Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situație care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judeca

Procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea au dispus, prin rechizitoriu, la data de 30.05.2013, punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor TOCĂNEL EUSEBIU CRISTINEL, PERCA ŞTEFAN CĂTĂLIN, BURTEA VIJAI COSTIN, MICU MARINEL COSMIN, MARĂ AUGUSTIN, CĂCĂREAZĂ VASILE TAILOR, DIMA NICU, NEGRU CONSTANŢA, BENGIN VASILE, BURETE VASILE, BURETE GHEORGHE, SĂNDULESCU VASILE, SĂNDULESCU VALENTIN, GOLOŞOI ALEXANDRU, UNGUREANU NICOLETA MIHAELA ŞI TRACHE GHEORGHE  pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, complicitate la evaziune fiscală şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea situaţie de fapt: 

În perioada august 2011 – februarie 2012, inculpaţii PERCA ŞTEFAN CĂTĂLIN, BURTEA VIJAI COSTIN, MICU MARINEL COSMIN, MARĂ AUGUSTIN, CĂCĂREAZĂ VASILE TAILOR, DIMA NICU, NEGRU CONSTANŢA, BENGIN VASILE, BURETE VASILE, BURETE GHEORGHE, SĂNDULESCU VASILE, SĂNDULESCU VALENTIN, GOLOŞOI ALEXANDRU, cu sprijinul inculpaţilor TRACHE GHEORGHE şi UNGUREANU NICOLETA MIHAELA (contabili), împreună cu inculpatul TOCĂNEL EUSEBIU CRISTINEL – director general adjunct al unei societăţi comerciale,  au realizat în numele altor şase societăţi, achiziţii de cereale de la diferiţi furnizori, pe care le-au livrat către cea dintâi, iar în scopul de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale către bugetul statului, deşi au achiziţionat şi livrat grâu sau porumb, au întocmit facturi de achiziţie şi de livrare în care au menţionat produsul triticale respectiv mălai furajer, în declaraţiile fiscale depuse la organul fiscal declarând aceste livrări fictive dar şi achiziţii fictive ale acestor produse de la furnizori.

Prin această modalitate, cele şase societăţi comerciale au încasat fără drept sume de bani reprezentând TVA, realizând astfel venituri suplimentare pe care nu le-au declarat, iar societatea reprezentată de inculpatul Tocănel Eusebiu Cristinel a dedus în mod nelegal TVA – ul aferent facturilor de aprovizionare, prin scăderea TVA-ului plătit fictiv din TVA-ul colectat din vânzări.

Mecanismul utilizat de inculpaţi prin societăţile implicate în circuitul comerţului cu triticale şi mălai furajer, constă în achiziţia, în cea mai mare parte, de grâu şi porumb, de la producători agricoli, neplătitori de TVA, înregistrarea fictivă a achiziţiilor de la firme plătitoare de TVA, plata în numerar, facturarea produsului triticale la procesator (pentru neîncadrarea în prevederile OUG nr. 49/2011 – potrivit cărora pentru grâu şi porumb se aplică măsurile de simplificare -taxare inversă), loc în care produsul dispare prin măcinare şi amestec cu alte materii prime, în compoziţia nutreţurilor, încasarea contravalorii cerealelor, inclusiv TVA, prin viramente bancare, retragerea de numerar din cont si astfel, ciclul se reia, fără plata TVA la bugetul de stat.

Prejudiciul total cauzat bugetului statului este în sumă de 1.839.703 lei, echivalentul sumei de 421.185 euro.

În cauză, procurorii au instituit măsuri asiguratorii până la concurenţa sumei de 1.441.877 lei, până în prezent, prejudiciul recuperat fiind în valoare de 1.568.724 lei.

Cercetările penale au fost efectuate în colaborare cu ofiţeri din cadrul I.P.J. Vâlcea – Serviciul de Investigare a Fraudelor şi cu sprijinul tehnic al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă.

 Dosarul a fost înaintat, spre competentă soluţionare, Tribunalului Vâlcea. 

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările în cauza cunoscută mass-media sub denumirea „Fraude la referendum” Bolintin Vale şi au dispus, la data de 05.04.2013, punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor CEAUŞU DUMITRA şi PRODAN NICULAE sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000, respectiv introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale. 

