Deși destinațiile montane au atras vizitatori, creșterea numărului de turiști nu s-a reflectat într-o evoluție similară a cererii pentru cazare și servicii de restaurant. 

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în prima jumătate a anului 2026, sosirile în stațiunile montane au scăzut cu 4,1%, iar înnoptările cu 6,7%, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Aceste rezultate conturează contextul în care s-a desfășurat sezonul de vară, pentru care numeroși hotelieri semnalează diminuări ale activității de 15–20% față de anul precedent, iar în unele cazuri chiar de 30%.

Tariful mediu pe cameră pentru un sejur în destinațiile montane a ajuns la 643 de lei, față de 622 de lei anul trecut, înregistrând o creștere de numai 3,4%, în ciuda majorării costurilor. Durata medie a sejurului s-a redus cu 4,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 3,6 nopți, potrivit datelor furnizate de BIBI Touroperator

Mulți hotelieri din stațiunile montane descriu menținerea activității tot mai mult ca pe un efort de supraviețuire. Pentru a răspunde scăderii puterii de cumpărare, aceștia au creionat pachete cu tarife last minute reduse, facilități incluse și beneficii suplimentare pentru turiștii care își prelungesc sejurul. În paralel, operatorii unor hoteluri mari, de patru și cinci stele, s-au orientat către turismul de afaceri și segmentul corporate, în încercarea de a compensa diminuarea cererii pentru vacanțe.

Creșterea ușoară a numărului de turiști străini nu a compensat reducerea cererii interne, în condițiile în care aceștia au o pondere semnificativ mai mică decât turiștii români în stațiunile montane. Bugetele de vacanță ale românilor sunt supuse unor presiuni tot mai mari, printre factorii remarcați numărându-se înjumătățirea valorii voucherelor de vacanță, diminuarea puterii de cumpărare și creșterea taxelor în turism.

Una dintre tendințele remarcate în acest an este orientarea către excursiile de o zi. Vizitatorii vin să se bucure de munte, dar aleg tot mai frecvent să nu rămână peste noapte și să limiteze cheltuielile în restaurante. Unii aduc mâncare de acasă sau preferă magazinele și unitățile de tip fast-food. Astfel, aglomerația din anumite zone turistice nu se traduce automat în rezultate mai bune pentru hotelieri și restaurante.

În restaurante, adaptarea a însemnat și simplificarea meniurilor, prin eliminarea unor preparate mai complexe, care necesită mult timp de pregătire, în timp ce unele locații au redus personalul. Alți operatori au ales să mențină tarifele, acoperind deficitul de încasări din rezervele financiare acumulate în anii anteriori. Aceste măsuri reflectă presiunea asupra afacerilor din turismul montan, pentru mulți antreprenori prioritatea devenind menținerea activității.

Pe Valea Prahovei, Sinaia înregistrează scăderi de 1,4% la sosiri și de 2,4% la înnoptări, mai moderate decât cele consemnate la nivelul stațiunilor montane în ansamblu. La Bușteni, înnoptările sunt, de asemenea, în declin, în pofida organizării mai multor evenimente, care au adus mai mulți turiști la recepții, dar pe perioade foarte scurte de  1-2 nopți. În schimb, Valea Doftanei se remarcă prin creșteri consistente în această vară, deși rămâne o destinație de dimensiuni mai mici pe piața turistică. Aici s-a desfășurat în ultimul weekend din această vară, a XXIII-a ediție Festivalului Cașcavelei, care a atras câteva mii de vizitatori.

„Muntele nu a fost gol în această vară, dar trebuie să facem diferența între o stațiune aglomerată și o economie turistică sănătoasă. Excursiile de o zi nu țin locul sejururilor, iar prezența excursioniștilor nu înseamnă automat venituri pentru hoteluri și restaurante. Discuția nu mai este despre dezvoltare, ci despre supraviețuire. Avem nevoie de măsuri care să susțină accesul românilor la vacanțe și să ofere predictibilitate afacerilor. Când scade turismul, pierd și furnizorii, angajații și comunitățile locale. Susținerea turismului înseamnă susținerea economiei românești!” declară domnul Adrian Voican, președinte al Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova și președinte BIBI Group4Travel.

