Câteva zeci de persoane aflate în faţa Pimăriei Sectorului 2 l-au huiduit, sâmbătă, pe preşedintele Traian Băsescu, la sosirea acestuia împreună cu soţia sa şi cu fiica sa cea mică, Elena Băsescu, pentru căsătoria civilă a acesteia cu Bogdan Ionescu.

Traian Băsescu a sosit împreună cu soţia sa şi cu fiica sa, moment în care câteva zeci de persoane care s-au adunat în faţa Primăriei au huiduit şi au strigat „Demisia!”.

Bogdan Ionescu a sosit înaintea familiei prezidenţiale.

La scurt timp, au sosit şi Elena Băsescu, la braţul tatălui său şi alături de mama sa. Persoane strânse în faţa primăriei l-au huiduit pe şeful statului.

În faţa Primăriei se află aproximativ 300 de persoane, însă doar un grup de câteva zeci scandează lozinci antiprezidenţiale, cum ar fi „Demisia!” şi „Jos Băsescu!”. Pe de altă parte, sunt persoane care au venit din curiozitate sau care vor să îi felicite pe miri şi să le ofere flori.

În sediul Primăriei, ziariştii nu au avut acces.

În zonă, câteva zeci de poliţişti şi jandarmi au format un cordon în faţa mulţimii, iar traficul rutier pe alee din faţa primăriei este întreruptă.

O parte a persoanelor care au huiduit la sosirea lui Băsescu spun că sunt din rândul celor care au protestat împotriva preşedintelui şi la Universitate şi la Palatul Cotroceni.

Înainte de sosirea familiei Băsescu la Primăria Sectorului 2, între protestatari şi câţiva simpatizanţi ai preşedintelui, aflaţi şi ei în zonă, a izbucnit un conflict. Taberele au avut mai întâi un schimb de replici, după care doi bătrâni au început să se îmbrâncească. Conflictul a fost întrerupt după intervenţia poliţiştilor locali.

Preşedintele a aruncat mulţimii un trandafir alb şi, în pofida busculadei create de protestatari, de oameni veniţi din curiozitate, forţele de ordine şi jurnalişti, el a ţinut să se îndrepte spre grupul de protestatari şi să îi salute, făcându-le cu mâna.

Traian Băsescu s-a urcat apoi în maşină, fără a face nicio declaraţie.

La scurt timp, au ieşit din sediul primăriei Sectorului 2 şi Elena Băsescu şi Bogdan Ionescu. Nici ei nu au făcut declaraţii şi s-au îndreptat direct spre maşină, timp în care unele persoane prezente la faţa locului au huiduit.

Au fost însă şi persoane care au aplaudat şi le-au adresat urări de „casă de piatră” mirilor.

Înainte de a intra în Primărie, în momentul în care unii protestatari strigau „Demisia!”, Traian Băsescu s-a uitat spre aceştia, apoi la jurnalişti şi a spus doar: „După nuntă!”.

La aproximativ 20 de minute de la plecarea familiei prezidenţiale şi a celor care au asistat la cununia civilă, în faţa Primăriei se aflau încă câteva zeci de persoane, între care au izbucnit dispute şi au avut loc chiar şi îmbrânceli, unii protestând împotriva preşedintelui Băsescu, alţii fiind simpatizanţi ai acestuia.

Ceremonia de oficiere a căsătoriei civile dintre Elena Băsescu şi Bogdan Ionescu a durat aproximativ zece minute, iar la eveniment au asistat circa 30 de persoane.

Căsătoria civilă a avut loc la Primăria Sectorului 2 şi a fost oficiată de edilul Neculai Onţanu. La eveniment au asistat membrii familiilor mirilor şi prieteni ai acestora.

Elena Băsescu era îmbrăcată cu o rochie roz fane, iar Bogdan Ionescu purta un costum gri închis. Ea avea un mic buchet din flori roşii, iar el avea o floare roşie în buzunarul de la piept al sacoului.

La ieşirea din sediul Primăriei nu a fost cadrul specific nunţilor în România: nu a fost nici tunelul de flori, nici fotografie pe treptele primăriei, nici muzică sau urări.

