoarea transmisă Ministerului Educației, Nicu Ștefănuță atrage atenția că sprijinul acordat studenților a fost deja redus prin schimbarea modului de calcul al fondului de burse, limitarea acordării acestora la perioada activităților didactice și eliminarea posibilității ca studenții de la taxă să primească burse finanțate de la bugetul de stat. Estimările citate în scrisoare indică o reducere de aproximativ 52% a fondului de burse și protecție socială și aproximativ 44.000 mai puțini potențiali beneficiari.

În același timp, costurile estimate pentru masă și cazare ajung la aproximativ 1.525 de lei lunar, ceea ce înseamnă că actuala bursă de 925 de lei acoperă doar aproximativ 61% din aceste cheltuieli. Comisia Națională pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS) a propus un cuantum minim de 1.050 de lei, propunere care nu a fost inclusă în forma actuală a proiectului.

„Pentru tinerii care provin din familii cu venituri reduse sau din medii vulnerabile, bursa socială poate face diferența dintre continuarea și abandonarea studiilor. Ea nu reprezintă doar un sprijin financiar, ci un instrument esențial pentru asigurarea accesului real și echitabil la educație”, transmite Nicu Ștefănuță în scrisoarea adresată Ministerului.

Vicepreședintele Parlamentului European solicită concret Ministerului Educației trei măsuri: stabilirea bursei sociale la minimum 1.050 de lei, cu suplimentarea fondului astfel încât să nu scadă numărul beneficiarilor; revenirea la acordarea burselor pe întreaga durată a anului calendaristic; și găsirea unei soluții prin care studenții aflați pe locuri cu taxă și care îndeplinesc criteriile sociale să poată beneficia de sprijin, în funcție de situația lor socio-economică.

„România are nevoie de mai mulți tineri care să urmeze și să finalizeze studii universitare. Nu putem urmări acest obiectiv și, în același timp, să diminuăm instrumentele care îi ajută pe cei mai vulnerabili să rămână în sistemul de educație”, subliniază Nicu Ștefănuță.

România este fără guvern cu puteri depline de 134 de zile. Guvernul condus de Ilie Bolojan (PNL) a fost demis printr-o moțiune de cenzură  inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România, care au totalizat 281 de voturi pentru.

Consultările vor avea loc joi, după următorul program:

Ora 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD);

Ora 09:30 – Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR);

Ora 10:00 – Partidul Naţional Liberal (PNL);

Ora 10:30 – Uniunea Salvaţi România (USR);

Ora 11:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);

Ora 11:30 – Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale;

Ora 12:00 – Partidul S.O.S. România (SOS);

Ora 12:30 – Partidul Oamenilor Tineri (POT);

Ora 13:00 – Grupul parlamentar Uniţi pentru România;

Ora 13:30 – Grupul parlamentar PACE – Întâi România;

Ora 14:00 – Parlamentarii neafiliaţi.

    În urma protestelor și haosului din Piaţa Victoriei, 47 de persoane au fost duse la audieri,  zece jandarmi au fost răniţi, patru fiind duşi la spital.

”Până la această oră, 47 de persoane, care au săvârşit fapte antisociale, au fost extrase şi conduse la sediul secţiilor de poliţie, rezultatele urmând a fi comunicate ulterior, după stabilirea întregii situaţii de fapt şi dispunerea măsurilor legale care se impun. În acelaşi timp, în baza filmărilor operative şi a celor din spaţiul public urmează să fie identificate şi probate persoanele care au comis fapte antisociale”, anunţă Jandarmeria Bucureşti. În urma violenţelor, 10 jandarmi au fost răniţi sub diferite forme, patru dintre aceştia fiind transportaţi la spital pentru îngrijiri suplimentare.

Fermieri s-au strâns, marţi, în Bucureşti, pentru a protesta în faţa Guvernului, nemulţumiţi de situaţia  în care se află zootehnia românească şi agricultura. Adunarea a fost neautorizată şi a degenerat. Au fost persoane care au forțat gardurile de protecție, cordonul de jandarmi şi au blocat traficul pe şoseaua Kiseleff și pasajul Victoriei Manifestanții au aruncat cu obiecte şi s-au luat la bătaie cu jandarmii, care au folosit gaze lacrimogene.

Fermierii susțin că incidentele au fost provocate de indivizi infiltrați printre ei. Și jandarmii au transmis că pe lângă fermieri și ciobani în piață au fost și persoane infiltrate și instigatori care au provocat dezordine.

Printre manifestanţi, au fost văzuţi şi susţinători ai lui Călin Georgescu, unii având tricouri imprimate cu imaginea acestuia.

Mai multe echipe de jurnalişti au fost agresate.

Din primele informații, căderea stâlpului a fost provocat de o mașină care a agățat cu roțile cablurile de pe carosabil. Stâlpul este în proprietatea unei companii de telecomunicații.

Bărbatul de 36 de ani a fost transportat de urgență cu traumatisme la  Spitalul Județean Constanța.

Polițiștii au deschis o anchetă pentru a stabili cu exactitate cum s-a produs incidentul și cine se face responsabil.