Ziua Limbii Române, pe care o celebrăm astăzi, reprezintă o oportunitate de a marca, în ţară şi în străinătate, un element fundamental al profilului nostru identitar, precum şi de a reflecta asupra istoriei şi culturii române şi asupra contribuţiei importante a limbii române la patrimoniul cultural european şi universal.

De asemenea, marcarea Zilei Limbii Române este un bun prilej pentru a sublinia caracterul unitar al limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti, statutul limbii române ca limbă oficială a Uniunii Europene şi răspândirea utilizării limbii române în Europa şi în întreaga lume, unde trăiesc importante comunităţi etnice româneşti sau cetăţeni români.
Pentru comunităţile româneşti din străinătate, limba română reprezintă principalul element identitar, un factor esenţial de vitalitate culturală şi spirituală. Personalitatea acestor comunităţi de români din toată lumea se configurează în mod natural prin intermediul limbii române care, vorbită aşa cum o vorbim acasă, contribuie la legitimarea profilului identitar românesc, original şi, în acelaşi timp, compatibil cu marile culturi ale lumii.

Limba română reprezintă elementul de coeziune al tuturor românilor, indiferent de ţara în care trăiesc, care îi uneşte pe toţi conaţionalii noştri, constituind pretutindeni un liant cu care ne mândrim şi în jurul căruia ne structurăm destinul naţional.

Unitatea limbii române stă mărturie pentru patrimoniul imaterial constituit în descendenţa răsăriteană a latinităţii şi romanităţii poporului nostru. Nu trebuie să pierdem nicio clipă din vedere faptul că apartenenţa limbii române la latinitate reprezintă dovada că întreaga noastră cultură este parte a patrimoniului european şi un element al identităţii noastre europene.

Am convingerea că eforturile şi demersurile constante ale Ministerului Afacerilor Externe de a încuraja studierea limbii române în comunităţile româneşti şi în mediile academice de peste hotare, precum şi derularea unor proiecte educaţionale în parteneriat cu unele state, contribuie astăzi la promovarea imaginii României în lume şi la creşterea prestigiului nostru la nivel internaţional.

Cu ocazia Zilei Limbii Române, celebrată la 31 august, vă invit să omagiem împreună limba noastră cea română, ca element viu al unităţii noastre spirituale, culturale şi istorice. Îndemn toţi românii să-şi cunoască şi să-şi promoveze cu mândrie limba, istoria şi tradiţiile, care reprezintă expresia solidarităţii de destin prin care noi, ca popor, ne afirmăm propria noastră identitate în lume.”

Informaţii suplimentare:

Data de 31 august a fost declarată în România, prin adoptarea de către Parlament a Legii nr. 53/2013, Ziua Limbii Române. Legea prevede că Ziua Limbii Române urmează să fie sărbătorită de autorităţile publice din România şi de reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau alte instituţii româneşti din străinătate, „prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative şi artistice cu caracter evocator sau ştiinţific consacrate istoriei limbii române”.

Ziua de 31 august este celebrată, din 1990, în Republica Moldova, sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. Printr-o decizie a Curţii Constituţionale de la Chişinău, dată în 5.12.2013, care a conferit statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă din 27.08.1991, limba română a fost recunoscută ca limbă oficială a Republicii Moldova.

Pentru fluidizarea traficului pietonal, accesul autovehiculelor va fi restricţionat între orele 07.00-14.00, în perimetrul format de intersecţia străzilor Termele Romane/Poarta 1 şi str. Revoluţiei 22 Decembrie/Marcus Aurelius.
Se va acţiona integrat, împreună cu celelalte instituţii cu atribuţii în asigurarea ordinii şi liniştii publice.

Pentru asigurarea unui climat de ordine şi siguranţă publică, jandarmii vor acţiona în principal, pentru protecţia participanţilor; asigurarea măsurilor de ordine publică pe timpul desfăşurării manifestării; prevenirea şi combaterea oricăror fapte care aduc atingere normelor de convieţuire socială.

Deoarece la această sărbătoare participă un public numeros, pentru prevenirea incidentelor nedorite, Jandarmeria Constanţa recomandă cetățenilor să fie atenți la bunurile și obiectele personale (genți, poșete, bagaje etc.), să nu poarte obiecte de valoare care pot atrage atenția unor persoane cu scopuri obscure.