Mirii şi preşedintele au evitat să dea declaraţii. În schimb, fratele şefului statului, Mircea Băsescu, şi soţia acestuia au stat de vorbă cu ziariştii. Ei au relatat că a fost o ceremonie simplă, care a durat foarte puţin. Au refuzat însă să dezvăluie ce cadouri au primit mirii. În schimb, mătuşa Elenei Băsescu a spus că se vede că ceremonia a fost simplă şi după cum s-a îmbrăcat ea: „Nu vedeţi, e ceva simplu. Aşa, mai ca o babă”.

Căsătoria religioasă va fi oficiată sâmbătă după-amiază, la biserica Sf.Spiridon din Capitală, iar petrecerea va avea loc la Palatul Snagov, unde sunt aşteptaţi aproximativ 600 de invitaţi, scrie Mediafax.

Partidul Verde, singura formaţiune politică din România membră a Verzilor Europeni (European Green Party), insistă asupra stopării implemetării acestui proiect din cauza prejudiciilor pe care le aduce asupra mediului şi a ireversibilităţii transformărilor implicate. Crearea locurilor de muncă pe plan local, reprezintă un fals argument, deoarece o industrie atât de sofisticată utilizează specialisti, cu o calificare in domeniul fracturării hidraulice, pentru care există o expertiză redusă in localitățile din perimetrele concesionate, prin urmare vor fi aduși din afară. Avantajele economice sunt promovate de liderul de la Cotroceni fără a se ţine cont de expertiza unor specialişti independenţi care au declarat metoda ca având un potențial de risc foarte mare pentru mediu și sănătatea oamenilor, dovedit de altfel de numeroasele accidente relatate de-a lungul timpului din statele care aplica această metodă. In plus remarcăm valoarea extrem de scăzută a redevențelor în Romania, în comparatie cu Polonia de exemplu unde se practică un procent de 24% care urmează a fi crescut în viitorul apropiat. De altfel și în notele de fundamentare ale HG privind concesiunea se specifică faptul că aceste resurse nu vor aduce un aport deosebit la bugetul public. Nici prețul de livrare al gazelor care ar putea fi extrase nu ar aduce o imbunătățire conditiei economice a populației deoarece se vor livra la prețul pieței, care face ca și în prezent românii să plătească mai mult decât locuitorii tărilor din UE care nu posedă zacaminte de gaze.
De aceea nu înțelegem înverșunarea Președintelui de a pune în pericol viața cetățenilor și mediul, pentru a asigura doar obiectul de activitate si profitul unor companii străine.

Mai mult, tehnica fracturării hidraulice rămâne unul din subiectele centrale ale agendei Partidului Verde European care în cadrul Consiliului de la Copenhaga în urmă cu o săptămână, a adoptat la iniţiativa și a colegilor din România, o rezoluţie împotriva acestui mod de exploatare a resurselor naturale. Implementarea acestui procedeu este o dovadă de iresponsabilitate şi de lipsă de informare a factorilor decizionali din ţara noastră.

Georgeta Ionescu
Vicepreşedinte Partidul Verde
21.05.2012

„Astăzi vreau să mă adresez exclusiv românilor din ĹŁară Ĺźi românilor de pretutindeni. Astăzi mă adresez românilor pentru că manifestaĹŁiile din ultima vreme, scandările din stradă din ultimele zile, mesajele de pe mijloacele electronice – internet, Facebook – mi-au creat impresia că pentru o parte din români s-a creat o ruptură Ă®ntre PreĹźedinte Ĺźi parte din naĹŁiune. S-a creat impresia falsă că PreĹźedintele nu-i mai reprezintă pe români Ĺźi societatea Ă®n relaĹŁia cu instituĹŁiile statului. Eu Ĺźtiu că pentru români obligaĹŁia PreĹźedintelui de a-i reprezenta continuu este unul din imperativele majore, fiind vorba de un PreĹźedinte ales prin vot direct.

