Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor și centralizate de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), piața a înregistrat o contracție vizibilă comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În primele 2 luni decontarea voucherelor a scăzut cu 52% față de aceeași perioadă a anului trecut

Cuprins

1  Scăderea  decontării voucherelor de vacanță

2 Politici publice pentru susținerea vacanțelor în România

3.  Prelungirea programului

În luna ianuarie 2026, valoarea totală a voucherelor de vacanță emise s-a ridicat la 45.169.184,70 lei. În ceea ce privește utilizarea acestora, valoarea voucherelor decontate a fost de 47.904.392,63 lei, în timp ce suma aferentă voucherelor returnate a însumat 1.885.772,09 lei.
În februarie 2026, valoarea totală a voucherelor de vacanță emise s-a ridicat la 45.795.664,95 lei. În ceea ce privește utilizarea acestora, valoarea voucherelor decontate a fost de 47.593.263,63 lei, în timp ce suma aferentă voucherelor returnate a însumat 2.068.589,31 lei.
Comparativ  cu cifrele înregistrate în primele două luni din 2025, se observă o  scăderi totale semnificative pe ambele paliere:
– Emitere: O scădere de 12,4% (de la 103.843.567,06 lei în 2025);
– Decontare: O scădere accentiată de 52,6% (de la 201.469.807,78 lei în 2025).

Politici publice pentru susținerea vacanțelor românilor în țară

„Avem nevoie de politici publice care sa susțină vacanțele românilor în România în contextul în care BNR raportează o ieșire de valută de 9,5 miliarde euro pentru călătorii în străinătate. În plus, impactul social al voucherelor de vacanță este esential pentru familiile care doar cu aceste stimulente își permit o vacanță în propria țară,” a declarat domnul Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte BIBI Group4Travel.
Cel mai alarmant semnal vine din zona decontărilor de către unitățile afiliate. Dacă în primele două luni din 2025 valoarea decontată se ridica la peste 40 milioane de euro, în 2026 aceasta a scăzut la mai puțin de 20 milioane de euro, reprezentând o prăbușire de peste 52%! Tichetele cu valoare înjumătățită stimulează prea puțin achiziția de vacanțe în România

Grup de lucru format din reprezentanții industriei ospitalității

Un grup de lucru format din reprezentanți ai industriei ospitalității, din care a făcut parte și vicepreședintele ANAT, domnul Adrian Voican, a avut recent o întâlnire cu ministrul de resort. În cadrul întâlnirii a fost reiterată susținerea fermă a industriei pentru prelungirea acestui program pentru încă cinci ani, în perioada 2027–2031.

Voucherele reprezintă o măsură cu un puternic rol social! Se adresează în special angajaților cu venituri mai mici, contribuind la sănătate, prevenție și acces real la odihnă. În același timp, ele susțin continuarea investițiilor în turism. În prezent există aproximativ 2000 de proiecte în derulare, în valoare totală de circa 6 miliarde de euro, care nu trebuie să fie puse în pericol. De asemenea, voucherele contribuie la creșterea gradului de ocupare al hotelurilor la nivel național, pe tot parcursul anului, într-un context în care, de exemplu, în ianuarie 2026 gradul de ocupare a fost de doar 20%. Nu în ultimul rând, ele au un rol important în reducerea deficitului balanței valutare din turism, care se situează în prezent la aproximativ -4,5 miliarde de euro.

Conform datelor Institutului Național de Statistică în sezonul estival 2025 și luna septembrie care poate fi considerată din punct de vedere turistic „a patra lună de vară”,  s-au înregistrat scăderi ale sosirilor turiștilor români de -4,2% în iunie, -4,4% în iulie, -6,3% în august și -7,5% în septembrie, comparativ cu aceleași luni din 2024. În contrast, numărul turiștilor străini a continuat să crească: +7,2% în iunie, +0,6% în iulie, +7,1% în august și +11,2% în septembrie.

Tendința se reflectă și în numărul total al înnoptărilor: turiștii români au înregistrat scăderi de -1% în iunie, -5,3% în iulie, -5,9% în august și -5% în septembrie, în timp ce străinii au consemnat creșteri de +6,3% în iunie, +0,1% în iulie, +5,2% în august și +9,3% în septembrie.

