Primele explozii au fost auzite în jurul orei 1 și 40 de minute. Alte valuri de atac au urmat câteva ore mai târziu. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, Rusia a lansat în timpul nopții 68 de rachete și 351 de drone asupra Ucrainei. A fost unul dintre cele mai ample atacuri din ultimele săptămâni. Sistemele de apărare aeriană au doborât sau neutralizat 37 de rachete și 326 de drone.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat NATO să ia ”decizii ferme” în cadrul summitului din această săptămână de la Ankara, după noul atac al Rusiei asupra Kievului.

Alcătuită din 14 paragrafe, înțelegerea prevede că Teheranul nu va deține niciodată arme nucleare și se angajează să dilueze uraniul îmbogăţit, în schimbul ridicării sancţiunilor de către americani.

Acordul va fi semnat oficial vineri, la Geneva, de către vicepreședintele american JD Vance și președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf.

Cele 14 puncte ale acordului, conform CNN:

• Republica Islamică Iran și Statele Unite, împreună cu aliații lor din războiul actual, declară, odată cu semnarea prezentului Memorandum de Înțelegere, încetarea imediată și definitivă a războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, și se angajează ca, de acum înainte, să nu mai lanseze nicio acțiune ostilă una împotriva celeilalte și să se abțină de la amenințarea cu forța sau de la folosirea acesteia una împotriva celeilalte. Acordul final va confirma prevederile prezentului articol și ale celorlalte articole.
• Republica Islamică Iran și Statele Unite se angajează să-și respecte reciproc suveranitatea și integritatea teritorială și să se abțină de la a se amesteca în afacerile interne ale celeilalte părți.
• Republica Islamică Iran și Statele Unite se angajează să negocieze și să ajungă la un acord final într-un termen maxim de 60 de zile, care poate fi prelungit de comun acord.
• Imediat după semnarea prezentului Memorandum de Înțelegere, Statele Unite vor ridica blocada navală și vor împiedica orice interferență sau obstrucționare împotriva Republicii Islamice Iran, restabilind traficul la capacitate maximă în termen de cel mult 30 de zile; traficul navelor va fi proporțional cu volumul de trafic din perioada anterioară războiului din partea Republicii Islamice Iran. De asemenea, Statele Unite se angajează să-și retragă forțele din zonele înconjurătoare în termen de 30 de zile de la încheierea acordului final.
• La semnarea prezentului Memorandum de înțelegere, Republica Islamică Iran va lua imediat măsuri pentru a asigura reluarea, în termen de 30 de zile, a traficului navelor comerciale din Golful Persic către Marea Omanului și invers, la volumul dinainte de război, ținând seama de necesitatea eliminării obstacolelor tehnice și a neutralizării minelor de către Iran.
• Statele Unite se angajează, împreună cu partenerii săi regionali, să elaboreze un plan cuprinzător, convenit de ambele părți, pentru reabilitarea și dezvoltarea economică a Republicii Islamice Iran, asigurând în același timp o finanțare de cel puțin 300 de miliarde de dolari. Mecanismul de punere în aplicare a acestui plan, ca parte a acordului final, va fi formulat în termen de 60 de zile.
• Statele Unite se angajează să ridice, conform unui calendar care urmează să fie convenit în cadrul acordului final, toate tipurile de sancțiuni la care este supusă în prezent Republica Islamică Iran, inclusiv rezoluțiile Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și ale Consiliului Guvernatorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), precum și toate sancțiunile unilaterale ale SUA, atât primare, cât și secundare.
• Republica Islamică Iran reiterează că nu va produce niciodată arme nucleare. Republica Islamică Iran și Statele Unite au convenit că soarta materialului îmbogățit și soarta tuturor celorlalte chestiuni legate de domeniul nuclear convenite de comun acord, inclusiv nevoile nucleare ale Iranului, vor fi abordate în mod adecvat într-un acord final; acordul final va confirma dispozițiile prezentului articol.
• Republica Islamică Iran și Statele Unite convin că, până la încheierea unui acord final, vor menține statu quo-ul: Iranul va menține statu quo-ul în ceea ce privește programul său nuclear, iar Statele Unite nu vor impune noi sancțiuni asupra Iranului și nu își vor consolida forțele în regiune.
• Statele Unite se angajează ca, imediat după semnarea prezentului Memorandum de Înțelegere și până la data ridicării sancțiunilor, Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite să emită derogări pentru exporturile de țiței iranian, produse petrochimice și derivate ale acestora, precum și pentru toate serviciile conexe, inclusiv servicii bancare, de asigurări, de transport și altele asemenea.
• Statele Unite se angajează ca, în funcție de evoluția negocierilor în vederea încheierii unui acord final, fondurile și activele înghețate sau restricționate ale Republicii Islamice Iran să fie deblocate și puse la dispoziție în întregime. Aceste fonduri, indiferent dacă sunt deținute în contul principal sau transferate, vor fi utilizate pentru orice plată către beneficiarii finali stabilită de Banca Centrală a Republicii Islamice Iran și vor fi disponibile în întregime pentru utilizare. Statele Unite se angajează să elibereze toate autorizațiile și licențele necesare în acest sens.
• Republica Islamică Iran și Statele Unite convin că va fi instituit un mecanism pentru a supraveghea punerea în aplicare cu succes a Acordului Final și respectarea angajamentelor viitoare prevăzute de acesta.
• După semnarea prezentului Memorandum de Înțelegere și după primirea garanțiilor privind începerea punerii în aplicare a articolelor 4, 5, 10 și 11 din prezentul Memorandum de Înțelegere, precum și continuarea punerii în aplicare a acestor măsuri, Republica Islamică Iran și Statele Unite vor iniția negocieri pentru un acord final exclusiv cu privire la articolele rămase.
• Acordul final va fi aprobat printr-o rezoluție cu caracter obligatoriu a Consiliului de Securitate al ONU.