AĹź vrea ca românii să Ă®nĹŁeleagă că Ă®mi este extrem de clară situaĹŁia Ă®n care se află. Ĺžtiu că măsurile precum creĹźterea TVA-ului, reducerea salariilor Ă®n sectorul bugetar, restructurarea sectorului bugetar, introducerea contribuĹŁiei pentru sănătate la pensiile până la 750 de lei i-au făcut să iasă Ă®n stradă, ca urmare a traiului greu. Ĺžtiu Ă®n acelaĹźi timp că aceeaĹźi abordare o au Ĺźi milioane de români care nu au ieĹźit Ă®n stradă. Ĺži ei s-au simĹŁit solidari cu cei care prin scandările lor, prin pancartele lor din pieĹŁele oraĹźelor din ĹŁară dădeau semnale legate de sărăcie, de aroganţă a politicienilor sau legate de corupĹŁie. Este clar pentru mine că prima mea obligaĹŁie este aceea de a restabili legătura de Ă®ncredere Ă®ntre mine Ĺźi acea parte a populaĹŁiei care Ĺźi-a pierdut Ă®ncrederea Ă®n PreĹźedinte. ĂŽn momentul de faţă ne aflăm Ă®ntr-o situaĹŁie de criză. EvoluĹŁiile interne din ultimii doi ani au suprapus peste criză Ĺźi măsuri extrem de puternice de modernizare a statului. Practic, Ă®n acelaĹźi timp, coaliĹŁia aflată la putere, susĹŁinută de mine, a realizat două lucruri extrem de dificile: pe de o parte, lupta cu criza pe care cel mai greu a resimĹŁit-o populaĹŁia, iar pe de altă parte, procesele extrem de dificile de modernizare a ţării. Ĺži aĹź aminti: legi extrem de controversate sau nu foarte bine primite de cei cărora li se adresau, Codul Penal, Codul comercial, codul de procedură penală, codul de procedură comercială. Au fost legi destinate să reformeze justiĹŁia, restructurarea aparatului bugetar, o diminuare cu peste 200.000 a numărului bugetarilor, un alt proces de reformă care a afectat profund populaĹŁia, legea răspunderii magistraĹŁilor, de asemenea, o lege dificilă Ĺźi Ă®ndelung dezbătută, legea micii reforme, un alt obiectiv care a Ă®mpins la dezbatere Ĺźi uneori insatisfacĹŁie. Codul Muncii, care a avut ca principală măsură flexibilizarea forĹŁei de muncă a fost, de asemenea, un moment Ă®n care societatea Ă®ntreagă a fost afectată, Ă®n primul rând din Ă®ngrijorarea că ar putea fi mai rău. AĹź aminti Legea educaĹŁiei, o lege care a Ă®mpins către reformarea unui sistem extrem de mare Ĺźi care nu a fost profund reformat niciodată de la revoluĹŁie Ă®ncoace. Nu Ă®n ultimul rând, Legea asistenĹŁei sociale, o lege, de asemenea, extrem de discutată Ĺźi care a afectat un număr considerabil de oameni, care de multe ori trăiau nejustificat din ajutoare sociale. Sunt doar câteva exemple care arată că procesele de modernizare a statului, simultan desfăşurate cu procesele prin care am Ă®ncercat restabilirea echilibrelor macroeconomice, au dus la o situaĹŁie de nemulĹŁumire Ă®ntr-o largă parte a societăţii româneĹźti. Aici, cu certitudine, responsabilitatea mea este majoră, pentru că – Ĺźi aici vă rog să luaĹŁi toate discursurile mele publice din campania din 2009 – deci responsabilitatea mea este majoră, pentru că modernizarea statului a fost unul din obiectivele asupra cărora m-am angajat Ă®nainte de a deveni pentru a doua oară PreĹźedinte al României. Nu ascund că adesea a trebuit să am ieĹźiri publice, pentru a stimula Ă®ndeplinirea acestor obiective. Toate au creat, pe bună dreptate, un sentiment de nesiguranţă Ă®n societate, chiar dacă eu am câştigat alegerile, având ca principală axă discursul legat de reforma statului. AĹź spune Ă®nsă că suntem acolo unde trebuie pentru că, Ă®n primul rând, datorită eforturilor populaĹŁiei, România a ieĹźit din recesiune. Sper ca la mijlocul lunii februarie cifrele de la Statistică să confirme că am Ă®nregistrat o creĹźtere economică Ă®n jurul a 2,5% din Produsul Intern Brut, ceea ce va fi una din cele mai mari creĹźteri economice din Uniunea Europeană.