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea situaţie de fapt:

Cu ocazia desfăşurării Referendumului naţional din data de 29.07.2012, în calitate de preşedinte al unei secţii de votare din localitatea Bolintin Vale, judeţul Ilfov, inculpata  Ceauşu Dumitra a falsificat lista suplimentară aferentă urnei mobile, prin certificarea acesteia (ca urmare a aplicării semnăturii), deşi lista conţinea menţiuni false, respectiv un număr de 10 persoane figurau de 2 ori în această listă.

Totodată, cu acelaşi prilej, inculpatul Prodan Niculae, în calitate de membru al biroului electoral al aceleiaşi secţii de votare din Bolintin Vale, însărcinat cu deplasarea cu urna mobilă la domiciliul persoanelor înscrise în lista suplimentară, a falsificat această listă, în sensul că a permis ca, în cazul mai multor persoane care figurau pe listă, semnătura să fie executată de alte persoane decât cele ale căror date erau înscrise în acest document, inclusiv de inculpat, faptă urmată de introducerea în urna mobilă a unui număr corespunzător de buletine de vot.  

Sintetizând, din rechizitoriul procurorilor reiese că au fost fraudate un număr de  130 voturi, reprezentând un procent de aproape 20% din numărul total de voturi exprimate.

Dosarul a fost înaintat, spre competentă soluţionare, Judecătoriei Bolintin Vale.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările în cauza cunoscută mass-media sub denumirea „Fraude la referendum” Constanţa şi au dispus, la data de 25.03.2013, punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor IORDAN ELENA, TACHE ADELINA GABRIELA, NEGOIŢĂ FELICIA, TACHE CONSTANTIN, VĂRVĂROIU VASILICĂ, FLOREA DIANA, SIMION LENUŢA – LĂCRĂMIOARA, MIUŢU MARIOARA, GHIBĂLDAN DANIELA, GRĂDIŞTEANU ANDREI ALEXANDRU şi STĂNIMIR VIOLETA sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000, respectiv introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale. 

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea situaţie de fapt:

I. Inculpaţii Iordan Elena, Tache Adelina Gabriela, Negoiţă Felicia, Tache Constantin şi Vărvăroiu Vasilică, în calitate de preşedinte, respectiv, membri ai biroului electoral al Secţiei de votare nr. 489 din localitatea Lumina, judeţul Constanţa, cu ocazia desfăşurării Referendumului naţional din data de 29.07.2012, de comun acord, au recurs la falsificarea unui număr de cel puţin 222 de semnături ale unor persoane înscrise pe listele electorale permanente ale secţiei, urmată de introducerea în urnă, în mod fraudulos, a unui număr de tot atâtea buletine de vot, şi au întocmit în fals procesul verbal privind rezultatele referendumului.

II. Inculpata Florea Diana, în calitate de preşedinte al biroului electoral din cadrul Secţiei nr. 490 – localitatea Lumina, judeţul Constanţa, a permis denaturarea rezultatului procesului electoral prin semnarea în fals pe listele permanente a unui număr de 45 de votanţi.

III. Inculpaţii Simion Lenuţa – Lăcrămioara, Miuţu Marioara, Ghibăldan Daniela, Grădişteanu Andrei Alexandru şi Stănimir Violeta, în calitate de preşedinte, respectiv, membri ai biroului electoral al Secţiei de votare nr. 488 din localitatea Lumina, judeţul Constanţa, cu ocazia procesului electoral desfăşurat la data de 29.07.2012, au recurs la falsificarea unui număr de cel puţin 180 de semnături ale unor persoane înscrise pe listele electorale permanente ale secţiei, urmată de introducerea în urnă, în mod fraudulos, a unui număr de cel puţin 135 buletine de vot, corespunzător parţial semnăturilor executate în fals, semnând apoi procesul-verbal privind rezultatele referendumului în care erau consemnate date nereale.

Sintetizând, din rechizitoriul procurorilor reiese că au fost fraudate un număr de  402 voturi din totalul de 2842 alegători.

Dosarul a fost înaintat, spre competentă soluţionare, Judecătoriei Constanţa.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus, prin rechizitoriu, punerea în mişcare a acţiunii  penale şi trimiterea în judecată a inculpatului Vântu Sorin Ovidiu, aflat în prezent în executarea unei pedepse privative de libertate într-o altă cauză, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de spălare de bani (2 fapte) şi instigare la delapidare.

