Ministerul Finanțelor lanseazã pe 8 decembrie 2025, cea de-a douãsprezecea ediție a Programului de titluri de stat TEZAUR din acest an, care oferã persoanelor fizice o nouã oportunitate de economisire în condiții avantajoase, anunță un comunicat de presă al Ministerului Finanțelor. Emisiunea se va închide pe 8 ianuarie 2026 și oferă dobânzi de 6,4%, 7% și 7,40% pe an.

Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Dobânda este anualã și se plãtește la datele de platã prevãzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile și se pot rãscumpãra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulãrii subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuãrii subscrierii. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Titlurile de stat pot fi cumpărate între 8 decembrie 2025 – 7 ianuarie 2026, prin platforma Ghișeul.ro; iar între 8 decembrie 2025 – 8 ianuarie 2026 online, numai de cãtre persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unitãților Trezoreriei Statului. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectatã, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului cãtre un cont bancar. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online.

Ăntre 8 decembrie 2025 – 9 ianuarie 2026, titlurile pot fi achiziționate de la sediul unitãților Trezoreriei Statului; iar între 8 decembrie 2025 – 8 ianuarie 2026  în mediul urban și 8 decembrie 2025 – 7 ianuarie 2026 în mediul rural, prin subunitãțile poștale ale C.N. Poșta Românã S.A.

Banca Națională a României, Sucursala regională Constanța organizează în contextul împlinirii a 145 de ani de la înființare a în lunile august și septembrie, o ediție specială a „Zilelor Porților Deschise“ permițând accesul publicului larg, mai ales al turiștilor care vizitează zona veche a orașului. Cu această ocazie vor avea loc tururi ghidate în zilele de luni, miercuri și vineri în intervalele orare: 10,00 – 12,00 și 14,00 – 16,00. Durata unei vizite va fi de 30 de minute, grupurile de vizitatori fiind de maximum 15 persoane cu respectarea normelor de acces în BNR afișate la intrarea în sediul sucursalei.

Cu prilejul Zilei Marinei Române, evenimentele organizate vor crea un aflux sporit de vizitatori în Piața Ovidiu, drept urmare programul de vizitare al Sucursalei regionale Constanța a BNR va fi adaptat, organizându-se tururi ghidate miercuri și joi (13 și 14 august 2025) în intervalele orare 10,00 – 12,00 și 14,00 – 16,00, vineri, 15 august 2025 fiind sărbătoare legală.

Cei interesați vor putea să admire o colecție de monede și bancnote românești din perioada 1881 – 2003 ca parte a unei expoziții permanente aflate în sediul nostru și vor avea acces la informații referitoare la istoria monedei naționale, rolul și atribuțiile băncii centrale. Recent, expoziția permanentă a fost completată cu o secțiune dedicată istoriei tezaurului BNR evacuat la Moscova. De asemenea, vizitatorii pot afla detalii despre înființarea și arhitectura clădirii în care funcționează Sucursala regională Constanța.

„Zilele Porților Deschise“, au loc la Banca Națională a României, în contextul aniversării a 145 de ani de la înființare. Evenimentul se desfășoară în zilele de joi, 29 mai, și vineri, 30 mai 2025, cu vizite pentru public în cadrul unor tururi ghidate.

Vizitatorii pot descoperi  o secțiune expozițională dedicată istoriei tezaurului BNR evacuat la Moscova în timpul Primului Război Mondial și vieții și activității lui Eugeniu Carada, fondatorul instituției, precum și informații referitoare la începuturile monedei naționale și istoria bancnotelor românești.

” La Constanța, avem expoziția permanentă de bancnote și monede. din perioada 1881 – 2003, și special pentru acest eveniment, cu sprijinul Muzeului Băncii Centrale am putut să oferim câteva date foarte interesante legate de Tezaurul României de la Moscova. Avem expuse aici câteva documente foarte importante: documentul din decembrie 1916 prin care prima parte a Tezaurului a fost transferată către Moscova, protocolul semnat de partea rusă și ministrul Finanțelor din România de la acea vreme; documentul din 1917, când, din păcate, și a doua tranșă a plecat către Moscova,” a declarat Mircea Mureșan, director adjunct al Sucursalei Regionale Constanța a BNR.