Citește și

Adrian Veștea merge în parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor „Mai puține orgolii și dispute politice”

Trump susţine că Iranul s-a oferit să nu deţină arme nucleare pentru mai mult de 20 de ani, în condiţiile în care ambiţiile nucleare ale Teheranului au constituit un punct de blocaj la negocierile de la Islamabad din weekendul trecut.

A început Războiul și în Orientul Mijlociu, Israelul și SUA au lansat, sâmbătă dimineață, un atac asupra Iranului. Operațiunea a fost planificată timp de luni de zile și data începerii ei a fost stabilită cu săptămâni în urmă, a declarat pentru Reuters un oficial israelian din domeniul apărării. Operațiunea israeliană a fost coordonată cu SUA, a adăugat acesta.

Președintele american Donald Trump a spus sâmbătă că Statele Unite au început „operațiuni de luptă majore” în Iran. „Obiectivul nostru este să apărăm poporul american prin eliminarea amenințărilor iminente din partea regimului iranian”, a spus Trump  pe rețelele de socializare.

„Statul Israel a lansat un atac preventiv împotriva Iranului pentru a elimina amenințările la adresa Statului Israel”, a anunțat sâmbătă dimineață ministrul apărării, Israel Katz.

Israelul i-a luat la țintă pe cei din conducerea Republicii Islamice, în timp SUA și-a îndreptat atenția asupra țintelor militare și a bazelor de rachete balistice care reprezintă o „amenințare iminentă”.

Într-un discurs postat și pe rețeaua sa de socializare, Donald Trump le-a adresat un mesaj Gărzilor Revoluționare să se predea.„Veți fi tratați corect și veți avea imunitate, altfel veți muri cu siguranță”,

Primele informații despre oficiali iranieni care au fost uciși în atacuri ministrul apărării iranian Amir Nasirzadeh și comandantul Gărzii Revoluționare Mohammed Pakpour .

Ministerul de Externe de la Teheran a transmis că Iranul „nu va avea nicio ezitare” în răspunsul său la noua agresiune militară. „A sosit momentul să apărăm patria și să înfruntăm atacul militar al inamicului. La fel cum eram pregătiți pentru negocieri, am fost și mai pregătiți pentru apărare în orice moment. Forțele armate ale Republicii Islamice Iran vor răspunde cu fermitate agresorilor”, a spus acesta într-un comunicat.

La câteva ore după primele explozii din Teheran au fost raportate atacuri iraniene în Dubai, Bahrain, Abu Dhabi, Qatar și Kuweit, țări în care se află dislocate forțe militare americane. O bază navală a Statelor Unite din Bahrain ar fi fost lovită de rachete ale Teheranului.