Cercetările finalizate în prezentul dosar penal au ca și fundament de plecare cercetările efectuate de către organele judiciare în dosarele penale referitoare la devalizarea Fondul Naţional de Investiţii – FNI, Banca Agricolă – BA, Banca de Investiţii și Dezvoltare – BID și Banca Română de Scont, așa cum au fost completate după infirmare.

http://www.mpublic.ro/presa/2011/c_04_08_2011_3.htm

În urma analizei asupra actelor de urmărire penală efectuate, parte dintre ele finalizate prin pronunțarea unor hotărâri judecătorești definitive, s-au stabilit punctele de convergenţă, care se situează pe următoarele paliere:

• activităţile ilicite au fost derulate prin intermediul societăţilor comerciale membre ale Grupului „GELSOR” (GELSOR SA, SOV INVEST SA, IMOBILIAR NETWORK SA, VÎNTU SORIN OVIDIU COMPANY SRL, GELSOR IT SA etc.), deţinute şi administrate, prin persoane interpuse, de Vîntu Sorin Ovidiu;

• principalul beneficiar al sumelor de bani constituite în prejudicii aduse bugetului de stat și/sau companiilor având capital de stat a fost Vîntu Sorin Ovidiu;

• succesiunea faptelor de natură infracţională cercetate în dosarele penale are o consistenţă internă puternică, redată atât prin congruenţa metodelor şi persoanelor avute în vedere, cât şi prin dependenţa faptelor de contextul creat prin diverse mijloace de Vîntu Sorin Ovidiu.

Analiza actelor acestor dosare penale a evidențiat împrejurarea că faptele au fost cercetate în dosare separate ceea ce a condus la ignorarea aspectelor temporale şi de cauzalitate ale acestora, precum şi a congruenţelor evidente între modalităţile de acţiune şi persoanele învinuite/inculpate.

De asemenea s-a evidențiat faptul că obiectul cercetărilor s-a limitat la palierul administrativ al Grupului „GELSOR”, fără o contextualizare a acţiunilor/inacţiunilor celor în cauză, ignorând cronologia faptelor şi beneficiarul final al fondurilor financiare obţinute în mod ilicit, prin fragmentarea succesivă a dosarelor şi neevidenţierea atribuţiilor decizionale exercitate de către Vîntu Sorin Ovidiu.

Probele administrate în cauză au relevat că Vîntu Sorin Ovidiu, în perioada premergătoare prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii – F.N.I., respectiv în perioada  decembrie 1999 – martie 2000, cu intenţie, l-a determinat pe condamnatul Popa Nicolae, care avea calitatea de președinte-director general la SC Gelsor SA şi director executiv la SC Sov Invest SA, să delapideze din patrimoniul Fondului National de Investiții – F.N.I. sumele de 112.289.316.546 ROL şi diferenţa de 25.114.313.560 ROL, rezultată din creșterea în timp, nereală, a valorii unităţii de fond, ceea ce  întruneşte elementele constitutive ale instigării la infracţiunea de delapidare prev. de art.25 rap. la art.2151 din Codul penal.

Inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu a acţionat cu intenţie directă calificată prin scop, sumele de bani delapidate fiind folosite în interesul său, intenţia acestuia rezultând din derularea temporală a faptelor, dar şi din acţiunile sale

Astfel, după ce la data de 10.12.1999 în carnetul de investitor al lui Popa Nicolae  au fost subscrise 1.758.461 unităţi de fond pentru o sumă de 117.289.348.700 ROL corespunzătoare unei valori a unităţii de fond de 66.700 ROL/unitate de fond, în contul acestor subscrieri, s-a depus în numerar suma de 5.000.032.100 ROL, echivalentul a 74.963 unităţi de fond. Restul de subscrieri în număr de 1.683.498 unităţi de fond, în sumă de 112.289.316.546 ROL nu se regăsesc ca fiind încasate.

Sumele de bani răscumpărate de pe carnetul de investitor respectiv au fost utilizate în întregime de către inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu pentru achiziționare de imobile, retrageri de numerar sau pentru activitățile curente ale societăților aflate în coordonarea sa, deși acesta cunoștea faptul că nu a subscris sumele necesare pe acest carnet în vederea răscumpărării.