„Avem expuse bancnote de la prima bancnotă emisă de BNR anul 1881, realizată într-o singură culoare un albastru cobalt.  Ca element de siguranță, pentru că falsificatori existau din toate timpurile,  albastru reflecta lumina și când voiai să o fotografiezi ieșea doar o poza albă .Putem observa parcursul de la bancnote de dimensiuni generoase, la bancnote care au o iconografie specială cum ar fi cea cu intrarea lui Mihai Viteazul în Aba Iulia, sau cele cu semnătura lui Nicolae Grigorescu,” menționează Nicoleta Istrate  Scrădeanu, șef birou Educație Financiară, Muzeu și Comunicare.

Banca Națională a României invită publicul la cea de-a cincea ediție a evenimentului „Zilele Porților Deschise“, în contextul aniversării a 145 de ani de la înființare, Evenimentul va avea loc în zilele de joi, 29 mai, și vineri, 30 mai 2025, când vor fi organizate vizite pentru public în cadrul unor tururi ghidate de aproximativ 30 de minute, fără programare prealabilă.

BNR este una dintre cele mai importante instituții din România, locul în care specialiști în domeniul financiar iau decizii ce conturează viitorul țării.

Publicul larg va avea acces în sediul Sucursalei regionale Constanța a Băncii Naționale a României, situat în Piața Ovidiu, strada Revoluției din 22 decembrie 1989 nr. 1, în intervalul orar 11:00 – 19:00 (ultimul grup de la ora 18:30).  Vizitele se vor face în grupuri de maximum 20 de persoane.

Cei interesați vor putea să admire o colecție de monede și bancnote românești din perioada 1881 – 2003 ca parte a unei expoziții permanente aflate în sediul nostru și vor avea acces la informații referitoare la istoria și rolul băncii centrale. Recent, expoziția permanentă a fost completată cu o secțiune despre istoria tezaurului BNR evacuat la Moscova în timpul Primului Război Mondial și un panou dedicat vieții și activității lui Eugeniu Carada, fondatorul instituției dedicată istoriei tezaurului BNR evacuat la Moscova.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Negru Vodă au înregistrat duminică, 22 octombrie 2023, o descoperire neobişnuită.
În jurul orei 16.30, în PTF Negru Vodă s-a prezentat pentru controlul de frontieră, pe sensul de ieşire din România, un autoturism înmatriculat în Bulgaria, în care se aflau trei persoane, toate de cetăţenie bulgară.
În baza analizei de risc, poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au descoperit la controlul amănunţit efectuat asupra mijlocului de transport, într-o sticlă din plastic, nu mai puţin de 62 de monede cu inscripţii în limba latină, precum şi patru obiecte. De asemenea, au fost găsite trei detectoare de metal folosite, cel mai probabil, de ocupanţii autovehiculului pentru a descoperi comori arheologice.
În cauză, s-a relaţionat cu autoritățile naționale cu atribuții în domeniul protejării patrimoniului cultural național, fiind întocmit dosar penal pentru export ilegal al bunurilor de patrimoniu (Legea 182/2000), precum și pentru accesul cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic (OG 43/2000).
Faţă de această situaţie se efectuează cercetări pentru a verifica dacă cetăţenii bulgari utilizau legal detectoare de metale pentru descoperiri arheologice pe teritoriul României, iar zona unde a fost făcută descoperirea este înregistrată ca fiind sit arheologic în Lista Monumentelor Istorice.
Un expert în numismatică din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a efectuat o examinarea preliminară a obiectelor descoperite de către poliţiştii de frontieră, precizând că cele patru obiectele (un vârf de săgeată, trei elemente atipice care pot reprezenta părți dintr-un ansamblu) şi 62 monede din bronz şi argint sunt de proveniență romană (secolul al IV-lea d. Hr.), având inscripții în latină, respectiv de provenienţă medievală (probabil otomane). Acestea pot să provină din mai multe situri arheologice.
Obiectele şi monedele au fost lăsate in custodia arheologilor de la Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, care vor desfăşura măsuri de conservare preventivă, vor efectua o expertiză detaliată a obiectelor găsite, ulterior vor stabili valoarea acestora, precum şi importanţa pentru patrimoniul dobrogean.