În perioada 15-17 august a.c.,30 jandarmii vor asigura ordinea publică în Mamaia, la evenimentul musical “Sunwaves 16”, unde se aşteaptă peste 3000 de persoane, dar şi la expoziţia de maşini “Team Racing Club”(16-17.08., orele 10.00-20.00), din faţa Hotelului Rex.

Asociația Constanța Ia Atitudine va organiza mâine, 5 iunie, un eveniment inedit pentru a marca Ziua Internațională a Mediului.

Membrii ACIA vor oferi constănțenilor semințe care pot fi plantate în ghivece, acasă, precum și vederi în care sunt prezentate puținele spații verzi pe care le mai are orașul Constanța. ”Facem un gest prin care dorim să atragem atenția că parcurile din oraș dispar încet, dar sigur sub administrația Mazăre. Primarul ne ia spațiul verde, noi încercăm să îi ajutăm pe constănțeni să îl refacă, fie și la ei în case”, spune Andrei Popescu,  președintele ACIA.

Acțiunea ACIA va avea loc la ora 18.00, în fața City Mall.

Reamintim că ACIA și-a exprimat îngrijorarea că, potrivit unor zvonuri, în parcul Tăbăcărie, de-a lungul bulevardului Alexandru Lăpușneanu, se vor construi mai multe imobile. Membrii asociației au trimis o solicitare oficială Primăriei Constanța pentru a afla care este situația juridică a acestor terenuri, iar răspunsul va fi făcut public.

Cu acest prilej, Ministerul Afacerilor Externe reiterează importanţa pe care o au drepturile omului şi libertăţile fundamentale, subliniind că libertatea presei este garanţia oricărei democraţii funcţionale. 

Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu jurnaliştilor din întreaga lume care, în pofida cenzurii, represiunilor şi manipulărilor, pe timp de pace sau de război, şi-au asumat riscuri şi, uneori chiar au plătit cu viaţa, în încercarea de a-şi face meseria şi de a informa opinia publică despre ceea ce se întâmplă cu adevărat pe glob, şi se alătură apelului adresat de Uniunea Europeană tuturor guvernelor, în sensul respectării normelor internaţionale şi  protejării jurnaliştilor.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe acordă importanţă promovării problematicii protecţiei libertăţii de expresie şi aspectelor legate de protecţia activiştilor din spaţiul cibernetic, precum şi accesului la internet, în special în contextul în care statele membre UE acordă importanţă sporită acestui dosar. Cu precădere în ultimii ani, există o concentrare asupra acestui subiect, ceea ce a dus la conturarea unui set de linii directoare ale UE, menite să atragă atenţia asupra restricţiilor nejustificate privind libertatea de expresie şi să promoveze libertatea mass-media.

Informaţii suplimentare:

La 23 decembrie 1993, Adunarea Generală a ONU declara ziua de 3 mai drept Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Inţiativa a fost lansată la Conferinţa Generală UNESCO care, printr-o rezoluţie din 1991 asupra promovării libertăţii presei în lume, a recunoscut că o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a unei societăţi democratice.

Ziua de 2 mai, la Mangalia, a fost dedicată Zilei Europei, manifestare organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene în România, în colaborare cu Primăria Mangalia. La evenimentul desfăşurat sub egida Uniunii Europene au participat Dumitru Filip, directorul Direcţiei de Turism şi Mediul de Afaceri din cadrul Primăriei, Mihai Roşioru, ofiţerul de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, numeroşi elevi ai instituţiilor de învăţământ din Mangalia. Începând cu ora 11.00, evenimentul a cuprins concursuri cu premii, o expoziţie de desene realizate de elevi, precum şi un program artistic susţinut de Corul de copii „Callatis Mangalia România”, dirijat de profesorul Traian Broască. 