Bilanțul preliminar evidențiază diferența dintre atractivitatea muntelui pentru vizite scurte și cererea efectivă pentru vacanțe de câteva zile. Prezența vizitatorilor în stațiuni trebuie analizată împreună cu evoluția înnoptărilor și a consumului de servicii turistice, pentru o imagine relevantă asupra rezultatelor sezonului.

Citește și

 Dialog româno-american la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. Nicușor Dan a mâncat la popotă împreună cu militarii

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) solicită noului Guvern al României înființarea unei Autorități Naționale pentru Turism (ANT), cu personalitate juridică, direct subordonată Primului-ministru, condusă de un președinte cu rang de ministru, care să participe activ la ședințele de Guvern și să fie ordonator principal de credite.

România este pe ultimul loc în Europa la sosirile de turiști străini, cu 2,4 milioane de turiști în 2024, față de 13 milioane în Bulgaria. Din păcate, nici un Guvern nu înțelege că turismul poate aduce bani mulți la buget. Vede turismul ca pe un lucru superficial și neimportant.

„Turismul este o ramură economică majoră și o carte de vizită internațională. Nu mai putem accepta ca el să fie un departament decorativ într-un minister mamut. De ani de zile nu se respectă legea privind Prima de Incoming, nu există niciun stimulent privind aducerea de turiști străini. Vrem o Autoritate Națională de Turism care să aibă autonomie, buget propriu și reprezentare la nivel înalt, pentru a putea implementa strategii coerente, pe termen lung”, declară Dr. Alin Burcea, președintele ANAT

De prea mulți ani, turismul românesc este tratat ca o anexă birocratică într-un „mega-minister” (al Economiei, Antreprenoriatului sau altor structuri), fără viziune, fără putere de decizie și fără bugete proprii. Acest statut slab și oscilant blochează dezvoltarea unui sector strategic pentru România.

.”Autoritatea Națională de Turism are misiunea să ridice veniturile din turism la 10% din PIB, cu două direcții  clare: să susțină turismul intern stimulând consumul vacanțelor românilor în țară, prin mecanisme precum voucherele de vacanță și să atragă turiști străini. Ținta fiind de 10 milioane de turiști străini anual. Trebuie implementat un OMD național cu un buget de promovare de minim 30 de milioane de euro”, subliniază Adrian Voican, viccepreședinte ANAT și coordonatorul Comisiei de Incoming a ANAT.

De ce este nevoie urgentă de o Autoritate Națională pentru Turism?

Turismul contribuie esențial la PIB și are un potențial enorm de creștere, dar nu poate fi valorificat eficient fără o instituție specializată, cu autonomie reală. După industria auto și sectorul financiar, turismul este oficial cel mai mare angajator. Pe orizontală susține dezvoltarea mai multor industrii (transport, agricultură, servicii) și este un activator de afaceri, un motor real de dezvoltare a economiei.

Tema Organizațiilor de Managament al Turismului (OMD) este tratată superficial. Nu avem OMD nici la nivel național dar nici la București, care este Capitala țării, are potential turistic dar nu este promovată ca atare.

România nu are o strategie națională de turism coerentă, aplicabilă și susținută pe termen lung, tocmai din cauza lipsei unei structuri dedicate, stabile și eficiente.

Industria turismului este puternic fragmentată și lipsită de sprijin direct, iar parteneriatele public-privat suferă din cauza lipsei unui interlocutor guvernamental puternic și dedicat.

În alte țări europene, turismul este tratat ca prioritate națională, având ministere sau autorități proprii, care implementează politici clare de atragere a turiștilor și investițiilor.

În România, schimbările frecvente de structură administrativă și bugetară din ultimii ani au blocat proiecte majore, campanii de promovare și participări internaționale.