Prestigioasa revistă Confetti, deținută de arogantul Antoni Clarke și condusă de răbdătoare și încordata redactor-șef Vivienne organizează un concurs pentru a vedea cine poate ține cea mai originală nuntă, câștigătorilor oferinduli-se o nouă casă și o apariție pe prima pagină a revistei. Trei cupluri și propunerile lor sunt selectate pentru a participa: Sam și Matt , un cuplu de clasă mijlocie de romantici de modă veche care au ales să își țină nunta în stilul musicalurilor din anii 1930- 1940, Isabelle și Josef , o pereche de jucători profesioniști de tenis hiper-competitivi care organizează o nuntă pe tema tenisului; și Joanna și Michael, un cuplu naturist care intenționează să-și țină nunta complet goi.

Spectacolul are o distribuție numeroasă, iar modul de realizare a concursului de nunti a permis ca folosire de mijloace atât coregrafii cât si un band live care îi va acompania pe protagonisti la nunta.

Regia artistică-Tiberiu Rosu

Coregrafia-Geta Ravdan Huncanu

Pregatire muzicală- Tiberiu Rosu

Donație minimă 30 lei, se achită la intrarea in sală .

Timp de 8 săptămâni, din iulie până în septembrie, Constanța devine cel mai fierbinte punct de pe harta culturală estivală a țării.

Ajuns la cea de-a patra ediție, SEAS devine deja un reper stabil și de neratat în calendarul cultural estival din România. Ediția din 2025 se desfășoară între 10 iulie și 18 septembrie și aduce la Constanța peste 80 de evenimente artistice, susținute de unele dintre cele mai prestigioase instituții teatrale din țară și din străinătate, dar și de companii independente remarcabile.

Pe parcursul celor 70 de zile de festival, publicul va avea ocazia să se bucure de spectacole de teatru clasic și contemporan, dans, concerte și prestații inovatoare. Printre instituțiile invitate se numără teatre de top din București, Sibiu, Târgu Mureș, Craiova, Arad și Galați, dar și nume importante ale scenei independente. Diversitatea programului asigură accesul la forme variate de expresie artistică și se adresează atât iubitorilor de cultură consacrată, cât și publicului tânăr, aflat în căutarea unor experiențe artistice autentice.

Program pe zile  

Citiți și

Incendiu la Poarta Albă. Bătrâni evacuați dintr-un azil

Actorul Mircea Diaconu, cunoscut pentru rolurile sale de referință din cinematografia dar și teatrul românesc, a murit după o luptă grea cu un cancer de colon. Actorul ar fi împlinit 75 de ani pe 24 de decembrie, în ajunul Crăciunului.

„La noi când vine iarna, toţi norii anului trecut se aşează pe pământ şi sunt zăpadă” spunea Mircea Diaconu.  Drum lin spre lumină, maestre!

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu s-a născut pe 24 decembrie 1949, în comuna Vlădești, județul Argeș. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa ”Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în ”Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), ”A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), ”Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), ”Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: ”Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), ”Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), ”Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), ”Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi (”Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti (”Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic. Din bogata sa filmografie menţionăm: ”Nunta de piatră” (r. Mircea Veroiu/Dan Piţa, 1971), ”Actorul şi sălbaticii” (r. Manole Marcus, 1974), ”Mere roşii” (r. Alexandru Tatos, 1976), ”Vânătoare de vulpi” (r. Mircea Daneliuc, 1980), ”De ce trag clopotele, Mitică?” (r. Lucian Pintilie, 1982), ”Asfalt tango” (r. Nae Caranfil, 1996), ”Filantropica” (r. Nae Caranfil, 2001), ”Legături bolnăvicioase” (r. Tudor Giurgiu, 2004), ”Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii” (r. Cătălin Mitulescu, 2006), ”Ticăloşii” (r. Şerban Marinescu, 2007), ”Tache” (r. Igor Cobileanski, 2008) şi multe altele. Mircea Diaconu face parte din distribuţia filmului ”Caravana Cinematografică”, în regia lui Titus Muntean, care a fost prezentat publicului din România în prima zi a Festivalului de Film Transilvania, pe 28 mai 2010. Actorul a jucat alături de Horaţiu Mălăele, Vladimir Găitan, Valentin Teodosiu, Jean Constantin, Cătălina Grama (Jojo), Cristi Iacob, Mihai Bendeac şi în comedia ”Poker” (2010), în regia lui Sergiu Nicolaescu.