Marea problemă a populaĹŁiei este ce se Ă®ntâmplă Ă®n continuare, iar eu vreau să le spun românilor că Ĺźtiu ce trebuie făcut. Va trebui ca, Ă®n continuare, Ă®ntr-un parteneriat cu Guvernul, să deschidem acest orizont de ĹŁară nouă pentru români, Ĺźi cred eu că printre cele mai importante lucruri sunt revizuirea ConstituĹŁiei ca pilon de flexibilizare a statului Ĺźi ca răspuns la votul românilor de la referendumul din 2009, noiembrie. Peste 80% dintre români au votat pentru Parlament unicameral Ĺźi pentru un număr maxim de 300 de parlamentari. Toate partidele fără excepĹŁie se fac că uită de votul pe care românii l-au dat Ă®n noiembrie 2009, Ă®nsă nu ezită să spună că ascultă vocea poporului. Eu nu aĹź crede pe niciunul din ei atât timp cât nu respectă acum un vot dat de români Ă®n proporĹŁie de peste 80%. Repet: nu vizez niciun partid anume, ci toate partidele; indiferent ce declară, niciunul nu a vrut să miĹźte lucrurile Ă®nainte, deĹźi au primit Ă®n timp util proiectul de ConstituĹŁie cu rectificările, cu propunerile de revizuire care să acopere această obligaĹŁie elementară a politicienilor faţă de poporul pe care pretind că Ă®l servesc. Poporul nu se serveĹźte numai Ă®n declaraĹŁii la televizor, ci Ĺźi prin fapte; când serveĹźti poporul, Ă®l serveĹźti prin fapte, iar revizuirea ConstituĹŁiei este o probă a responsabilităţii clasei politice româneĹźti. Avem nevoie Ĺźi de o nouă lege electorală, o lege electorală care să le permită românilor să-i voteze pe cei mai buni Ĺźi nu să aflăm că intră Ă®n Parlament oameni de pe locul doi, trei sau cinci de pe listele votate de români. Avem nevoie de un comportament modest Ĺźi decent al politicienilor. Eu nu spun că toĹŁi au venit săraci Ă®n politică, dar când eĹźti Ă®n Parlamentul României, când eĹźti Ă®n Guvernul României Ĺźi Ă®n ĹŁară se impun măsuri de austeritate, parcă deranjează comportamentul arogant Ĺźi lipsit de modestie. Va trebui să continuăm lupta Ă®mpotriva corupĹŁiei Ĺźi a evaziunii fiscale. MenĹŁionez separat evaziunea fiscală pentru că este un element extrem de important Ă®n realizarea veniturilor bugetului de stat. Va trebui să creăm locuri de muncă valorificând banii europeni prin crearea de Ă®ntreprinderi mici Ĺźi mijlocii Ĺźi – de ce nu? – prin redeschiderea exploatărilor miniere care au devenit rentabile ca urmare a creĹźterii costului metalelor. Una era acum 15 ani când s-au Ă®nchis aceste exploatări Ĺźi cu totul altul este preĹŁul metalelor Ă®n momentul de faţă pe piaĹŁa internaĹŁională. De aceea trebuie să avem curaj să creăm locuri de muncă Ă®n minerit.

