Perioada de glorie pentru Abtenau ca stațiune de iarnă a fost în anii ’70, când David Zwilling a devenit campion mondial. A trecut multă vreme de atunci, dar vremurile totuși nu s-au schimbat! Tradiția campionilor mondiali ce provin de pe aceste meleaguri este vie – acest lucru este atestat de schioarea Alexandra Meissnitzer – campioană mondială și olimpică, cât și de schiorul Matthias Lanzinger, campion al Austriei, ambii originari din Abtenau.

A înțelege însă nevoile excepționale ale unui schior cu handicap locomotor și nu numai, este însă o provocare! Dealungul anilor, nume sonore ale scenei sportive, devenite persoane cu dizabilități, au înmulțit rândurile concurenților! Această comunitate  a schiorilor cu dizabilități, a devenit din ce în ce mai puternică. Campioni mondiali și olimpici, victimele sorții, deveniți în urma accidentărilor persoane cu dizabilități, nu au putut sta deoparte și au continuat să practice sportul de performanță în cadrul asociațiilor sportive pentru persoane  cu handicap, câștigând în continuare numeroase medalii. Devotamentul și puterea lor de a merge mai departe este pentru fiecare un exemplu viu. Tânărul erou local, Matthias Lanzinger, care în urma unui grav accident a suferit o amputație, concurează din 2011 la întrecerile pentru persoane cu dizabilități și speră la o medalie la Jocurile Paralimpice din Sotchi.

Nu este de mirare așadar că Abtenau,  o regiune ce a dat schiului de performanță atâtea nume sonore, are o asociație sportivă profesionistă și ne invită la un eveniment sportiv de anvergură. Experiența și pasiunea acestor sportivi minunați, deasemenea infrastructura special create este pentru oricine o garanție de netăgăduit.

Aproximativ 120 de sportivi vor participa la eveniment, printre care și Matthias Lanzinger, Reinhard Sampl respectiv Danja Haslacher. România va fi reprezentată de schioarea Laura Văleanu din Sibiu, căreia în urma unui accident de motocicletă din 2006, i s-a amputat piciorul drept de la nivelul gambei. Înainte de tragica întâmplare fusese selecționată în lotul național de junioare. Ea ales să meargă mai departe, așadar se poate mândri cu faptul  că a fost prima schioare din România calificată la Jocurile Paralimpice, ce au avut loc în 2010 în Vancouver.

“Este o mare onoare pentru orașul Abtenau să găzduiască un asemenea eveniment. Vom garanta tuturor sportivilor că vor ajunge în lumina reflectoarelor, ceea ce le va da o și mai mare încredere în forțele proprii!“, declară organizatorii.

Campionatele Europene pentru persoane cu dizabilități și deficiențe de vedere va avea loc în perioada 12 –15 februarie. Organizator este Uniunea Sportiva din Abtenau. Evenimentul se desfașoară sub patronatul sportivilor de succes cu handicap fizic originari din regiunea de schi Abtenau.

Sunt asteptate toate cadrele didactice din specialitate.

Astăzi, 10 septembrie 2013, în cadrul  „Black Sea Conference”, Valeriu Nicolae Ionescu – director general al  Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa şi reprezentanţii autorităţilor regionale, municipale şi portuare din România, Austria, Bulgaria şi Ucraina au avut discuţii în urma cărora s-a convenit forma finală a „Memorandumului de Înţelegere pentru stabilirea unei cooperări în cadrul Comunităţii de Lucru a Regiunilor Dunării, Regiunilor Mării Negre de Vest şi porturile acestora”, formă acceptată de Ministerul Afacerilor Externe. În perioada următoare se vor realiza procedurile interne ale fiecărei părţi, după care se va trece la semnarea documentului.

După această etapă, partea austriacă va finanţa  împreună cu UE un prim proiect de evaluare, ce se va finaliza cu recomandări privind direcţiile de dezvoltare. În funcţie de aceste direcţii părţile semnatare urmează să iniţieze proiecte cu finanţare europeană, în perspectiva exerciţiului financiar 2014-2020. 

În cadrul aceleiaşi reuniuni s-au pus bazele Proiectului de Cooperare Poarta Multi – Port Regiunea de Vest a Mării Negre, având ca model de succes Asociaţia Porturilor Mării Adriatice de Nord (NAPA), ce cuprinde porturile Veneţia, Trieste (Italia), Rijeka (Croaţia), Koper (Slovenia).