Cariera politica

A devenit senator PNL, în colegiul 1 din Argeş, în urma redistribuirii, în legislatura 2008-2012. La lansarea candidaturii, Mircea Diaconu a precizat că PNL este primul partid în care se înscrie, după experienţa ”politică” de dinainte de 1989. În calitate de senator, a făcut parte din Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, Comisia pentru egalitatea de şanse, fiind şi membru al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

La 7 mai 2012, a fost numit ministru al Culturii în Cabinetul Ponta, funcţie deţinută până la 25 iunie 2012.

A fost ales europarlamentar la 25 mai 2014, pentru legislatura 2014-2019.

A candidat la președinție în 2019, obținând în 7,9% dintre voturi în primul tur al scrutinului.

A fost distins cu Ordinul national „Pentru Merit” în grad de Ofiţer la 1 decembrie 2000, „pentru realizări artistice remarcabile şi pentru promovarea culturii”.

Mircea Diaconu a fost căsătorit cu actriţa Diana Lupescu şi are doi copii, Victor și Ana Maria.

 Pe 13 noiembrie 2024, se împlinesc 140 de ani de la premiera piesei O scrisoare pierdută de marele nostru dramaturg Ion Luca Caragiale.

 O scrisoare pierdută este, fără îndoială, capodopera absolută a neegalatului Ion Luca Caragiale. Iar când este transpusă pentru teatru radiofonic de Sică Alexandrescu şi se bucură de o distribuţie de-a dreptul mitică, cu actori români de teatru care au făcut istorie – Radu Beligan, Alexandru Giugaru, Elvira Godeanu, Ion Finteşteanu, Grigore Vasiliu-Birlic, Niky Atanasiu,  ș.a –, atunci pare, fără umbre, că genialul dramaturg şi-a întâlnit interpreţi pe măsură.

„Despre Scrisoarea pierdută s-a spus totul. Inclusiv că ar fi o mare dramă creștină (demonstrația, aparținându-i lui N. Steinhardt, e totuși splendidă), în care, la final, fiecare ajunge să-l ierte pe fiecare. Pentru șantaj, pentru indiscreție, pentru chilipiruri, pentru infidelitate, pentru fraude, pentru ipocrizie. Lista e întinsă și nu stau s-o transcriu în întregime.”

Odată cu piesa O scrisoare pierdută, „Caragiale e pe cai mari. Prevede un succes, o schimbare de statut (și financiar, da, dar în primul rând cultural, de profil și, în definitiv, de greutate) și nu se ferește să-i identifice precis sursa: completa sa integrare în comunitatea junimistă, față de care se simte îndatorat și cu care, ca nicicând altcândva până atunci, simte că face corp comun. E motivul pentru care ține să-i aibă alături la premieră pe cât mai mulți, căci își dă seama, prin ei (și mai cu seamă prin liderul lor informal) a devenit ceea ce tocmai realizează că e.” (Din Direcția nouă, text de prezentare al audiobookului, de Cosmin Ciotloş)

Editura Casa Radio lansează Seria CARAGIALE din colecția „Fonoteca de Aur – Teatru“– spectacole radiofonice de colecție și text: O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D-ale carnavalului! Ediții (în format carte + CD) – îngrijite de criticul literar Cosmin Ciotloș.

O scrisoare pierdută poate fi ascultată în această transpunere radiofonică din 1952. Şi poate fi şi citită în volumul ce însoţeşte CD-ul. O restituire completă – audiţie şi lectură, la Editura Casa Radio.