Probele administrate au evidenţiat că în data de 16.12.1999 se răscumpără un număr de 108.585 unităţi de fond, în valoare de 7.400.067.750 ROL contravaloarea acestora fiind virată în contul lui Vîntu Sorin Ovidiu. În aceiaşi zi, din contul lui Vîntu Sorin Ovidiu se fac două plăţi, reprezentând de 6.000.000.000 ROL, respectiv 1.343.775.000 ROL. În data de 22.12.1999 se răscumpără un număr de 146.735 unităţi de fond, în valoare de 9.999.990.250 ROL contravaloarea acestora fiind virată în contul  deschis la PATER SA pe numele lui Vîntu Sorin Ovidiu,  valoare 10.000.000.000 ROL. În data de 22.12.1999 se răscumpără un număr de 40.352 unităţi de fond, în valoare de 2.749.988.800 ROL contravaloarea acestora fiind virată în contul  deschis la PATER SA pe numele lui Vîntu Sorin Ovidiu.

În data de 01.02.2000 se răscumpără un număr de 260.545 unităţi de fond, în valoare de 20.004.645.100 ROL contravaloarea acestora fiind virată în contul 2511.R.ROL.224 deschis la BRS-SMB pe numele SC GELSOR SA (acţionar majoritar al societăţii la acea dată era Vîntu Sorin Ovidiu – 93%). În aceiaşi zi, din acest cont se face un virament de aceeaşi valoare în contul lui Vîntu Sorin Ovidiu, deschis la aceiaşi bancă.

În data de 02.02.2000 se răscumpără un număr de 260.425 unităţi de fond, în valoare de 19.995.431.500 ROL contravaloarea acestora fiind virată în contul  deschis la BRS-SMB pe GELSOR SA (acţionar majoritar al societăţii la acea dată era VÎNTU S. OVIDIU – 93%), În data de 24.02.2000 se răscumpără un număr de 795.205 unităţi de fond, în valoare de 65.000.056.700 ROL contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la BRS-SMB pe numele lui Vîntu Sorin Ovidiu. În data de 01.03.2000 se răscumpără un număr de 603.545 unităţi de fond, în valoare de 50.377.901.150 ROL contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la BRS-SMB pe societatea GELSOR SA (acţionar majoritar al societăţii la acea dată era Vîntu Sorin Ovidiu – 93%).

În data de 03.03.2000 se răscumpără un număr de 599.943 unităţi de fond, în valoare de 50.077.242.210 ROL contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la BRS-SMB pe GELSOR SA (societatea era controlată în acea perioadă de VÎNTU SORIN OVIDIU, acţionar majoritar 93%).

În data de 16.03.2000, Popa Nicolae a răscumpărat de pe carnetul nr.40.102.000486 unităţi de fond F.N.I. în valoare de 10.019.019.750 ROL, din care 10.000.086.622 ROL au fost viraţi de către SOV INVEST-F.N.I. în contul lui Vîntu Sorin Ovidiu deschis la B.R.S. În data de 28.03.2000 se răscumpără un număr de 110.559 unităţi de fond, în valoare de 10.022.173.350 ROL contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la BRS-SMB pe numele lui Vîntu Sorin Ovidiu.În data de 29.03.2000 se răscumpără un număr de 22.101 unităţi de fond, în valoare de 2.003.455.650 ROL contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la BCR sector 5 pe numele lui Vîntu Sorin Ovidiu.

Pe de altă parte, pentru o perioadă de timp, prin acţiunile sale comise după prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii – F.N.I., respectiv până în luna aprilie 2003,inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu a tăinuit sumele de bani delapidate de condamnatul Popa Nicolae, pentru ca apoi să-l favorizeze, deşi cunoştea faptul că acesta fusese condamnat la închisoare.

Analiza coroborată a probelor demonstrează însă că inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu a cunoscut în permanență despre comiterea faptelor de delapidare de către condamnatul Popa Nicolae și a acționat cu intenţie directă pentru a putea beneficia în mod concret de sumele de bani provenite din săvârșirea acestei infracţiuni, pentru ca apoi, prin multiple operațiuni economice și juridice să ascundă banii astfel obținuți.