În anul 2012, în contextul preluării de către landul austriac Austria Inferioară a preşedinţiei rotative a Comunităţii de lucru a Statelor Dunărene (ARGE), a evoluţiei în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR) şi a eforturilor Uniunii Europene de revizuire a TEN-T (extindere în afara UE), experţi austrieci au demarat o iniţiativă pentru încheierea acestui Memorandum de Înţelegere, fapt ce corespunde şi intereselor de promovare a Portului Constanţa.

Acest demers vine ca o recunoaştere a importanţei Regiunii Mării Negre de Vest pentru rutele de transport Euro-Asiatice, având în vedere posibilităţile oferite de Strategia UE pentru Regiunile Dunării (EUSDR), cu scopul facilitării comerţului internaţional între participanţii la proiect, prin asigurarea unor servicii de transport combinat, eficiente în regiunea Mării Negre şi a Dunării.  

Scopul Memorandumului de Înţelegere constă în:

– impulsionarea cooperării şi coordonării între părţile semnatare pentru o dezvoltare economică susţinută; 

– recunoaşterea şi definirea premiselor şi condiţiilor pentru eficientizarea fondurilor şi know-how-lui provenite din surse private şi publice;

– definirea unor proiecte comune cu co-finanţare europeană;

– distribuirea între părţi a oricăror fonduri şi resurse ca urmare a unui acord separat.

Proiectul de Cooperare “Poarta Multi – Port Regiunea de Vest a Mării Negre” prevede începerea negocierilor pentru formarea unei organizaţii după exemplul NAPA şi îşi  propune:

– obiective strategice comune în competiţia internaţională; 

– dezvoltarea unor standarde tehnice comune; 

– finanţarea activităţilor comune EUSDR;  

– extinderea punctelor tari specifice fiecărui partener; 

– organizarea comună a legăturilor de transport terestre şi fluviale (conexiunile cu hinterlandul);

– un parteneriat puternic pentru zonele din vecinătate.

Valoarea contractului

Oferta financiară pentru care a fost declarată câştigătoare firma Van Oord Dredging and Marine Contractors este de 420.451.165 lei, echivalentul a 99.940.852,15 euro la cursul de referinţă precizat în documentaţia de licitaţie. 

Această sumă a rămas nemodificată şi în contractul încheiat cu Van Oord.

Modalitatea de atribuire a contractului

Şedinţa de deschidere a ofertelor pentru atribuirea contractului de achiziţie publică  având ca obiect achiziţia  lucrărilor de execuţie pentru obiectivul de investiţie ,,Finalizarea Digului de Larg din Portul Constanţa’’ a avut loc la sediul CN „APM” SA Constanţa, pe 18.02.2010. La această licitaţie publică au participat 11 ofertanţi.

În data de 30.03.2010 a fost încheiat raportul procedurii de atribuire a contractului de achiziţie menţionat, Raportul I, potrivit căruia ofertantul declarat câştigător era Josef Mobius Bau Ag. Împotriva acestui raport au formulat contestaţii la CNSC şase ofertanţi.

Aceste contestaţii au fost soluţionate de către CNSC care a dispus anularea raportului procedurii de atribuire şi refacerea acestuia. Împotriva acestei decizii au formulat plângeri la Curtea  de Apel Constanţa alţi ofertanţi.

Autoritatea Contractantă a dat curs Deciziei CNSC şi a  refăcut Raportul I. Comisia de evaluare, aplicând criteriul de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, a încheiat al doilea raport al procedurii de achiziţie  fiind desemnat câştigător tot Josef Mobius Bau AG. Ulterior refacerii Raportului II, Curtea de Apel Constanţa a dispus eliminarea din competiţiei a ofertantului Josef Mobius Bau Ag. Până la pronunţarea acestei decizii a Curţii de Apel Constanţa, au fost formulate alte trei contestaţii împotriva Raportului II.

În data de 14.07.2010, autoritatea contractantă a dat curs dispoziţiilor deciziei civile nr. 225/25.06.2010 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa şi a încheiat raportul III, ofertant câştigător fiind desemnat Van Oord Dredging And Marine Contractors.

Raportul III a fost anulat prin decizia CNSC. Au fost formulate plângeri împotriva deciziei CNSC. În cursul anului 2012 a fost anulată, de către Curtea de Apel Bucureşti atât această decizie cât şi Raportul III.