Aş face o menţiune specială: foarte mulţi încearcă să stabilească ce e valoros, ce e important, ce nu e important; vreau să ştiţi punctul de vedere al preşedintelui României, punct de vedere pe care mi l-am format şi în discuţiile cu colegii din Consiliul European. Nu există lucru mai important astăzi, când prefigurăm o criză pe termen mediu şi lung, decât crearea de locuri de muncă. Este singura modalitate de a crea condiţii de viaţă rezonabile românilor şi de a alimenta bugetul de stat cu veniturile necesare pentru a susţine sănătatea, educaţia, armata, ordinea publică ş.a.m.d.. Absorbţia fondurilor europene este o altă cheie şi prioritate care ar trebui să fie în atenţia oricărui demnitar al statului român. Avem nevoie de accelerarea programului de autostrăzi, avem nevoie de dezvoltarea agriculturii, avem nevoie de dezvoltarea turismului, avem nevoie de dezvoltarea unei industrii alimentare care să valorifice producţia agricolă în mediul rural. Avem nevoie de oameni politici credibili şi acest lucru nu se poate face decât prin transparenţa cheltuielilor publice. Degeaba miniştrii vor anunţa proiecte pe care le-au făcut, dacă cetăţenii nu vor putea accesa în orice zi site-ul ministerului pentru a vedea aprobările pentru cheltuirea oricărui leu. Numai aşa Guvernul, politicienii de la nivel local, vor putea ieşi de sub suspiciunea fraudării fondurilor publice. Avem nevoie de legea sănătăţii. Am înregistrat un eşec în prezentarea publică a proiectului la care s-a muncit foarte mult şi în credibilitatea acestui proiect. Mi se datorează în cea mai mare parte acest eşec. Va trebui revenit pe o altă platformă de încredere, pe o altă voce şi, mai ales, cu eventualele modificări care trebuie făcute proiectului care a fost în tentativă de a intra în dezbatere publică. Avem nevoie de eficientizarea regiilor autonome şi avem nevoie de desfiinţarea clientelismului politic la nivelul desemnărilor pe funcţii la conducerea acestor regii. Nu vreau să spuneţi că Preşedintele şi-a prezentat un program de guvernare. Programul de guvernare este mult mai complex şi mai în detaliu, dar vreau să ştiţi că acestea vor fi lucrurile pe care eu le voi susţine în continuare, pentru că ele vor permite şi crearea de locuri de muncă, vor permite şi o redistribuire a resurselor către zonele sociale în care într-adevăr avem nevoie, şi nu voi intra în treaba Executivului să spun care sunt acestea; cu certitudine ei le ştiu cel puţin la fel de bine ca şi mine.

Aş trage o concluzie până la acest punct. Ştim unde suntem, ştim ce avem de făcut, ştim care este orizontul pentru ca la terminarea crizei România să poată valorifica din plin şansa ieşirii de criza economică europeană şi, îndrăznesc să spun, globală. Vor câştiga bătălia cu viitorul naţiunile care vor avea state flexibile, administraţii debirocratizate şi care vor fi pregătite să absoarbă şansa relansării economice. În momentul de faţă nu se mai poate miza pe investiţiile străine pentru crearea locurilor de muncă, cel puţin în Europa investiţiile străine au scăzut foarte mult. De aceea, orientarea corectă a resurselor de investiţii pe care le are anul acesta bugetul de stat este esenţială pentru menţinerea locurilor de muncă şi creşterea numărului acestora. De altfel, dincolo de micile programe de susţinere a companiilor, a întreprinderilor mici şi mijlocii, esenţa menţinerii locurilor de muncă în România în 2010, 2011 şi 2012 a fost în alocarea mare de bani pentru investiţii pentru crearea de locuri de muncă.