Per ansamblu, în primele nouă luni din 2025, sosirile turiștilor români au înregistrat o contracție de -3,3% față de perioada similară din 2024, iar înnoptările au scăzut cu -2%. În același timp, turiștii străini au înregistrat o creștere de +5,8% la sosiri și de +5,1% la înnoptări.

Datele publicate de INS confirmă trendul anticipat de BIBI Touroperator și oferă o imagine completă a sezonului estival 2025, incluzând luna septembrie. După o primă parte a anului marcată de o creștere de aproximativ 10%, turismul intern a intrat într-o fază accentuată de recul, ajungând sub nivelul înregistrat anul trecut.

„Avertizăm de mai mult timp că turismul intern pierde teren și că, în absența unor măsuri de sprijin concrete, situația se va deteriora și mai mult. Politicile actuale de austeritate aplicate în sectorul turistic  nu fac decât să adâncească declinul unei industrii esențiale pentru economia națională. Nu este vorba despre a cere milă sau subvenții, ci despre recunoașterea importanței strategice a turismului și nevoia de a crea un cadru predictibil și sustenabil pentru operatorii din domeniu”, a declarat Adrian Voican, vicepreședinte ANAT si owner BIBI Touroperator.

Cel mai puternic impact l-a avut reducerea voucherelor de vacanță. În primele nouă luni din acest an, valoarea totală a acestor beneficii a scăzut cu aproximativ  70%, comparativ cu anul trecut. Doar în luna septembrie au fost emise mai puțin cu -85% vouchere, față de septembrie 2024! În anii anteriori, voucherele au fost un adevărat motor pentru turismul intern, ajutând milioane de români să descopere destinații locale și să petreacă mai mult timp în țară. Acum însă, odată cu diminuarea lor, vacanțele au devenit mai scurte și mai rare, mai ales pentru familii și pentru cei care destinațiile de vacanță interne.

Un alt factor major este presiunea fiscală crescută asupra industriei ospitalității, de la majorarea TVA pentru servicii turistice până la creșterea costurilor de operare. Toate acestea au dus la prețuri mai mari pentru turiști, iar multe unități de cazare au fost nevoite să reducă investițiile în servicii sau promovare ba chiar au renunțat la o parte dintre angajați, care au fost trimiși în șomaj. Rezultatul? Unele destinații au devenit mai puțin atractive în fața ofertelor externe.

Fără măsuri de sprijin și o strategie clară pentru promovarea turismului românesc, există riscul ca și sezonul 2026 să urmeze același trend descendent. Industria avertizează că este momentul pentru acțiune concretă, nu doar pentru promisiuni, pentru ca turismul românesc să rămână o opțiune viabilă și competitivă atât pentru români, cât și pentru vizitatorii străini.

Sursa foto Ovidiu Oprea

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) atrage atenția asupra faptului că voucherele de vacanță reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri economice și sociale adoptate din 2009 și până în prezent în România, cu efecte pozitive demonstrate asupra economiei naționale, a investițiilor în turism și a menținerii locurilor de muncă.

Voucherele – catalizator economic

Conform studiului privind Impactul socio-economic al sistemului de tichete în România, realizat de către Academia de Studii Economice (ASE) în acest an, eliminarea voucherelor de vacanță ar duce la o pierdere netă de 1,744 miliarde lei din PIB-ul național, pierderea a 17.000 de locuri de muncă, o reducere semnificativă a consumului intern, în special în extrasezon, o accentuare a disparităților regionale, în special în zonele dependente de turism intern.

De asemenea, fiecare milion de lei alocat pentru vouchere susține peste 1.670 de locuri de muncă directe și indirecte, iar eliminarea lor ar duce la pierderea a circa 9.100 de locuri de muncă doar în sectoarele HORECA, transport și agrement local.

Recesiunea din turism este reală în 2025!

Motivele sunt: scăderea puterii de cumpărare, creșterea TVA și reducerea valorii voucherelor de vacanță.