Seria CARAGIALE din colecția „Fonoteca de Aur“ – O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D-ale carnavalului –  ediții (în format carte + CD) îngrijite de criticul literar Cosmin Ciotloș – va fi pezentată la Târgul de Carte Gaudeamus Radio România (Pavilionul B2 Romexpo), sâmbătă, 7 decembrie 2024, ora 14.00. Invitați: Cosmin Ciotloş – critic literar, Attila Vizauer – regizor, redactor-şef Teatrul Naţional Radiofonic, Domnica Ţundrea – realizator Teatrul Naţional Radiofonic și Andrei Huţuleac – actor, regizor, scriitor.

Festivalul Internaţional de Teatru Independent de la Constanţa Blue Theatre 2022, ediţia a VII-a începe în data de 27 august şi se încheie în 3 septembrie. Vă propunem o nouă formulă, în două noi spaţii, pe bulevardul Tomis, în zona Prefecturii şi în Parcul Arheologic.

Invitaţii care ne onorează cu prezenţa în acest an şi care aduc în festival peste 20 de spectacole, sunt: Teatrul Naţional Bucureşti, Teatrul de Artă, Unteatru, Teatrul din buzunar, Teatrul Apropo, Breasla Actorilor, Teatrul Coquette, Performance Delivery, Teatrul Independenţilor Profesionişti & Let It Go Acting Studio, Trupa Aici, Victory of Art, Trupa 4teen, Trupa Ştefan Iordache, Atelierul de Teatru, Trupa Chaplin, Trupa Transparency, Trupa Amprente, Trupa Acting Up. Invitaţi speciali: Maia Morgenstern, Horaţiu Mălăele, Marius Bodochi, Bogdan Mălăele, Radu Captari ş.a.

În program sunt înscrise şi ateliere de teatru, improvizaţie, dans şi muzică, cu intrarea liberă pentru oricine vrea să intre în contact cu celebrii traineri de workshopuri: Maia Morgenstern, Cristian Iacob, Ştefan Lupu, Mihaela Sârbu, Tiberius Zavelea, Lăcrămioara Soare. Pentru workshopuri, organizatorii au pregătit o scenă separată, în Parcul Arheologic, în contextul în care conceptul de Blue Theatre implică şi o tranziţie a actului cultural către teatrul social, un răspuns coerent la nevoile actuale ale tinerilor în această societate cu valori mereu permutate.

Spectacolele vor avea loc pe cele trei scene pregătite special pentru acest eveniment: Scena Tomis (de pe bulevardul Tomis, zona Prefectură), Scena Parc (Parcul Arheologic) şi Scena Workshop (Parcul Arheologic).

Intrarea la spectacole este liberă, în limita locurilor disponibile şi cu respectarea măsurilor aflate în vigoare la momentul desfăşurării evenimentelor.

În cadrul unei festivități organizate la Palatul Cotroceni, Ordinul a fost înmânat astăzi, 13 ianuarie, de Președintele României Klaus Iohannis, directorului Teatrului de Stat Constanța, regizorul Erwin Șimșensohn, însoțit la ceremonie de Liviu Manolache – actor, compozitor și regizor, care anul acesta sărbătorește 40 de ani de la debutul său pe scenă, în 1982.

În discursul ulterior înmânării ordinelor, președintele României a adresat câteva cuvinte fiecăreia dintre persoanele sau instituțiile decorate:

„Mă bucur să-i felicit pe cei care, în cei 70 de ani de la înființare, au urcat pe scena Teatrului de Stat Constanța, slujind peste milenii muza lui Ovidius. (…)
Distinși oaspeți, vă felicit pentru înaltele distincții primite! Cu ocazia apropiatei celebrări a Zilei Culturii Naționale, vă doresc să rămâneți în sufletul publicului mulți ani de acum înainte, iar opera dumneavoastră să rămână pentru totdeauna între valoroasele repere ale culturii noastre. Vă mulțumesc!”, a spus Klaus Iohannis.