ĂŽnainte de a Ă®ncheia, aĹź vrea să vă mai spun câteva lucruri care nu ĹŁin neapărat nici de unde suntem, nici de ce avem de făcut pentru ca românii să aibă o perspectivă bună. Sunt, dacă vreĹŁi, câteva constatări. Unele ĹŁin de mine, altele ĹŁin de realităţile altora. Oricât de mare ar fi presiunea cu eticheta de dictator, voi continua să susĹŁin fără rezerve toate instituĹŁiile statului care luptă Ă®mpotriva corupĹŁiei, fie că vorbim de PoliĹŁie, fie că vorbim de Parchet, fie că vorbim de JustiĹŁie, ceea ce nu Ă®nseamnă neapărat că voi fi un om care să nu observe Ĺźi să nu se manifeste atunci când va constata sau când va crede că s-au produs erori. De asemenea, aĹź vrea să mai dau o explicaĹŁie pentru niĹźte etichetări pe care le-am primit constant Ă®n mod nedrept, dincolo de cea de dictator. Un dictator pe care Ă®l Ă®njuri de dimineaĹŁa până seara nu Ă®mi pare a fi chiar un dictator. Doar un mic exemplu. „Băsescu face dosare”. Eu Ă®l voi considera om de rea-credinţă pe acela care nu va putea să spună ce procuror i-a spus treaba asta Ĺźi despre ce om politic este vorba. Aproape s-a creat o imagine propagată continuu că DNA-ul este instrumentul PreĹźedintelui. Vă asigur că nu este aĹźa. Nu există niciun procuror Ă®n România care să poată spune că PreĹźedintele i-a cerut să facă un dosar sau altul Ă®mpotriva unei persoane sau a alteia. Este sub demnitatea unui PreĹźedinte să facă aĹźa ceva, iar cei care au această abordare, ca să se Ă®mpacheteze mai bine ideea de dictator, nu fac decât să mintă. Eu Ă®i rog să fie corecĹŁi pentru că totuĹźi, când fac astfel de afirmaĹŁii, vorbesc despre PreĹźedintele României. „Băsescu conduce PDL”. Aici nu mai am niciun comentariu decât să vă spun că, dacă l-aĹź fi condus eu, partidul ar fi fost mult mai bine condus. „Băsescu conduce Guvernul”. ĂŽntrebaĹŁi UDMR-ul de câte ori au primit instrucĹŁiuni de la mine, că nu o poĹŁi rezolva numai cu premierul – acolo e o coaliĹŁie – iar eu vă pot spune că niciodată. Sigur că am negociat cu ei: „Hai să trecem Legea educaĹŁiei”, „Hai să trecem Legea ajutoarelor sociale”, „Hai să trecem Codurile”, „Hai să trecem legea ANI”, „Hai să trecem noua lege a DirecĹŁiei NaĹŁionale AnticorupĹŁie”. M-am implicat pentru că ĹŁara avea nevoie de aceste legi, iar cei care Ă®mi recomandă să mă duc pe Muntele Găina să contemplez ce se Ă®ntâmplă Ĺźi, din când Ă®n când, să mediez se Ă®nĹźală. Nu aĹźa se comportă un PreĹźedinte, mai ales când statul, când ĹŁara lui, când poporul lui trece prin momente de criză Ĺźi de transformări fundamentale ale instituĹŁiilor statului. AĹź vrea ca nimeni să nu mizeze pe laĹźitatea mea Ă®n a spune ce este de spus. Cu certitudine, voi face observaĹŁii publice Ĺźi legate de ce ar trebui să facem Ĺźi legate de ce nu se face. Deci nu am nimic de schimbat Ă®n comportamentul pe care l-am avut Ă®n cele două mandate de până cum, excepĹŁie, cu siguranţă, diminuarea acelor gafe pe care uneori le mai fac public, vezi intrările pe post, Ă®n dispută cu Raed Arafat.

Aş mai face câteva observaţii care nu vreau să fie lecţii pentru nimeni, dar le fac, pentru că trebuie făcute. În ultima perioadă societatea civilă de bună calitate s-a retras în cochilie, este timpul să revină pentru că altfel locul ei va fi ocupat de foarte mulţi neaveniţi care se vor revendica a fi reprezentanţii societăţii civile. Avem o intelectualitate care, probabil, descurajată de criză, descurajată de unele măsuri guvernamentale, descurajată de unele poziţii ale mele, s-a retras şi nu vrea să se mai implice în viaţa socială şi politică. Este un apel, dacă vreţi, pe care îl fac, la revenirea societăţii civile de bună calitate în prim-planul vieţii politice şi sociale prin contribuţiile pe care le poate aduce. Încă o observaţie este legată de partidele politice şi iarăşi este o observaţie, nu dau instrucţiuni nimănui. Este şi o mai veche temă a mea, care cred că a venit momentul să fie reluată. Foarte mulţi oameni politici, practic toate partidele politice susţin că ele pot moderniza România. Vreau să fac o singură observaţie la această asumare a partidelor politice, mă refer la toate: PDL, PSD, PNL şi ce o mai fi, inclusiv UDMR, UNPR. Nu pot fi credibili spunând că reformează România când ele nu s-au putut reforma ele însele. Deci o reformare a partidelor este singurul element care poate credibiliza afirmaţiile că sunt pregătiţi să îşi asume modernizarea României în continuare, pentru că fără modernizarea României trebuie să ştiţi că se condamnă românii. Nimic nu va mai fi ca înainte de criză, la terminarea acestei crize. Instituţiile vor trebui să funcţioneze altfel, instituţiile statelor, vor trebui să aibă alt tip de relaţii cu propriile naţiuni, vor trebui să se implice altfel decât până acum în viaţa de zi cu zi. Până acum, şi ăsta a fost modelul Europei sociale, toţi, cu mici excepţii, au crezut că Europa socială înseamnă să împrumuţi bani şi să măreşti veniturile populaţiei. Iată că ce se întâmplă astăzi, ce se întâmplă de un an, de doi ani şi ce se va întâmpla în anii următori, ne arată că sunt şanse ca naţiunile să o ducă bine acolo unde politicienii împrumută bani pentru dezvoltare şi nu pentru consum. Va trebui să ne asigurăm susţinerea propriilor noştri cetăţeni cu resursele pe care le producem. Ori, asta înseamnă să avem partide responsabile, modernizate, care înţeleg ziua de mâine.