Ca urmare a caracterului obligatoriu al deciziei CNSC, autoritatea contractantă a fost obligată să încheie şi Raportul IV al procedurii, prin care a declarat câştigător ofertantul Asocierea „Grup Servicii Petroliere S.A. – Jan de Nul NV”. Împotriva acestuia au fost formulate contestaţii la CNSC. În cursul anului 2012, CNSC a anulat acest raport.

Ca urmare a anulării exprese de către instanţa de judecată a tuturor rapoartelor de atribuire, precum şi a deciziilor CNSC, autoritatea contractantă a întocmit Raportul V al procedurii, declarând câştigător ofertantul Van Oord Dredging And Marine Contractors.

Pe parcursul derulării acestor litigii s-au retras din competiţie 9 ofertanţi, rămânând în cursă două companii: Van Oord Dredging And Marine Contractors şi Asocierea „Grup Servicii Petroliere S.A. – Jan de Nul N.V.”.

După emiterea Raportului V, cei doi ofertanţi s-au contestat reciproc la CNSC. Prin decizia Curţii de Apel Bucureşti au fost respinse ambele contestaţii cu consecinţa menţinerii Raportului V şi posibilitatea finalizării procedurii de atribuire.  

Ca urmare a situaţiei de mai sus, precizăm că oferta câştigătoare a fost stabilită de Comisia de Evaluare, însuşită de Autoritatea Contractantă – CN APM SA Constanţa, şi confirmată de Curtea de Apel Bucureşti, prin menţinerea Raportului V.

Componenţa Comisiei de Evaluare nu a fost stabilită nici de secretarul de stat, la acea dată, Valentin Preda, nici de directorul general Decebal Şerban. Menţionăm că cei doi nu au făcut parte din comisie. 

În acest context, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Valentin Preda şi directorul general al CN „APM” SA Constanţa, Decebal Şerban, nu aveau cum să influenţeze desemnarea câştigătorului. 

Contractul a fost semnat de Decebal Şerban dată fiind funcţia sa, de director general al CN „APM” SA Constanţa şi calitatea de reprezentant legal al companiei.

Semnarea contractului s-a făcut într-o ceremonie la sediul Ministerul Transporturilor la care a participat ministrul şi Valentin Preda, în calitatea sa oficială de secretar de stat.

Obligaţii contractuale 

Precizăm faptul că nu s-au adus modificări substanţiale contractului de execuţie a lucrărilor încheiat cu Van Oord Dredging and Marine Contractors. Contractul corespunde cu cel iniţial din documentaţia de licitaţie, acesta fiind adaptat atât noilor acte normative publicate după întocmirea documentaţiei de licitaţie, cât şi solicitărilor de clarificări din oferta Van Oord. Instanţa de judecată nu a considerat aceste clarificări ca fiind dezavantajoase pentru CN APM.

       Subliniem faptul că, potrivit reglementărilor contractuale (clauze speciale şi clauze generale), Van Oord Dredging and Marine Contractors nu are stipulat dreptul de a renunţa unilateral la contract. Rezilierea contractului este reglementată echilibrat pentru ambele părţi, atât în partea specială cât şi în cea generală a contractului.

Van Oord este executantul unui contract de lucrări. Urmărirea şi supervizarea execuţiei acestor lucrări constituie obligaţii contractuale ale consultantului, obligaţii care fac obiectul altui contract. 

Consultantul are obligaţia să monitorizeze, să prevină, să notifice beneficiarului eventualele vicii aferente lucrărilor de execuţie şi să ia măsuri pentru înlăturarea acestora. De asemenea, tot consultantul are obligaţia să monitorizeze calitatea materialelor folosite, prin contractul de consultanţă existând pârghii suficiente pentru a impune antreprenorului respectarea calităţii impusă prin documentaţia de achiziţie. În plus, calitatea materialelor este impusă şi prin documentaţia de atribuire, documentaţie care face parte integrantă din contract. 

De altfel, un contract de tip „FIDIC”, corelat cu un contract de consultanţă în construcţii, oferă mecanismul optim pentru depistarea din timp a oricăror erori şi remedierea acestora în vederea realizării unor lucrări în conformitate cu prevederile legislaţiei privind calitatea în construcţii.