De asemenea, probele administrate în cauză au relevat că Vîntu Sorin Ovidiu, după luna aprilie 2003 şi până în prezent, cunoscând că suma de 23.572.104 ROL, echivalentul a 6.765.234 USD la data prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii – F.N.I. provine din săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune comise în frauda investitorilor la Fondul Naţional de Investiţii – F.N.I., a dobândit, deţinut şi folosit bunuri imobile, faptă ce  întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor prev. de art.23 alin.(1) lit.c) din Legea nr.656/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Analiza coroborată a probelor demonstrează că Vîntu Sorin Ovidiu a cunoscut în permanență despre comiterea faptelor de înşelăciune comise în frauda investitorilor F.N.I  și a acționat cu intenţie directă pentru a putea beneficia în mod concret de sumele de bani provenite din săvârșirea acestor infracţiuni, pentru ca apoi, prin multiple operațiuni economice și juridice să ascundă banii astfel obținuți.

Este de domeniul evidenței faptul că învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu a avut reprezentarea împrejurărilor esenţiale ale cauzei şi a acceptat faptul că prin acțiunile sale va contribui la ascunderea infracţională a sumelor de bani devalizate din Fondul Naţional de Investiţii – F.N.I., în scopul îmbogățirii fără justă cauză.

Este evident, deoarece stabilirea poziţiei subiective a învinuitului Vîntu Sorin Ovidiu rezultă cu prisosință din derularea faptelor și identificarea principalului și adevăratului beneficiar al sumelor fraudate din Fondul Naţional de Investiţii –  F.N.I.

Potrivit art.25 din Legea nr.656/2002, cu modificările și completările ulterioare suma de 7.289.406 USD la data prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii – F.N.I. supusă procesului de spălare a banilor urmează a fi confiscată de la Vântu Sorin Ovidiu.

Dosarul a fost trimis spre competentă soluţionare Tribunalul Bucureşti.

Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică  din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  au dispus trimiterea in judecata a inculpaţilor VÎNTU SORIN OVIDIU, LUCA LIVIU, ŢURCAN OCTAVIAN, MIHAI SORIN, BOHÂLŢEANU IOAN, NEGRUTZI BOGDAN RADU, ŞUPEALĂ GHEORGHE, RINO RAICHOVICH GRAZIANO, ANAGNASTOPOL ZIZI, RÂMBOACĂ MIHAI VIOREL, RÂMBOACĂ RĂZVAN FLORIN ŞI BRAŞOVEANU DANIELA LĂCRĂMIOARA sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de delapidare şi spălare a banilor, reţinându-se un prejudiciu produs părţii vătămate S.C. PETROMSERVICE S.A. de 83.518.369,96 euro, aşa cum rezultă din raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză.

Potrivit probelor administrate în cauză, în cursul anului 2005, inculpatul LUCA LIVIU a devenit, în mod indirect, acţionarul majoritar al S.C. PETROMSERVICE S.A. , prin achiziţia a 49,35% din acţiunile societăţii realizată prin intermediul companiei ELBAHOLD LTD (înmatriculată în Cipru), la care inculpatul avea calitatea de beneficiar real în sensul prevăzut de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi de Directiva 2005/60/CE.

În acest mod, inculpatul LUCA LIVIU a controlat activitatea ulterioară desfăşurată de S.C. PETROMSERVICE S.A., prin exercitarea dreptului de vot al ELBAHOLD LTD în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor, ceea ce i-a permis desemnarea unor persoane apropiate în funcţiile de membri ai Consiliului de Administraţie, director general şi director financiar .

Din probele cauzei, a rezultat că inculpatul LUCA LIVIU era ajutat la administrarea companiei de către inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU, care a finanţat preluarea pachetului de acţiuni. Un rol important în administrarea S.C. PETROMSERVICE S.A. avea şi inculpatul ŢURCAN OCTAVIAN, persoană apropiată de VÎNTU SORIN OVIDIU, care intermedia relaţia inculpaţilor cu companiile înmatriculate în Cipru pe care le controlau şi cu băncile din această ţară .

În cursul anului 2007, S.C. PETROMSERVICE S.A. a vândut  activitatea de servicii petroliere, în schimbul căreia a primit suma totală de aproximativ 325 milioane euro. Întrucât, în aceeaşi perioadă, împotriva societăţii erau în curs de desfăşurare numeroase proceduri de executare silită pentru drepturile salariale restante obţinute de către angajaţi prin intermediul unor hotărâri judecătoreşti, inculpatul LUCA LIVIU a hotărât ca lichidităţile societăţii să fie transferate în patrimoniul unor companii controlate de VÎNTU SORIN OVIDIU, pentru a evita ca aceste sume să ajungă în posesia salariaţilor sau să fie distribuite ca dividende acţionarilor minoritari.