Ĺži aĹź Ă®ncheia cu un apel. Pentru a reuĹźi, poporul Ĺźi-a făcut datoria, a fost supus proceselor de austeritate, care, ce e drept, au fost aplicate Ĺźi politicienilor, dar la ei s-a simĹŁit mult mai puĹŁin decât la omul care avea un salariu de o mie de lei. Deci, aĹź spune, poporul Ĺźi-a făcut datoria cu privire la trecerea prin criză, a fost supus unor măsuri de austeritate severe. Este, de data aceasta, rândul politicienilor să asigure stabilitatea ţării Ĺźi continuarea proceselor de reformă. Fără stabilitate vă asigur că nu avem nicio Ĺźansă. Cu stabilitate politică, cu Ă®nĹŁelegere Ă®ntre partide – ce Ĺźi când Ĺźi ce date îşi stabilesc ei pentru alegeri este treaba lor – cu certitudine reuĹźim, Ĺźi ar fi păcat ca politicieni lipsiĹŁi de responsabilitate să dea cu piciorul sacrificiilor pe care de doi ani le fac românii. ĂŽn ceea ce mă priveĹźte, sunt de meserie comandant de navă Ĺźi n-am ratat niciodată destinaĹŁia. Nu o s-o ratez nici acum cu România. Vă mulĹŁumesc! Dacă sunt Ă®ntrebări. (…) Vă pot spune – doar o menĹŁiune să fac – scurta mea prezentare unde suntem Ĺźi ce avem de făcut, spun Ă®ncă o dată, nu este un program politic, sunt opiniile PreĹźedintelui României despre ce este de făcut, Ĺźi Ă®n perioada următoare voi avea, voi Ă®ncerca prin ieĹźiri publice să le explic. Ele nu trebuie speculate, doar pentru faptul că au fost enunĹŁate Ĺźi prezentate foarte eliptic Ă®ntr-o conferinţă de presă. Voi Ă®ncerca să particip la diverse emisiuni, pentru a explica fiecare lucru pe care ar trebui să-l facem. Vă mulĹŁumesc!”

Departamentul de Comunicare Publică

25 Ianuarie 2012

Â

 

Dragi români,

Întâmpinăm împreună un An Nou şi vă adresez, cu acest prilej de bucurie şi speranţă, gândurile mele bune de sănătate şi încredere în viitor.

Acum, la cumpăna dintre ani, putem fi mândri că printr-un amplu efort naţional am depăşit împreună dificultăţile anului 2011.

Îmi doresc ca anul 2012 să reînvie în sufletele noastre optimismul şi credinţa că putem reuşi rămânând solidari cu destinul naţiunii din care facem parte.

Cea mai importantă valoare a României sunt oamenii, iar românii au nevoie, mai mult ca oricând, să ştie şi să creadă că prin propriile forţe pot crea o Românie modernă şi performantă, aşa cum şi-o doresc.

Fie ca Noul An să reînnoiască în inimile tuturor românilor, care sunt în ţară sau în comunităţile diasporei, bucuria, speranţa şi curajul de a ne asuma şi împlini destinul unui popor menit să prospere şi să reuşească prin muncă în tot ceea ce îşi propune.

 

La mulĹŁi ani!

 

PREĹžEDINTELE ROMĂ‚NIEI

TRAIAN BÄ‚SESCU