Cele două părţi au continuat schimbul de opinii privind diferite aspecte referitoare la Tezaurul României, inclusiv la valorile Băncii Naţionale a României depuse la Moscova în timpul Primului Război Mondial, precum şi la restituirile din 1935 şi din 1956 de către Uniunea Sovietică a unor părţi din valorile româneşti.

Discuţiile au fost reluate după o pauză de 10 ani, MAE susţinând că reuniunea s-a desfăşurat „într-o atmosferă deschisă şi constructivă, marcând un nou important pas în direcţia studierii problemelor care intră în competenţa Comisiei”. Partea rusă a mulţumit Băncii Naţionale a României pentru sprijinul logistic oferit bunei desfăşurări a sesiunii Comisiei comune, mai precizează MAE.

Următoarea sesiune a Comisiei comune ar urma să aibă loc în Federaţia Rusă, la Moscova, în a doua parte a anului 2017.

Procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat, prin cerere de asistenţă judiciară internaţională adresată autorităţilor competente din Chicago, SUA, un lot de 49 monede Koson, din argint, reprezentând o parte din tezaurul de 2300 monede Koson din argint, sustras de o asociaţie infracţională din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, exportat ilegal şi pus în urmărire prin Interpol. Tezaurul a format obiectul unor operaţiuni de spălare şi valorificare pe piaţa internaţională a antichităţilor, fiind identificat la o casă de licitaţii din Chicago şi indisponibilizat de autorităţile judiciare americane la solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

La data de 26 iunie 2013, lotul monetar a fost predat reprezentantului Ministerului Culturii, la Consulatul General al României din Chicago, urmând a fi depus în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti.

Sunt urmărite în continuare, prin Interpol, mai multe tezaure care formează obiectul aceleiaşi cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kg.), din care s-au recuperat 31 piese, un tezaur de monede Koson din aur (25 de kg.), din care s-au recuperat 700 piese, 5 scuturi regale din fier, două table din bronz cuprinzând legile oraşului roman Troesmis (Dobrogea), 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc.

Conform experţilor, „monedele fac parte din singura emisiune dacică de argint, purtând pe revers o legenda scrisă cu litere greceşti, menţionând numele suveranului care a ordonat baterea lor – Koson. Ele au fost bătute in atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia in jurul anilor 44-29 î. Hr”.

Operaţiunea desfăşurată în conformitate cu Tratatul de asistenţă judiciară în materie penală, dintre Romania şi Statele Unite ale Americii, din 2010, reprezintă o premieră absolută, fiind prima recuperare a unor piese exportate ilegal şi expuse pentru valorificare pe piaţa numismatică americană.

Urmărirea penală este efectuată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi organele poliţiei judiciare din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române – Direcţia de Investigaţii Criminale şi Inspectoratele de Poliţie ale Judeţelor Alba şi Hunedoara.

Procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, au dispus, prin rechizitoriu, la data de 24 septembrie 2012, punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată inculpaţilor:

• BACI DARIUS LIVIU sub aspectul  săvârşirii infracţiunilor de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni,  furt calificat, fals în declaraţii şi spălare a banilor;

• MIHĂILĂ MIRCEA zis „Cap de Porc” sub aspectul  săvârşirii infracţiunilor de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni,  furt calificat, spălare a banilor şi conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0.80 gr./l alcool pur în sânge;

• ZVÎNCĂ FLORIN SEBASTIAN sub aspectul  săvârşirii infracţiunilor de fals în declaraţii şi spălare a banilor;

• HÎNDOREAN ROMICĂ sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni,  spălare a banilor şi operaţiuni de export ilegal de bunuri culturale ce fac parte din patrimoniul cultural naţional.