ANAT atrage atenția că în august 2025 s-a înregistrat o scădere de 6,3% a numărului de turiști cazați față de anul precedent, în ciuda faptului că operatorii privați au oferit reduceri masive. „Indiferent de prețuri, o parte dintre români nu s-au mai cazat. Trei luni la rând, în vârful de sezon, contracția economică a fost mai mare de 4%, primul an cu scăderi după pandemie! Județe cu tradiție turistică certă au înregistrat scăderi severe: -38% Argeș, -17,8% Harghita, -15% Prahova în timp ce creșteri au fost în Sibiu și Constanța. Asta arată clar că nu prețul este problema, ci scăderea puterii de cumpărare și lipsa oricăror politici guvernamentale pentru turism”, a subliniat Adrian Voican, vicepreședinte ANAT.

În plus, voucherele au contribuit direct la creșterea veniturilor bugetare prin taxe și impozite colectate din activitatea turistică, generând un efect multiplicator asupra economiei – fiecare leu investit în vouchere produce peste 1,6 lei în PIB.  Studiul ASE mai arată că 90% din veniturile generate de vouchere sunt fiscalizate!

Economia informală raportată la Produsul Intern Brut în țările membre ale Uniunii Europene în 2022, ca pondere: Austria – 6,6%, Bulgaria – 33,1% 3, Croația – 29,7%, Germania – 8,8%, Ungaria – 25,4%, Olanda – 8,2%, România – 29%. Media Uniunii Europene este de 10,8%.  Sursa: Schneider și Asllani, 2022.

Septembrie 2025: -85% vouchere acordate!

Fără voucherele de vacanță, viitorul este sumbru în turismul românesc. Datele preluate de ANAT de la Ministerul Finanțelor arată că în luna septembrie 2025, valoarea  voucherelor acordate s-a prăbușit cu 85% față de aceeași lună a anului trecut. Astfel, în septembrie anul curent angajatorii au achiziționat vouchere de aproape 5,96 milioane de euro față de 38,03 milioane de euro în septembrie 2024. Și aceasta în condițiile în care pe piață au existat încă multe vouchere emise în 2024. Fără a reveni asupra acestei erori strategice, vom asista la falimente și disponibilizări de personal cu efecte în lanț în industriile conexe.

Investițiile în turism, în pericol

Voucherele de vacanță au stimulat investițiile în structuri de cazare, agrement și servicii conexe, întrucât au transmis un semnal de stabilitate și sprijin guvernamental pentru turismul intern. Pe perioada aplicării acestei măsuri, numărul unităților de cazare clasificate a crescut de 5 ori, de la 6300 de unități în 2006 la 28.900 de unități în 2025. Dintre acestea aproape 40% sunt noi sau modernizate în ultimii 3 ani, conform datelor raportate de Ministerul de resort. 28 de hoteluri de 4 și 5 stele aparținând brandurilor internaționale s-au deschis în ultimii ani și ar urma încă 15, în Craiova, Bacău, Satu Mare, Cluj și Arad.

În lipsa acestei măsuri, multe investiții sunt în pericol de a fi amânate sau chiar oprite.

„Eliminarea voucherelor ar duce la pierderi de PIB, locuri de muncă și investiții și ar avea un impact negativ major în domeniul social. Practic, ar fi exact opusul a ceea ce își dorește orice minister al economiei”, a adăugat Adrian Voican.

Impactul voucherelor asupra prețurilor pachetelor turistice

Un mit puternic vehiculat pe rețelele sociale și preluat în mod superficial și de reprezentanțți oficiali este acela că existența voucherelor a mărit prețurile în turism și a descurajat investițiile. Această presupunere aparent logică nu a fost confirmată în mod științific de niciun studiu. Nu există nicio legătură cauzală dovedită între scumpirile anuale și existența cardurilor valorice. Prețurile au crescut în toate țările, chiar în lipsa voucherelor. În România, Eurostat raportează scumpiri de 9,5% dar cele mai mari creșteri sunt în Estonia: +39%, Bulgaria: +23% (o destinație de top pentru vacanțele românilor), Danemarca: +12%.