În ceea ce priveşte afirmaţia că prin contractul încheiat se creează posibilitatea antreprenorului de a creşte valoarea lucrărilor executate şi de a semna acte adiţionale în acest sens, facem clarificarea că proiectul de contract, anexă la documentaţie, prevedea o ajustare a preţului, iar această reglementare a fost menţinută şi în contractul încheiat. 

Precizăm că nu s-au acordat alte facilităţi şi scutiri de taxe companiei Van Oord Dredging and Marine Contractors, altele decât cele aprobate de Consiliul de Administraţie în 2008, care se referă strict la tarifele aplicate navelor care participă la lucrări de investiţii/reparaţii/prestaţii efectuate în baza unui contract/comandă, având ca beneficiar CN „APM” – SA Constanţa. Acest angajament ferm al companiei se adresează tuturor agenţilor economici, este publicat pe site-ul companiei şi produce efecte în mod nediscriminatoriu.   

Referitor la pozele  apărute în presa locală şi naţională pe data de 4 februarie, preluate de mass-media de pe o pagină a reţelei  de socializare facebook, facem următoarele precizări: 

Inspectoratul Şcolar Judeţean  Constanţa consideră că principala preocupare a cadrelor didactice este şi va rămâne optimizarea demersului didactic la clasă şi creşterea calităţii serviciilor educaţionale furnizate în beneficiul elevilor. Totodată, personalul didactic trebuie să aibă o ţinută morală demnă, în concordanţă cu valorile educaţionale pe care  le transmite elevilor, o vestimentaţie decentă şi un comportament responsabil.

 În consecinţă, ISJ Constanţa dezaprobă orice comportament care încalcă normele morale, unanim acceptate de  comunitate. 

Inspector şcolar general adjunct, 

Prof. Mircea Vrană                       

 Anca Teodora Butiuc este profesoara de romana la Colegiului Comercial „Carol I” din Constanta si a postat pe facebook poze in costum de baie de cand a participat la un concurs de miss.

„Fotografiile acelea sunt complet nevinovate. Au fost făcute când aveam 18 ani şi participam la un concurs public de miss. Sunt fotografii foarte vechi şi nu am făcut nimic care să afecteze imaginea nimănui”, spune Anca Teodora Butiuc.

Având în vedere articolul apărut pe “Mediafax” privind constatările Curții de Conturi a României cu ocazia controlului efectuat pentru anul 2010, la A.N. “Apele Române”, vă aducem la cunoștintă următoarele aspecte:

În ceea ce privesc cheltuielile de personal presupuse ilegale, menționate în raportul Curții de Conturi, ANAR consideră că acestea au fost efectuate cu respectarea prevederilor legale și a contractului colectiv de muncă existent, aflat în vigoare. Menționăm că, ANAR  nu beneficiază de venituri de la bugetul statului, așa cum sunt stabilite prin Legea anuală a bugetului pentru cheltuielile de personal și cele necesare funcționării administrative. Toate cheltuielile efectuate în aceste scopuri au fost susținute prin efort propriu, din venituri proprii, generate de mecanismul economic specific gospodăririi apelor. Totodată, legislația specifică instituției noastre dispune ca salarizarea personalului ANAR să fie realizată în temeiul contractului colectiv de muncă aplicabil, angajații ANAR nefiind funcționari publici.

Prin urmare, constatările Curții de Conturi sunt nefondate și ilegale, legislația invocată de acestă instituție în sprijinul constatărilor sale fiind inaplicabilă ANAR.

Plecând de la acestă premisă, ANAR a înaintat contestație atât Curții de Conturi, cât și Instanțelor judecătorești competente, procedurile judiciare fiind în curs de desfășurare.

Pe de altă parte, cu privire la presupusele suplimentări ale investițiilor, decontarea acestora a fost aprobată inclusiv de ordonatorul principal de credite. Cu toate acestea, ANAR a înaintat, de asemenea, documentele necesare recuperării sumelor de la constructorii contractați, instanța judecătorească urmând a se pronunța cu privire la justețea solicitării ANAR, și, implicit, constatărilor Curții de Conturi a României.

În concluzie, ANAR constată că toate informațiile prezentate în acest articol stau sub semnul întrebării, cu privire la veridicitatea și fundamentarea lor, până la prezentarea unor hotărâri irevocabile de către instanțele competente.