În alocuţiunea sa, reprezentantul Primăriei Mangalia, directorul Dumitru Filip a precizat că municipiul Mangalia are relaţii de cooperare în domeniile educaţiei, culturii, sportului cu oraşe înfrăţite din Uniunea Europeană. „Evenimentul de astăzi este un prilej de a ne aduce aminte că suntem cetăţeni europeni, nu doar cetăţeni români şi ne bucură prezenţa tinerilor la această sărbătoare, tineri care beneficiază din plin de acest statut. Mangalia este aşadar cea care deschide astăzi, aici, seria evenimentelor care vor continua la Sibiu şi Bucureşti săptămâna viitoare şi care vor marca împlinirea a 64 de ani de la punerea bazelor Uniuniii Europene”, a declarat directorul Dumitru Filip. Pentru a marca lansarea evenimentelor organizate în acest an cu ocazia Zilei Europei, elevii participanţi au avut ocazia să se plimbe în largul Mării Negre, la bordul ambarcaţiunii Heraclea. Seria evenimentelor „Ziua Europei” adresate publicului larg va continua cu alte două acţiuni programate să aibă loc în Bucureşti şi Sibiu, pe 9 şi 10 mai 2014.

Reprezentanţa Comisiei Europene (RCE) în România reprezintă Comisia Europeană pe plan local şi asigură un flux eficient de informaţii între aceasta şi cetăţenii şi autorităţile României. Viziunea Reprezentanţei este aceea a unei Românii europene atât prin calitatea sa de stat membru, cât şi prin implicarea activă a cetăţenilor săi în construcţia europeană. Misiunea RCE este de a contribui la o cât mai bună înţelegere a Uniunii Europene, a scopurilor, valorilor şi politicilor acesteia, aducând informaţia europeană cât mai aproape de cetăţeni, într-o formă adaptată nevoilor lor specifice.

Astăzi, se împlinesc 95 de ani de la Marea Unire din 1918, un moment unic pentru noi, un moment care ne defineşte ca popor şi care ne poziţionează în mod clar şi ferm pe harta lumii.

Ne apropiem cu paşi repezi de centenarul statului naţional, unitar român. Vom marca în curând 100 de ani de când ne-am luat destinul în propriile mâini şi am decis ca, împreună, uniţi sub acelaşi steag, aceeaşi limbă şi aceleaşi idealuri să ne hotărâm singuri viitorul.

Educaţia a avut, şi atunci, şi are, şi acum, un rol extrem de important în construcţia şi consolidarea poporului şi a statului român. Ea are menirea de a transmite din generaţie în generaţie limba română, de a ne învăţa şi de a ne aminti de strămoşii noştri, care au luptat pentru idealul naţional, de a ne arăta cine suntem, ce vrem şi încotro ne îndreptăm ca societate.

Educaţia transmite, mai departe, copiilor şi nepoţilor noştri valorile în care noi, ca popor, credem, pregătindu-i astfel pentru o lume dominată de diversitate, o lume globală, în care nu graniţele politice şi nu ştampila de pe paşaport vor spune cine suntem şi de unde venim. În această lume a secolului al XXI-lea, cea care va conta va fi identitatea culturală. În cazul nostru, această identitate are în spate secole de istorie şi, în curând, 100 de ani de stat naţional, unitar.

Educaţia şi Cercetarea au devenit, în ultimii ani, domenii cu care România a început să iasă în lume. Acestea au devenit o sursă de mândrie naţională şi de promovare a ţării noastre în lume. Avem elevi şi studenţi extraordinari, avem profesori de calitate, pasionaţi de ceea ce fac, avem cercetători de excepţie, care îşi dovedesc valoarea în competiţii internaţionale de prestigiu.

Elevii români au reuşit, şi anul acesta, să urce pe cele mai înalte trepte ale podiumului la concursurile şi olimpiadele internaţionale.

Cercetătorii români au reuşit să uimească lumea (este cazul echipei de la Cluj, care a creat sânge artificial, dar şi a altor cercetători mai puţin prezenţi în spaţiul public, care reuşesc să facă înaltă performanţă, aici, în România), unii dintre ei fiind incluşi chiar în topul celor mai influenţi oameni din lume – aşa cum este Ionuţ Budişteanu).

Un stat puternic se bazează pe o şcoală puternică. Aceasta este credinţa cu care guvernul actual încearcă să readucă educaţia acolo unde îi este locul. Aşa cum înaintaşii noştri au urmărit cu tenacitate realizarea idealului national şi au luptat pas cu pas pentru ca astăzi să trăim într-o Românie unită, la fel trebuie să procedăm şi noi: să consolidăm treptat, cu răbdare şi perseverenţă, sistemul educaţional, să redăm demnitatea cadrelor didactice şi să desăvârşim astfel opera începută acum aproape un secol – o Românie puternică, demnă în lume, o Românie educată şi o Românie mândră de ceea ce este, un loc în care fiecare cetăţean îşi poate scrie propriul destin, ”a transmis ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, cu ocazia Zilei Naţionale a României.