Erwin Șimșensohn, directorul general al Teatrului de Stat Constanța: „Acordarea Ordinului „Meritul Cultural” teatrului nostru reprezintă o încurajare, o recunoaștere a valoroaselor proiecte realizate de Teatrul de Stat Constanța, a realizărilor din prezent și din trecut și un omagiu postum adus tuturor celor care și-au dăruit viețile scenei constănțene.
Îmi exprim recunoștința față de toți cei care, de-a lungul anilor, au construit un teatru puternic, important și relevant, dar și tristețea pentru toate episoadele grele prin care această instituție a trecut în diferite momente. Suntem și astăzi într-unul dintre aceste momente, dar sunt convins că, alături și cu sprijinul direct al tuturor autorităților, dar și al întregii societăți civile constănțene, vom depăși în curând etapa dificilă a lipsei unui spațiu propriu de joc și de repetiții”.

Cu această ocazie  actualizăm rememorăm, pe scurt, realizări remarcabile ale teatrului de-a lungul a șapte decenii, prin vremuri rareori favorabile culturii, vremuri în care artiștii și ceilalți angajați ai teatrului au fost nevoiți să surmonteze numeroase dificultăți, cele mai multe legate de cenzura regimului comunist, altele, de abuzurile administrației locale.
Teatrul a fost fondat în anul 1951 prin Decret al Consiliului de Miniștri, iar spectacolul inaugural al Teatrului de Stat Constanţa, cu premiera în data de 2 mai 1951, a fost comedia lui I.L.Caragiale „O scrisoare pierdută”, capodoperă a artei scenice românești.
De-a lungul deceniilor de existență, teatrul nostru a avut și are mari actori, mari regizori, pe scenele sale s-au montat piese ale unor mari dramaturgi români și străini și se poate lăuda, până în ziua de azi, cu numeroase premiere pe țară: „Vilegiatura” și „Nora și soacra” de Goldoni, „Noaptea iguanei” de Tennessee Williams, „Nu va fi război în Troia” de Jean Giraudoux, „Diavolul la Boston” de Lion Feuchtwanger, „Operă pentru viitorii dictatori” de Andonis Doriadis sau spectacole ce se joacă în prezent, ca „Șobolanul rege” de Matei Vișniec, „Uciderea lui Gonzago” de Nedialko Iordanov, „Lasă-mă să intru” de John Ajvide Lindqvist, „Ziua Z” de Ionuț Sociu.
„Serile de teatru antic”, eveniment cu aură de legendă, au reprezentat, în analele „Teatrului Dramatic Ovidius”, un moment important ce își găsește în prezent continuitatea prin organizarea Festivalului Internațional de Teatru, care a avut patru ediții, cea mai recentă fiind cea din 2019, înainte de pandemie.
În prezent, teatrul nostru are onoarea de a participa în cadrul unui proiect inițiat de Uniunea Teatrelor din Europa, cea mai importantă structură asociativă de acest gen de pe continentul nostru, alături de 14 dintre cele mai prestigioase teatre din Europa. Proiectul ne va prilejui realizarea unei importante coproducții internaționale și participarea la turnee în Europa, precum și la o bursă de spectacole în cadrul unui Festival ce se va desfășura în Portugalia.
Repertoriul din prezent al teatrului nostru este unul bogat, variat și valoros, răspunzând necesităților publicului constănțean. Se fac toate eforturile pentru adaptarea la  condițiile extraordinare din această perioadă, în care, după restricțiile impuse de pandemie, se confruntă și cu lipsa unui spațiu de joc, sala TSC fiind în curs de renovare.

Vineri,  22 octombrie, de la 19:00, este programat spectacolul „DOI TINERI DIN VERONA” de William Shakespeare, în regia lui Alexandru Mâzgăreanu.