În contextul declaraţiilor publice recente ale unor reprezentanţi ai Camerei Deputaţilor apărute în mass-media, conform cărora Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a agreat proiectul de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor, 

Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie face următoarele precizări:

În urma consultării proiectului de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor ce a fost trimis în acest scop instituţiei noastre, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis Camerei Deputaţilor o serie de observaţii, în sensul celor ce urmează:

I. “Având în vedere propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, vă trimitem punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la prevederile care influenţează desfăşurarea procesului penal.

1. Propunem ca punctul 15 al propunerii legislative (referitor la introducerea alineatului 21 al art. 23 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat în sensul:

    „(21) Deputaţii şi senatorii pot fi chemaţi în faţa parchetului şi a instanţei de judecată în calitate de martor. În cazul în care li se solicită să depună mărturie asupra unor fapte sau informaţii de care au luat cunoştinţă în exercitarea mandatului şi  care au caracter clasificat, mărturia se va depune în condiţiile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu informarea Biroului permanent al Camerei din care fac parte.”

Considerăm că textul actual al propunerii legislative nu prevede cu suficientă claritate dacă cele două condiţii referitoare la informaţiile cunoscute de parlamentar sunt cumulative sau alternative, astfel încât prevederea poate ridica dificultăţi de interpretare.

De asemenea, considerăm că obţinerea unei autorizări a Biroului permanent pentru audierea de către un magistrat a unui martor nu se justifică, având în vedere principiul separaţiei puterilor, în condiţiile în care sunt respectate prevederile referitoare la accesul la informaţii clasificate. Trebuie avut în vedere că dispoziţiile legale permit magistraţilor accesul la orice informaţii clasificate pentru care deţin autorizarea necesară, fără acordul instituţiei care deţin aceste informaţii. În practica organelor judiciare există investigaţii privind infracţiuni contra siguranţei naţionale care implică în mod frecvent accesul la informaţii clasificate, iar condiţionarea administrării unui mijloc de probă de o autorizare a unui organ extrajudiciar ar intra în contradicţie cu principiile care guvernează procesul penal.

2. Propunem ca punctul 17 al propunerii legislative (referitor la modificarea art. 24 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat pentru a detalia conţinutul noţiunii de motive concrete, legale şi temeinice, precum şi pentru a indica expres înscrisurile care trebuie să însoţească cererea ministrului justiţiei, întrucât formularea actuală poate determina dificultăţi de interpretare. Considerăm că este necesară o menţiune expresă potrivit căreia cererea nu este însoţită de dosarul cauzei, pentru a evita aparenţa că Parlamentul se substituie instanţei de judecată.

Textul poate fi formulat în sensul:

„(1) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează de către ministrul justiţiei preşedintelui Camerei din care face parte, pentru a fi supusă aprobării plenului camerei respective, în temeiul art. 72 din Constituţia României, republicată. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut în Codul de procedură penală care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei, argumentele avute în vedere şi prezentarea situaţiei de fapt. Cererea nu este însoţită de dosarul cauzei.”

Totodată, considerăm că textul alineatului 2 trebuie să conţină indicarea expresă a Comisiei competente pentru analizarea cererii, pentru a evita dificultăţi de interpretare care ar putea duce la concluzia că este necesară înfiinţarea unei comisii speciale.

3. Propunem ca punctul 18 al propunerii legislative (referitor la introducerea art. 241 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat, prin eliminarea menţiunii „şi va fi comunicată şi Consiliul Superior al Magistraturii pentru a se lua măsurile care se impun”.

În formularea actuală, textul sugerează că în această situaţie Consiliul Superior al Magistraturii ar urma să declanşeze o procedură disciplinară împotriva magistratului, la sesizarea Camerei, ceea ce ar intra în contradicţie cu principiul separaţiei puterilor.

Legalitatea măsurilor dispuse de un procuror poate fi verificată numai de către instanţa de judecată, astfel încât în această etapă procesuală nu pot fi stabilite responsabilităţi în seama unui organ judiciar. În măsura în care o persoană consideră că a fost săvârşită o abatere disciplinară prin care i-au fost afectate drepturile poate sesiza nemijlocit Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

4. Propunem ca punctul 18 al propunerii legislative (referitor la introducerea art. 242 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat în sensul:

„(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizează Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală pentru săvârşirea unei fapte penale care are legătură cu exercitarea mandatului unui ministru care are şi calitatea de deputat sau de senator, în temeiul art. 109 din Constituţia României, republicată. Sesizarea trebuie să conţină motivele concrete, legale şi temeinice, care justifică începerea urmării penale şi nu este însoţită de dosarul cauzei.”

