Leul s-a depreciat puternic vineri, 2 octombrie, în raport cu principalele valute, în contextul prelungirii crizei politice. În acest context moneda națională s – ar putea deprecia și mai mult și se pune presiune pe rezervele BNR.

BNR a cotat Euro la 5,3447 lei, cu mult peste valoarea record înregistrată pe 23 septembrie (5,2788). Cu o zi în urmă, leul s-a depreciat puternic și a trecut de 5,33 lei pe piața interbancară. Anterior, euro fusese cotat de BNR la 5,2777 lei, în scădere față de miercuri, când fusese 5,278.

Evoluția de pe piața interbancară marchează o depreciere accentuată a leului într-un context caracterizat de incertitudine politică și presiuni asupra finanțelor publice. Datele Băncii Naționale a României arată, în paralel, o reducere semnificativă a rezervelor valutare în septembrie. Rezervele valutare ale României au scăzut cu 4,8 miliarde de euro.

România așteaptă azi decizia Agenției Standard & Poor’s privind ratingul de țară. Decizia vine după luni de instabilitate politică și într-un moment în care costurile de finanțare au crescut. În aprilie, agenția a reconfirmat ratingul la ultima treaptă recomandată investițiilor.

Calificativul țării este în prezent BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor.

Citește și Urmează un weekend prelungit pentru elevi și profesori

Pe baza calculelor Fitch, Bulgaria, Cehia, Polonia și România îndeplinesc toate criteriile de convergență în ERM II (mecanismul ratelor de schimb), cu excepția participării.

România și Ungaria vor pierde avantajele politicii monetare independente în cazul aderării la euro, avertizează Fitch. Nivelul redus al datoriei guvernamentale a României va permite țării să-și păstreze o anumită flexibilitate, în timp ce economia deschisă a Ungariei va avea de beneficiat de pe urma reducerii costurilor de tranzacționare. „Euroizarea” (nivelul ridicat al împrumuturilor în euro către sectorul privat și cel guvernamental) din cele două țări este, de asemenea, mai limitată decât în Bulgaria și Croația, deși în Ungaria nivelul datoriei guvernamentale în euro este ridicat (23% din PIB). Ținând cont de nivelul ridicat al datoriei externe nete ridicate, adoptarea euro va întări finanțele externe în România și Ungaria

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat recent că România va putea să adere la zona euro cât mai repede cu putință, cu condiția să fie bine pregătită, adică să ajungă la un grad ridicat de convergență reală, care să continue și după adoptarea euro.