Câștigătorii  Grammy 2026:

Înregistrarea anului – „Luther” – Kendrick Lamar cu SZA

Albumul anului – „Debí Tirar Más Fotos” – Bad Bunny

Cântecul anului – „Wildflower” – Billie Eilish O’Connell & Finneas O’Connell

Cel mai bun artist debutant – Olivia Dean

Producătorul anului (non-clasic) – Cirkut

Compozitorul anului (non-clasic) – Amy Allen

Cea mai bună interpretare pop solo – „Messy” – Lola Young

Cea mai bună interpretare pop duo/ grup – „Defying Gravity” – Cynthia Erivo & Ariana Grande

Cel mai bun album pop vocal – „Mayhem” – Lady Gaga

Cea mai bună înregistrare dance/ electronic – „End of Summer” – Tame Impala

Cea mai bună înregistrare dance pop – „Abracadabra” – Lady Gaga

Cel mai bun album dance/ electronic – „Eusexua” – FKA Twigs

Cea mai bună înregistrare remixată – „Abracadabra (Gesaffelstein Remix)” – Gesaffelstein, remixer (Lady Gaga, Gesaffelstein)

Cea mai bună intepretare rock – „Changes (Live From Villa Park) Back to the Beginning” – Yungblud Featuring Nuno Bettencourt, Frank Bello, Adam Wakeman, II

Cea mai bună interpretare metal – „Birds” – Turnstile

Cel mai bun cântec rock – „As Alive as You Need Me to Be” – Trent Reznor & Atticus Ross (Nine Inch Nails)

Cel mai bun album rock – „Never Enough” – Turnstile

Cea mai bună interpretare muzică alternativ – „Alone” – The Cure

Cel mai bun album de muzică alternativ – „Songs of a Lost World” – The Cure

Cea mai bună interpretare R&B – „Folded” – Kehlani

Cel mai bun album R&B – „Mutt” – Leon Thomas

Cea mai bună interpretare rap – „Chains & Whips” – Clipse, Pusha T & Malice Featuring Kendrick Lamar & Pharrell Williams

Cel mai bun cântec rap – „TV Off” – Jack Antonoff, Larry Jayy, Kendrick Lamar, Dijon McFarlane, Sean Momberger, Mark Anthony Spears & Kamasi Washington, songwriters (Kendrick Lamar Featuring Lefty Gunplay)

Cel mai bun album rap – „GNX” – Kendrick Lamar

Cea mai bună interpretare jazz – „Windows – Live” – Chick Corea, Christian McBride & Brian Blade

Cel mai bun album jazz vocal – „Portrait” – Samara Joy

Cel mai bun album jazz instrumental – „Southern Nights” – Sullivan Fortner Featuring Peter Washington & Marcus Gilmore

Cel mai bun cântec country – „Bitin’ List” – Tyler Childers

Cel mai bun album blues tradiţional – „Ain’t Done With the Blues” – Buddy Guy

Cel mai bun album folk – „Wild and Clear and Blue” – I’m With Her

Cel mai bun album gospel – „Heart Of Mine” – Darrel Walls, PJ Morton

Cel mai bun album pop latino – „Cancionera” – Natalia Lafourcade

Cel mai bun album musica urbana – „DeBÍ TiRAR MáS FOToS” – Bad Bunny

Cel mai bun album reggae – „BLXXD & FYA” – Keznamdi

Cel mai bun album muzical pentru copii – „Harmony” – FYÜTCH & Aura V

Cea mai bună copertă de album – „Chromakopia” – Shaun Llewellyn & Luis “Panch” Perez, art directors (Tyler, the Creator)

Donald Trump a lansat un atac dur la adresa prezentatorului Trevor Noah, după gala premiilor Grammy 2026, pe care a catalogat-o drept „de neprivit”, acuzându-l pe acesta de afirmații „false și defăimătoare” și amenințând că îl va da în judecată pentru glumele legate de Jeffrey Epstein.

„Premiile Grammy sunt cele mai proaste, practic imposibil de urmărit! CBS are noroc că nu mai are gunoiul ăsta în program”, a scris Trump  pe Truth Social,

Aceste evenimente au avut loc în contextul în care preşedintele american Donald Trump, care a trimis o flotilă de război în Caraibe, a menţionat posibilitatea unor atacuri terestre împotriva Venezuelei şi a afirmat că zilele preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro sunt „numărate”.

Pe rețelele sociale au apărut imagini cu incendii de amploare, cu mari degajări de fum, fără a fi însă posibilă localizarea cu precizie a locului acestor explozii, care par să fi avut loc în sudul și estul capitalei Venezuelei.

Guvernul venezuelean a reacționat printr-un comunicat în care „respinge, condamnă și denunță” ceea ce a numit o „agresiune militară” din partea Statelor Unite, avertizând că un astfel de atac pune în pericol pacea și stabilitatea în America Latină și Caraibe și poate afecta viața a milioane de oameni. În acest context, președintele Nicolas Maduro a declarat stare de urgență și a susținut funcționarea apărării naţionale: „sistemul de apărare naţională a garantat şi garantează integritatea teritorială, pacea ţării şi utilizarea şi apartenenţa tutotor teritoriilor”.