Asociația Națională a Agențiilor de Turism solicită menținerea și actualizarea valorii voucherelor de vacanță în raport cu inflația, precum și extinderea acestora și către mediul privat, măsură care ar asigura echitate socială, investitii și dezvoltare economică durabilă.

În perioada ianuarie – martie 2025, unitățile de cazare turistică din România, au înregistrat un total de 2496,7 mii persoane față de 2471,2  mii câte au fost înregistrate în 2024, în timp ce numărul de înnoptări a fost de 4773,2 mii, marcând o creștere de 2,2% față de trimestrul I din 2024, când au fost 4671,8 mii.

În ceea ce privește sosirile turiștilor români, în februarie 2025 au fost cu – 4,5% mai puțini turiști decât în februarie 2024, scădere care continuă în martie la o valoare de -4,1% față de perioada similară din 2024.    Pentru turiștii străini avem o evoluție de 1,7% în februarie și 3,1% în martie.

Înnoptările continuă trendul negativ, în februarie 2025 fiind cu – 4,3% la turiștii români  față de februarie 2024, iar în martie –3,1%. Pentru turiștii străini, înnoptările în februarie 2025 sunt cu 1% mai mari decât perioada similară din 2024, evoluție care continuă și în martie, cu o valoare de +3,4%.

Din numărul total de sosiri, în perioada 01.01.-31.03.2025, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 82,5%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 17,5%, cei mai mulți dintre aceștia provenind din Italia, Germania și Regatul Unit.

Din perspectiva touroperatorului, tarifele pentru primul trimestru din 2025 n-au suferit modificări semnificative față de perioada similară a anului trecut, majoritatea creșterilor fiind atribuite serviciilor de masă. Media acestor creșteri nu a depășit 5-10%, însă există unități în sistemul de rezervări a căror tarif a rămas la valoarea celor din 2024.

Față de primul trimestru din 2024 s-a remarcat o creștere a vânzărilor de 3% pentru segmentul munte-balneo și 8% pentru city break, procentul rezervărilor fiind în medie de 55 – 80% în funcție de destinație. Au existat unități de cazare pe Valea Prahovei sau Poiana Brașov. unde gradul de rezervare a fost de 100%. Cererea pentru vacanțe active, sporturi de iarnă și experiențe gastronomice a fost ridicată, turiștii beneficiind și de un sezon de schi prelungit în lunile ianuarie și februarie, care a adus recorduri de turiști la trecerile prin turnicheți. Ambele zone au avut în total deschise 44 de pârtii, cu o lungime de  61 de km.

Pentru zona balneo, turistii au căutat hoteluri clasificate superior, de 4 sau 5 stele, cu ape termale și acces la facilitățile spa și wellness. În primele luni din acest an, bazele de tratament au funcționat la capacitate maximă, datorită cererii crescute pentru servicii de prevenție și recuperare medicală, procentul rezervărilor fiind între 70-90% în funcție de stațiune și unitatea de cazare.

La finalul lunii martie 2025 existau în România 26.533 unități de cazare, cu 584.759 locuri de cazare, dintre care 102 unități de 5* cu 10.518 locuri de cazare, 921 unități de 4* cu 85.407 locuri și 14.894 unități de 3* cu 218.072 locuri de cazare, restul fiind de 2* sau de 1*.

Cele mai solicitate stațiuni pentru zona de munte au fost Sinaia, Predeal și Poiana Brasov, cu peste 65% din totalul rezervărilor, în timp ce pentru zona balneo s-au remarcat stațiuni precum: Băile Felix, Călimănești-Căciulata, Băile Herculane și Băile Tușnad, cu un procent de 75% din totalul rezervărilor.

Vacanțele tip city break sunt pe un trend ascendent iar turiștii români doresc să cunoască țara, cultura, istoria și tradițiile diferitelor regiuni, doresc cazare în hoteluri moderne sau în hosteluri, unde tinerii pot lega prietenii. Pentru vacanțele tip city break s-a remarcat o creștere pentru București, Craiova, Oradea, Sighișoara și Cluj Napoca. Numărul turiștilor străini care au vizitat România a crescut cu 5,1% în primul trimestru din acest an față de perioada similară a anului precedent, iar numărul de înnoptări a crescut cu 4,6% în același interval. Includerea în spațiul Schenghen a favorizat călătoriile, în special în rândul tinerilor, în căutare de locuri noi și evenimente culturale.