Probele administrate au relevat că, în acest scop, inculpatul a conceput, cu ajutorul inculpaţilor VÎNTU SORIN OVIDIU şi ŢURCAN OCTAVIAN un plan pentru a transfera sumele aflate în conturile S.C. PETROMSERVICE S.A. în conturile unor societăţi off shore controlate de inculpaţi, sub pretextul achiziţiei unor acţiuni cotate la bursă.

Astfel, în temeiul probatoriului administrat, a rezultat ca în perioada 2008 – 2009, inculpaţii LUCA LIVIU, în calitate de acţionar majoritar, MIHAI SORIN, BOHÂLŢEANU IOAN, NEGRUTZI BOGDAN, ŞUPEALĂ GHEORGHE, RINO RAICHOVICH, în calitate de membri ai Consiliului de Administraţie, şi ANAGNASTOPOL ZIZI, în calitate de director financiar al S.C. PETROMSERVICE S.A., au dispus încheierea mai multor contracte prin care partea vătămată a achiziţionat acţiuni cotate la bursă emise de 7 societăţi din Republica Moldova, la un preţ de aproximativ 9 ori mai mare decât valoarea la care aceste acţiuni erau tranzacţionate în aceeaşi perioadă la Bursa de Valori a Moldovei. Scopul urmărit prin aceste tranzacţii a fost ca sumele să ajungă în patrimoniul inculpaţilor VÎNTU SORIN OVIDIU şi ŢURCAN OCTAVIAN.

În acest mod, S.C. PETROMSERVICE S.A. a plătit suma totală de 94.325.439,75 de euro pentru acţiuni, pe care le-ar fi putut cumpăra în schimbul sumei de 10.807.069,79 euro dacă ar fi realizat achiziţia direct de pe bursă.  

Acţiunile erau achiziţionate de pe bursă de către inculpaţii VÎNTU SORIN OVIDIU şi ŢURCAN OCTAVIAN, folosind sume avansate de către partea vătămată, şi erau revândute după câteva zile către S.C. PETROMSERVICE S.A. la preţuri care erau majorate uneori de 50 de ori. Probele cauzei au relevat că aceste achiziţii nu erau utile pentru activitatea părţii vătămate, ci au reprezentat doar un mijloc de a trafica activele părţii vătămate în interesul altor persoane.

Contractele au fost încheiate cu puţin timp înainte de intrarea companiei în insolvenţă, în condiţiile în care inculpaţii cunoşteau că datoriile către salariaţi nu pot fi achitate şi că insolvenţa este iminentă.

Din probele administrate în cauză a rezultat că inculpaţii VÎNTU SORIN OVIDIU şi ŢURCAN OCTAVIAN au contribuit la traficarea bunurilor din patrimoniul părţii vătămate prin conceperea mecanismului financiar folosit, punerea la dispoziţie a companiilor străine care au intermediat achiziţiile, identificarea societăţilor moldoveneşti ale căror acţiuni urmau să fie achiziţionate şi realizarea formalităţilor pe care le presupuneau tranzacţiile. Toate companiile care au intermediat achiziţiile de acţiuni erau controlate de inculpaţii VÎNTU SORIN OVIDIU şi ŢURCAN OCTAVIAN, care aveau calitatea de beneficiari reali ai acestor societăţi, potrivit datelor rezultate din cauză.

În acest mod, inculpaţii LUCA LIVIU, VÎNTU SORIN OVIDIU şi ŢURCAN OCTAVIAN controlau atât cumpărătorul, cât şi vânzătorii acţiunilor, ceea ce le-a permis să stabilească arbitrar preţul plătit şi să transfere sumele de bani din patrimoniul S.C. PETROMSERVICE S.A. în patrimoniile proprii (conturile personale ale lui VÎNTU SORIN OVIDIU sau conturi ale unor societăţi controlate de inculpaţii VÎNTU SORIN OVIDIU, LUCA LIVIU  şi ŢURCAN OCTAVIAN).

Transferul s-a realizat prin operaţiuni repetate, care au avut scopul de a ascunde originea sumelor de bani şi de a le reintroduce în circuitul comercial în România după ce au fost reciclate sub aparenţa unor finanţări acordate către persoanele juridice române controlate indirect de VÎNTU SORIN OVIDIU, în special S.C. IMOBILIAR NETWORK S.A. şi S.C. REALITATEA MEDIA S.A.