Donald Trump și-a impus puterea politică și influența în spatele unui plan care preia, practic, cererile Rusiei și le prezintă drept propuneri de pace. Ele se rezumă la puțin mai mult decât un ultimatum de capitulare pentru Ucraina. Planul are 28 de puncte. Printre cele mai importante: cedarea către Rusia a teritoriilor pe care aceasta le-a ocupat cu forța în Crimeea și Donbas, dar și a unor zone pe care a încercat, fără succes până acum, să le cucerească. În regiunile Herson și Zaporojie, teritoriul ar urma să fie împărțit după liniile actuale ale frontului. Ar fi create zone demilitarizate, iar Rusia ar renunța la mici fâșii de teren pe care le-a ocupat. Armata ucraineană ar fi practic neutralizată, redusă la mai puțin de jumătate, limitată la 600.000 de militari. Ucraina ar fi pentru totdeauna exclusă de la aderarea la NATO. Dar cea mai sensibilă prevedere pentru alianța occidentală este că discuțiile dintre Rusia și NATO ar fi mediate de Statele Unite, țara care ar trebui să fie principalul pilon al alianței, nu un arbitru extern.
De asemenea, 100 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate ar urma să fie folosite pentru reconstrucția Ucrainei, însă doar în moduri din care America ar putea obține profit.

Planul i-a luat prin surprindere pe aliați, care cu greu reușesc să țină pasul. Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Keir Starmer au discutat sâmbătă, în cadrul summitului G20 din Johannesburg, despre planul Statelor Unite privind Ucraina. Planul unilateral al SUA „este o bază care va necesita muncă suplimentară”, au declarat sâmbătă liderii occidentali reuniţi în Africa de Sud la Summitul G20.

În tot acest timp, Donald Trump a declarat că planul de pace propus de SUA nu este oferta finală pentru a pune capăt războiului cu Rusia. Pe de altă parte, Ucraina și Statele Unite vor avea discuții în Elveția pe această temă. Anunțul a fost făcut de secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare. Acestea ar urma să aibă loc săptămâna viitoare.

În timp ce Ucraina arde, simpatia Americii pare să încline, tot mai evident, spre Moscova. Dacă Rusia este lăsată să păstreze teritoriile luate cu forța și să impună condiții prin intermediul negociatorilor americani, libertatea pe care Ucraina luptă să o apere de peste trei ani este acum în mare pericol.

Administrația Trump a revocat joi dreptul Universității Harvard de a înscrie studenți străini, aplicând o pedeapsă severă instituției de elită pentru că a refuzat să se supună cerințelor politice ale administrației

Casa Albă a declarat  că „înscrierea studenților străini este un privilegiu, nu un drept” și a acuzat conducerea Harvard că a transformat „instituția lor odată măreață într-un focar de agitatori antiamericani, antisemiti și pro-teroriști”.

”Certificarea Programului SEVIS (Student and Exchange Visitor) al Universităţii Harvard este revocat cu efect imediat”, a anunţat, într-o scrisoare adresată Universităţii, secretara Securităţii Interne Kristi Noem.

Acest program este principalul sistem prin care studenţii străini sunt autorizaţi să studieze în Statele Unite.

Potrivit lui Noem, această decizie înseamnă că Harvard are interdicţia să primească studenţi care deţin vize de tip F sau J în anul şcolar 2025-2026, o potenţială pierdere uriaşă pentru universitate.

”Acţiunea Guvernului este ilegală. Suntem deplin hotărâţi să menţinem capacitatea Harvardului de a primi studenţi şi cercetători internţaionali, originari din peste 140 de ţări, care îmbogăţesc în mod considerabil Universitatea şi întreaga naţiune”, anunţă într-un comunicat Universitatea. Ea anunţă  că are 9.970 de persoane în populația academică internațională, iar datele arată că 6.793 de studenți internaționali reprezintă 27,2% din totalul înscrierilor pentru anul academic 2024-25.

Filiala Harvard a Asociației Americane a Profesorilor Universitari a declarat într-un comunicat că „condamnă în termenii cei mai fermi atacul neconstituțional al administrației Trump asupra studenților noștri internaționali”. Grupul de profesori a afirmat că această decizie „extinde atacul terorizant al administrației Trump asupra studenților și cercetătorilor internaționali din Statele Unite”.
„Studenții internaționali sunt membri esențiali ai comunității Harvard”, se mai arată în comunicat.

Citește și

Unde are loc BURSA generală a locurilor de muncă