Folosirea terminologiei existente în constituţie şi în deciziile Curţii Constituţionale creşte acurateţea textului şi îl face compatibil cu prevederile noului Cod de procedură penală, potrivit cărora începerea urmăririi penale se dispune doar in rem, fără a mai exista posibilitatea de începere a urmăririi penale împotriva unei persoane.

Totodată, referirea la temeiul constituţional face ca cele două proceduri să fie simetrice, iar prevederea expresă că sesizarea nu este însoţită de dosarul cauzei este necesară pentru motivele indicate anterior.

Trebuie avut în vedere şi faptul că, potrivit deciziilor Curţii Constituţionale, Camerele pot fi sesizate şi în alte modalităţi pentru a cere urmărirea penală a miniştrilor care au şi calitatea de deputat sau de senator, astfel încât ar trebui analizată oportunitatea introducerii unei proceduri care să reglementeze aceste ipoteze.

Alineatul 2 al aceluiaşi articol ar trebui să conţină indicarea expresă a Comisiei competente pentru analizarea cererii şi să prevadă termenul în care aceasta poate întocmi raportul, similar procedurii în cazul în care se cere arestarea preventivă, reţinerea sau percheziţia unui parlamentar.

Pentru aceleaşi argumente, considerăm că alineatul 3 al articolului ar trebui eliminat. Cele două proceduri trebuie să fie simetrice şi nu există argumente care să justifice o un demers suplimentar în cazul cererii de urmărire penală, care are o influenţă limitată asupra situaţiei juridice a unei persoane, în comparaţie cu luarea unei măsuri preventive. Menţinerea referirii la audierea persoanei vizate de sesizare poate afecta celeritatea procedurii, cu consecinţe asupra bunei înfăptuiri a justiţiei.

II. În completarea punctului de vedere transmis iniţial, vă înaintăm un set suplimentar de observaţii cu privire la propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor.

1. Propunem ca punctul 17 al propunerii legislative (referitor la modificarea alineatului 3 al art. 24 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat în sensul:

„(3) Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii ministrului justiţiei se supune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, în termen de 5 zile de la depunerea raportului, cu respectarea prevederilor art.67 şi ale art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată.”

Considerăm că textul actual al propunerii legislative, care se referă numai la hotărârea de aprobare, poate fi interpretat în sensul că hotărârile nu sunt supuse aprobării plenului în situaţia în care comisia care a analizat cererea ministrului justiţiei a întocmit raport cu propunere de respingere, împrejurare care ar intra în contradicţie cu prevederile art. 72 alin. 2 din Constituţie.

În acest sens, trebuie avut în vedere că, potrivit art. 62 din Regulamentul Camerei deputaţilor, Biroul permanent trimite comisiilor, spre examinare şi în vederea elaborării rapoartelor, proiectele de hotărâri ale Camerei, iar potrivit art. 67 alin. 2 din acelaşi act normativ, comisia întocmeşte un raport cuprinzând propuneri motivate privind admiterea sau respingerea actului examinat. Potrivit art. 104 din Regulament, în cea de-a doua ipoteză votul Camerei se dă cu privire la propunerea de respingere a hotărârii.

Din interpretarea acestor prevederi rezultă că potrivit regulamentului pot fi întocmite proiecte de hotărâre de respingere a cererii ministrului justiţiei, iar pentru aceste situaţii propunerea legislativă nu reglementează o procedură de supunere la vot în plen, deşi prevederile constituţionale stabilesc competenţa exclusivă a Camerei de a încuviinţa percheziţia, reţinerea sau arestarea deputaţilor şi senatorilor.

Chiar dacă în practica parlamentară actuală se întocmesc proiecte de hotărâri privind aprobarea cererii ministrului şi în situaţia unui raport cu propunere de respingere, considerăm că legea ar trebui să prevadă proceduri pentru toate situaţiile posibile potrivit regulamentului, având în vedere că uzanţele se pot modifica în timp.

2. Propunem, pentru aceleaşi argumente, reformularea similară a punctului 18 al propunerii legislative (referitor la introducerea art. 242 alin. 5 şi 6 din Legea nr. 96/2006) în sensul:

„(5) Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii de urmărire penală se supune spre dezbatere şi adoptare plenului  respectivei Camere în termen de 5 zile de la depunerea raportului. Aceasta se adoptă cu respectarea prevederilor art.67 şi ale art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată. Votul este secret şi se exprimă prin bile.          