Banii au fost transferaţi prin operaţiuni de tip suveică, în regim repetat structurat pe mai multe verigi, în cadrul cărora aceleaşi sume au fost reciclate de mai multe ori prin transferuri repetate între companiile controlate de inculpaţi. În unele situaţii, aceeaşi sumă a fost transferată de 5 ori prin conturile aceloraşi societăţi în decurs de o lună, pentru a crea impresia că s-au efectuat 5 plăţi diferite.

Probele administrate în cauză în faza de urmărire penală au relevat că inculpaţii RÂMBOACĂ MIHAI VIOREL, RÂMBOACĂ RĂZVAN FLORIN şi BRAŞOVEANU DANIELA LĂCRĂMIOARA au contribuit la săvârşirea faptelor descrise prin întocmirea unor rapoarte de evaluare pentru întreprinderile din Republica Moldova cu încălcarea normelor specifice acestei activităţi şi în care au atestat împrejurări nereale pentru a denatura valoarea societăţilor din Republica Moldova.  În acest mod, s-a urmărit ca inculpaţii să nu fie traşi la răspundere penală, urmând ca rapoartele să servească drept o justificare a preţului plătit în eventualitatea unui control ulterior.

Prin falimentarea controlată a societăţii au fost prejudiciaţi indirect salariaţii, care nu şi-au putut valorifica drepturile recunoscute prin hotărâri judecătoreşti şi ceilalţi creditori ai societăţii, care nu îşi pot valorifica creanţele. Conform tabelului definitiv al creanţelor, PSV COMPANY S.A. avea datorii totale de aproximativ 150 de milioane de euro, dintre care aproximativ 98 de milioane de euro către bugetul consolidat al statului.

De asemenea, au fost fraudaţi indirect şi acţionarii minoritari ai S.C. PETROMSERVICE S.A. (aproximativ 72.000 de membri ai Asociaţiei Salariaţilor din SNP PETROM S.A. şi 7.000 de acţionari persoane fizice), care nu au încasat dividendele ce li se cuveneau în urma vânzării serviciilor petroliere şi cărora le-a fost diminuată semnificativ valoarea acţiunilor.

Beneficiarii finali ai sumelor cu care a fost prejudiciat patrimoniul părţii vătămate prin faptele descrise pot fi indicaţi după următoarea reprezentare grafică:

Aşadar, în temeiul probelor administrate în cauză, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică  din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  au dispus trimiterea în judecata a inculpaţilor:

1. LUCA LIVIU, pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare, prev. de art. 2151 alin. 1, 2 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.;

2. MIHAI SORIN, pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare, prev. de art. 2151 alin. 1, 2 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.;

3. ŞUPEALĂ GHEORGHE, pentru săvârşirea infracţiunii de  delapidare, prev. de art. 2151 alin. 1, 2 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.;

4. NEGRUTZI BOGDAN pentru savarsirea infractiunii de delapidare, prev. de art. 2151 alin. 1, 2 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.;

5. BOHÂLŢEANU IOAN, pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare, prev. de art. 2151 alin. 1, 2 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.;

6. RAICOVICH RINO GRAZIANO pentru savarsirea infractiunii de delapidare, prev. de art. 2151 alin. 1, 2 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.;

7. ANAGNASTOPOL ZIZI, pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare, prev. de art. 2151 alin. 1, 2 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.;

8. VÎNTU SORIN OVIDIU pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare, prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 2151 alin. 1, 2 C.pen.  cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. şi pentru savarsirea infracţiunii de spălare a banilor, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., ambele cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a C.pen.;

9. ŢURCAN OCTAVIAN, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare, prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 2151 alin. 1, 2 C.pen.  cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. şi pentru savarsirea infracţiunii de spălare a banilor, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.;

10. RÂMBOACĂ MIHAI VIOREL, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare, prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 2151 alin. 1, 2 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.;

11. RÎMBOACĂ RĂZVAN FLORIN, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare, prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 2151 alin. 1, 2 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.;

12. BRAŞOVEANU DANIELA LĂCRĂMIOARA, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare, prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 2151 alin. 1, 2 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.;

În instrumentarea acestei cauze, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică  au beneficiat de sprijinul tehnic şi informativ al Serviciului Român de Informaţii şi au colaborat cu Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

Dosarul a fost înaintat, spre competentă soluţionare, Tribunalului Bucureşti.

Scheme circuite financiare