Rezervările prin programul „Înscrieri Timpurii”, instrument care se bucură în continuare de un real succes pentru achiziționarea vacanțelor din timp, a  reprezentat în primul trimestru din 2025, 30% din totalul rezervărilor. Reducerile au fost cuprinse între 10% și 50%. În același timp, plata cu voucherele de vacanță, încă existente în piață, a reprezentat 20% din totalul rezervărilor.

Pentru următoarea perioadă, odată cu sosirea sezonului estival în Delta Dunării și pe Riviera Românească, se întrevede o creștere a numărului de rezervări, voucherele de vacanță în varianta 2025 fiind distribuite încă din această lună. Cu ele pot fi achitate de exemplu diferența la avansul prin rezervările  „înscrieri timpurii”, efectuate până la sfârșitul lunii aprilie.

„Turismul românesc e precum respirația economiei. Frământările politice, economice naționale și internaționale se oglindesc  și în apetitul românilor pentru vacanțe. În contextul anulării Visa Waver pentru Statele Unite ale Americii, multe zboruri s-au anulat. Voucherele de vacanță pentru 2025 abia au început timid să fie solicitate din luna mai așa încât rezervările pentru primele 3 luni s-au bazat pe sumele acordate în 2024 și care nu fuseseră consumate. Practic scăderea din februarie, de 4,5% a sosirilor românilor în structurile de cazare clasificate, fusese un semnal că turiștii sunt mai prudenți în rezervări. Ce va fi – depinde mult de rezultatul alegerilor prezidențiale și de rezultatul eforturilor de pace din Ucraina. De 1 Mai am văzut efervescență pe litoral deci turiștii așteaptă vreme bună și vremuri bune cu apetitul pentru vacanțe ridicat”, declară Adrian Voican, președinte Bibi Group4travel.

În ansamblu, din prisma BIBI Touroperator, turismul românesc mai mult a stagnat, lipsa unei strategii aplicate, întârzierea distribuirii voucherelor de vacanță la pachet cu diminuarea valorii acestora și promovarea mult prea slabă fiind principalii factori pentru acest rezultat neașteptat.

Credit foto Ovidiu Oprea

Citește și Cum va fi vremea în următoarele patru săptămâni

Agențiile de turism au pregătite oferte speciale pentru posesorii de vouchere de vacanță. În mod deosebit sunt apreciate vacanțele cu discount prin programul „Înscrieri timpurii”, care oferă reduceri de până la 30% din prețul standard, pentru achiziționarea din timp a biletelor.

Dacă programul “înscrieri timpurii” presupune că datele rezervării nu pot fi modificate, există si categoria rezervărilor „flexibile”, care permit atât modificarea datei sejurului, cât și destinatia aleasă sau hotelurile, numai în interiorul României.

În plus, întrucât începând cu februarie 2022, acestea sunt emise exclusiv pe card electronic, voucherele de vacanță pot fi utilizate și pentru rezervări online în perioada lor de valabilitate.

Importanța voucherelor de vacanță pentru turismul românesc și bunăstarea angajaților

Voucherele de vacanță sunt printre cele mai apreciate beneficii extrasalariale, alături de tichetele de masă, asigurările medicale și bonusurile de performanță, potrivit unui studiu lansat de eJobs anul trecut. Aproximativ 70% dintre angajați primesc beneficii extrasalariale, iar tichetele de vacanță sunt menționate frecvent printre acestea. Totodată, un alt studiu realizat de BestJobs arăta că voucherele de vacanță sunt în topul beneficiilor oferite de angajatori pentru a atrage și reține talente.

În afară de beneficiile aduse angajaților, voucherele de vacanță au susținut și turismul intern. Astfel, în ultimii 10 ani, numărul unităților de cazare clasificate s-a dublat, iar statul român a reușit să scoată din zona gri un mare număr de unități turistice. Totodată, investitorii au căpătat încredere să construiască hoteluri noi și să modernizeze unități existente, valoarea contribuțiilor depășind 2 miliarde de euro.