(6) Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii de urmărire penală a unui ministru care are şi calitatea de deputat sau senator se transmite Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Preşedintelui României, de către Preşedintele Camerei respective.”

„Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Una dintre categoriile sociale care a fost nedreptăţită de măsurile arbitrare, luate de guvernarea Boc, a fost rezerva armatei române. Mă aflu aici, în faţa dumneavoastră, ca reprezentant al Guvernului USL, pentru a repara injusteţile produse în ultimii ani printr-o serie de acte normative, care au contribuit la învrăjbirea categoriilor sociale sau au atacat demnitatea unor oameni, a generat mari probleme existenţiale altora şi decesul câtorva, în loc să primească din partea ţării respect şi recunoştinţă.
USL a agreat ca primă măsură reparatorie soluţia de amnistie fiscală, aprobată prin Memorandumul adoptat de Guvern, în şedinţa din 30 mai, şi avizată în unanimitate, ieri, de comisiile de specialitate.
Ca atare, vă solicit, într-o primă etapă, sprijinul pentru a aproba proiectul de lege de modificare a art. 7 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, în sensul amnistierii obligaţiilor de plată rezultate din scăderea pensiilor, ca efect al recalculării şi revizuirii acestora.
Vom stopa, astfel, măsura abuzivă şi de un cinism înfiorător prin care am fi fost obligaţi să le băgăm oamenilor mâna în buzunar, din nou, pentru a restitui sumele primite anul trecut, în deplină legalitate.
Din păcate, din cauza constrângerilor bugetare, nu putem ca, în acelaşi timp, să dispunem şi revenirea pensiilor diminuate la cuantumul din decembrie 2010.
Mai mult, unul dintre principiile fundamentale ale armatei este cel al camaraderiei, care presupune spirit de corp, sacrificiu, dar şi solidaritate. Există în acest moment şi rezervişti din alte structuri militare, altele decât armata, ale căror pensii au fost diminuate şi, pentru care, aceste structuri nu au banii necesari pentru a putea efectua plăţi în consecinţă. De aceea, mi se pare împotriva spiritului de corp ca noi, militarii, să beneficiem, în timp ce alte categorii ar fi nevoite să aştepte încă o bucată de vreme.

Doamnelor şi domnilor,

Intenţia noastră de a repara nedreptăţile nu se opreşte aici! Angajamentul nostru politic este ca, într-o a doua etapă, să includem în viitorul program de guvernare al USL problematica pensiilor militare. Această măsură va fi asumată de partidele din USL la noile negocieri cu FMI, ca din 2013 să demarăm procedurile de revenire a pensiilor militare diminuate la cuantumul din 31 decembrie 2010.
Este un angajament politic al USL. De aceea, votul dumneavoastră de astăzi este hotărâtor pentru că, poate determina, în conformitate cu programul de guvernare, redarea statutului şi a drepturilor rezerviştilor României.

Vă mulţumesc!”

“Vunk Get SMARTI” este numele ultimului mare concert de club, sustinut de VUNK, pana in toamna. Evenimentul va avea loc pe 8 mai, in Silver Church, incepand cu orele 20:00.

Elementul special al acestui concert consta in faptul ca nicio persona nu va putea intra in club fara o pereche de ochelari, fie ei de soare ori de vedere.

Tot in aceeasi seara,  cei care isi achizitioneaza bilete VIP vor avea ocazia sa stea cu baietii de la Vunk in VIP Zone.

„Pe 8 mai este ultimul concert VUNK de club pana in toamna. Am ales ziua de marti, pentru ca acest concert se numeste VUNK GET SMARTI. Totodata, este primul nostru concert in care propunem un element de dress-code, asa ca asteptam ca toti care vin la concert sa-si aduca o pereche de ochelari. Vom filma un moment surpriza la acest concert, asa ca nu conteaza daca sunt ochelari de vedere sau de soare. Important este sa fie cu ochii in patru…la cei patru baieti de la Vunk:).” ne-a spus Cornel.

Biletele s-au pus in vanzare pe www.myticket.ro

Va asteptam pe 8 mai, in Silver Church (Calea Plevnei nr.61), de la orele 20:00,  sa fiti “SMARTI” alaturi de VUNK!