Sărbătoarea Zilei Naţionale a României este un prilej de aducere aminte şi de cinstire a memoriei celor care au realizat Marea Unire de la 1 decembrie 1918, dar şi a celor care au construit România modernă, pe principiile şi valorile care au stat la baza unităţii noastre naţionale.

Pe aceleaşi principii am clădit împreună România de astăzi, România europeană.

Unitatea ne-a făcut mai puternici, unitatea ne-a făcut să reuşim împlinirea dezideratului naţional de a fi membri ai NATO şi ai Uniunii Europene. Uniţi într-un efort comun, am dovedit că putem fi parteneri de încredere pentru aliaţii noştri în teatre de război, dar şi în efortul de a clădi pacea în lume.

Unitatea ne va face să reuşim ca la aniversarea unui secol de la Marea Unire, să putem spune că visul înaintaşilor noştri s-a împlinit : avem o naţiune liberă, puternică şi mai prosperă.

Ca ministru de externe, îmi exprim speranţa că extinderea Uniunii Europene va continua şi că românii care trăiesc în statele din afara Uniunii, se vor regăsi alături de românii din ţară, într-o Europă Unită lărgită. Un gând special, evident, pentru Republica Moldova şi pentru fraţii noştri care trăiesc dincolo de Prut.

În această zi de sărbătoare, vreau să transmit fiecărui român, din ţară şi din afara graniţelor, un îndemn la solidaritate: să construim împreună destinul României de mâine!

La mulţi ani, tuturor românilor! La mulţi ani, România!

Un alt moment al zilei de astazi a fost organizarea unei sesiuni de prezentări cu şi despre Marea Neagra. Au fost realizate discursuri si expuneri din partea reprezentanţilor ABADL, ai ONG-urilor Oceanic Club si Grupul de Dezvoltare Durabilă, dar şi a elevilor Colegiului Tehnologic Vasile  Pârvan, coordonaţi de Liliana Muscină, directoarea aceste instituţii de învăţământ. Au fost realizate prezentări despre eroziunea costieră, despre maricultură şi acvacultură, despre istoria şi însemnătatea Mării Negre dar şi despre fenomene inexplicabile la mare.

Elevii au mai vizitat laboratorul ABADL unde au discutat cu specialiştii instituţiei. 

Informaţii suplimentare

Data de 31 octombrie a fost desemnata “Ziua Internationala a Marii Negre” in anul 1996, cind toate cele sase tari riverane – Bulgaria, Georgia, Romania, Federatia Rusa, Turcia si Ucraina – au semnat Planul Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Marii Negre impotriva Poluarii. Astfel, in fiecare an, in 31 octombrie, este serbata cea mai izolata mare a lumii. Marea Neagra este aproape in totalitate separata de restul oceanelor lumii, atinge adincimi de pina la 2212 metri si are un bazin hidrografic de 420.000 de km2, suprafata ce corespunde unei treimi din zona continentala a Europei. 

În urmă cu 69 de ani, în acele zile de luptă şi jertfă, de sfârşit de octombrie, românii eliberau ultima brazdă din pământul ţării cotropită prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940, oraşele Carei şi Satu Mare.

       Printre cei mai bine de 500.000 ostaşi români căzuţi pe fronturile celui de-al doilea război mondial, în campaniile din est, până în Crimeea, Caucaz, Cotul Donului şi Stepa Calmucă, sau cea din vest până în munţii Tatra, se înscriu şi numele unor ofiţeri, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi ai Corpului de Jandarmi care, prin faptele lor au înscris pagini de glorie în istoria neamului românesc.

Vineri, 25 octombrie, manifestările dedicate acestui eveniment debutează la sediul I.J.J. Constanţa şi G.J.Mb. Tomis cu înălţarea Drapelului şi intonarea Imnului de Stat, urmate de prezentarea unei expuneri privind semnificaţia acestei zile, la cluburile unităţiilor.

De asemenea jandarmii vor depune coroane de flori la monumentele eroilor neamului din Constanţa, Mangalia, Medgidia şi Cernavodă.