„Voucherele de vacanță sunt un adevărat “plan Marshall’ pentru turismul românesc, acest proiect fiind esențial pentru stimularea turismului intern, când în extrasezon gradul de ocupare este redus. În același timp, această măsură oferă beneficii extrasalariale angajaților cu venit mic, care de multe ori nu-și permit să plece în concediu. Beneficiarii pot achiziționa un pachet turistic complet care cuprinde, pe lângă cazare și masă, plata transportului sau diferite activități de agrement și excursii opționale”, declară Adrian Voican, vicepreședinte ANAT.

Voucherele de vacanță au avut un impact pozitiv semnificativ, mai ales în perioadele de extrasezon, când stațiunile erau mai puțin frecventate. Un alt trend observat este acela al turismului de weekend, în jur de 30% din utilizatorii de vouchere de vacanță alegând vacanțe scurte de weekend în zone turistice usor accesibile.

ANAT susține extinderea acestui beneficiu și pentru angajații din sectorul privat, în condiții avantajoase. Totuși, în acest an, impozitarea voucherelor s-a dublat, iar angajații din sectorul public cu salarii peste 8.000 lei net au fost excluși de la dreptul de a primi vouchere de vacanță, ceea ce a redus într-o anumită măsură numărul rezervărilor în țară.

„Cei care aveau salarii mari veneau în stațiune să consume voucherul și cheltuiau destul de mult în plus, apreciază hotelieri din Sinaia. Anul acesta au plecat mai degrabă în străinătate, dacă nu au mai fost încurajați de voucher să petreacă vacanța în România. Balanța valutară din turism este puternic debalansată spre cheltuirea valutei în afara țării, relevă un studiu al Băncii Naționale, iar voucherele de vacanță ajută la păstrarea banilor în țară”, mai afirmă Adrian Voican.

Reguli și sancțiuni în utilizarea voucherelor de vacanță

Primirea unui voucher de vacanță permite angajaților să rezerve și să achite costurile de cazare, dar și alte facilități dacă sunt parte din pachetul turistic, precum transportul sau masa, în cadrul unităților turistice partenere. Aceste tichete pot fi utilizate doar pe teritoriul României, în perioada de valabiltate, iar lista partenerilor care acceptă plata cu cardul de vacanță este vastă și diversificată.

Este esențial ca voucherele de vacanță să fie utilizate exclusiv de proprietarul lor, în scopul pentru care au fost emise, adică pentru a acoperi costurile de cazare sau pachete turistice care includ minim cazare, dar si masă, transport, agrement și alte servicii furnizate de către agențiile de turism. Acordarea acestor vouchere s-a dovedit a fi o modalitate  eficientă de a încuraja turismul intern și de a fideliza angajații printr-un beneficiu extrasalarial valoros.

Valoarea unui voucher de vacanță este în 2024 de 1.600 de lei pentru angajații din sectorul public, respectiv 6 salarii minime brute pe economie pentru sectorul privat. Beneficiarii cheltuiesc în medie încă 1.000 de lei pe rezervare, peste valoarea tichetelor, plus alte sume pentru masă și activități la destinație.

ANAT reamintește tuturor beneficiarilor de vouchere de vacanță că tranzacționarea, vânzarea sau cumpărarea acestora este strict interzisă în România. Conform legislației în vigoare, comercializarea voucherelor de vacanță de către angajați, angajatori, unități afiliate și structuri de primire turistică, constituie contravenţie şi se sancţionează cu 14 puncte-amendă (un punct de amendă reprezintă un salariu minim brut), aceștia riscând amenzi de până la 51.800 de lei. În plus, este important de reținut că sistemul voucherelor de vacanță este implementat cu măsuri sporite de securitate, astfel încât rarele cazuri de fraudă cu aceste instrumente au fost identificate cu ușurință și sacționate de către autorități.

De asemenea, hotelurile și agențiile care nu respectă prevederile legii cu privire la pachetul de servicii care poate fi oferit cu vouchere de vacanță (să conțină minim o noapte de cazare), riscă amenzi de până la 51.800 de lei și retragerea certificatului de clasificare, respectiv a licenţei de turism.