Din probatoriul administrat în cauză, pe parcursul urmăririi penale, s-a reţinut faptul că, în perioada 1998 – 2009, după ce s-au constituit într-o asociaţie infracţională, inculpaţii au desfăşurat activităţi sistematice de detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia (monument UNESCO), în urma cărora au sustras şi valorificat ilegal pe piaţa neagră a antichităţilor mai multe tezaure arheologice, pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional, respectiv:

–  un tezaur, în valoare de 3.794.550 euro, alcătuit din 3600 monede Lysimach, Pharnakes şi Asander, (30 kg) din aur – sustras în august 1998, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, punctul Şesu Căprăreţei – din care s-au recuperat până în prezent 28 monede Lysimach, depuse în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României;

– un tezaur, în valoare de 100.000 euro, alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei din aur, sustras în perioada 2002-2003 din situl cetăţii dacice de la Căpâlna, judeţul Alba, recuperat şi depus în colecţiile Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia;

– un tezaur, în valoare de 869 de euro, alcătuit din 35 denari romani din argint şi o tetradrahmă, sustras în vara anului 2000 din punctul arheologic Dâncu Mare, recuperat, şi depus în colecţiile Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia;

În cursul urmăririi penale efectuate până în prezent au fost recuperate următoarele loturi de artefacte aparţinând Patrimoniului Cultural Naţional, clasa Tezaur: un tezaur din colier cu pandantive şi cercei din aur în valoare de 100.000 Є, 13 brăţări spiralice din aur, în valoare de 5.300.000 Є, 700 monede din aur, de tip Koson, în valoare de 350.000 Є, 202 monede din argint de tip Koson,  trei scuturi regale dacice din fier, precum şi alte loturi cuprinzând câteva mii de artefacte arheologice.

Pentru reciclarea sumei de 3.000.000 mărci germane, rezultată din valorificarea tezaurului sustras, inculpaţii au achiziţionat o spălătorie auto (ulterior modernizată şi împrumutată frecvent cu titlu de aport asociat) două parcuri auto cuprinzând 20 de autoturisme de lux,  33 de parcele de teren în intravilanul municipiului Deva, acţiuni bancare, vilă cu piscină, apartamente în municipiul Deva, au petrecut vacanţe în Europa de vest, Tunisia şi Japonia, etc.

În cauză, procurorii au dispus instituirea unor măsuri asiguratorii, indisponibilizându-se prin sechestru bunurile mobile şi imobile ale inculpaţilor (autoturisme, apartamente, părţile sociale deţinute în societăţi comerciale, terenuri, sume de bani –  în lei şi valută – ridicate la percheziţii, echipamente de detecţie etc.) în vederea recuperării prejudiciului creat, precum şi pentru confiscarea specială a bunurilor şi valorilor care au format obiectul infracţiunii de spălare a banilor.

În instrumentarea cauzei, procurorii, au colaborat cu organele poliţiei judiciare din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţia de Investigaţii Criminale, Inspectoratelor de Poliţie ale Judeţelor Alba şi Hunedoara.

Dosarul a fost înaintat, spre competentă soluţionare, Tribunalului Hunedoara.

Poze obiecte tezaur recuperate:

Monede din aur (stateri) de tip Pseudo-Lysimach, componente ale tezaurului de 3600 monede, sustras din situl Sarmizegetusa Regia – punctul Şesu’ Căprăreţei, recuperate până în prezent de organele judiciare (avers)

Colier cu pandantive şi cercei, din aur, sustraşi din situl arheologic al cetăţii dacice de la Căpâlna (jud. Alba), recuperate de organele judiciare.