Acest spectacol a fost selecționat pentru ediția cu numărul 31 a Festivalului Naţional de Teatru, cel mai prestigios eveniment național teatral. După 14 ani de absență din selecția FNT, Teatrul de Stat Constanța dovedește din nou că se află printre valorile teatrului românesc. Conceptul din acest an al FNT este CREAŢIA. RECREAŢIA. RE-CREAŢIA, încercând să surprindă astfel răspunsul artiștilor la noile condiții de creație, în contextul pandemiei. Spectacolul nostru a fost inclus în secțiunea CLASIC. RECREAT,

„Doi tineri din Verona” de William Shakespeare, regia Alexandru Mâzgăreanu, decorul Andreea Săndulescu, costumele Alexandra Mâzgăreanu, este un spectacol cu o distribuţie numeroasă ce cuprinde actori de toate vârstele din Teatrul de Stat Constanţa: Florin Aioane, Andrei Bibire, Ecaterina Lupu, Cristiana Luca, Liviu Manolache, Andrei Cantaragiu, Maria Lupu, Cătălina Mihai, Lucian Iftime, Florina Stănculeț, Vlad Lință, Theodor Șoptelea, Ștefan Mihai, Grațian Prisăcariu, Alina Manțu, Arina Cojocaru, Tiberiu Roșu.

Valentin pleacă din Verona la Milano pentru a-și desăvârși educația „într-o altă cultură”, iar prietenul lui cel mai bun, Proteus, rămâne acasă, căci o iubește pasional pe Iulia. Valentin, care, la început, nu îl înțelege pe Proteus și nu crede în puterea iubirii, se îndrăgostește nebunește de Silvia, fiica ducelui din Milano. Prietenul său, trimis și el la curtea ducelui, o uită într-o clipă pe iubita lui atunci când o întâlnește pe iubita lui Valentin.

Regizorul Alexandru Mâzgăreanu a știut să exploateze entuziasmul tinerilor actori și experiența celor mai în vârstă pentru a crea un spectacol complex, cu multe sugestii culturale ce exced textul și epoca în care este plasată acţiunea. „O altă cultură” devine, în viziunea regizorală cu totul aparte a lui Alexandru Mâzgăreanu, cultura Extremului Orient, păstrând, totodată, intact spiritul poveștii shakespeariene.

Sâmbătă 23 octombrie, tot de la ora 19:00, puteți vedea cea mai recentă premieră a TSC, „GOI PUȘCĂ”, de Simon Beaufoy, după celebrul film Full Monty, în regia lui Vlad Cristache. Este un spectacol nerecomandat copiilor sub 14 ani, căci este vorba despre șase șomeri din Sheffield, care ajung la capătul puterilor și, pentru a se redresa, decid să facă împreună un show de striptease pentru toate femeile din oraș. Ei încearcă să-și rezolve, astfel, diversele probleme: unul nemaiputând să plătească pensia alimentară și să-și vadă copilul, prietenul său cel mai bun îndepărtându-se de soția lui, căci nu se mai simțea bărbat îndeajuns, altul mințindu-și în fiecare zi soția că pleacă la muncă, pentru a nu-i provoca o decepție, deși era șomer de 6 luni, iar altul fiind în pragul sinuciderii. O comedie britanică plină de suflet, care a avut un succes imens la ecranizare, numărându-se printre filmele cult din anii 90.

Scenografia spectacolului este semnată de Mădălina Niculae, coregrafia, de Ștefan Lupu, iar lighting design-ul, de Alexandru Bibere. Asistent de coregrafie este Florina Stănculeţ,

În distribuție: Marian Adochiţei, Ionuț Paul Ștefan, Iulian Enache, Theodor Șoptelea, Florentin Roman, Florin Aioane / Ștefan Mihai, Matei Doreanu, Alina Manţu, Florina Stănculeţ, Liliana Cazan / Luiza Sarivan, Liviu Manolache / Dan Cojocaru, Andrei Cantaragiu, Adrian Dumitrescu, Remus Archip, Andrei Bibire, Laura Iordan Adrian, Georgiana Mazilescu, Lana Moscaliuc, Ecaterina Lupu / Cristiana Luca.

Duminică 24 octombrie, de la ora 19:00, „MEMORIA APEI” de Shelagh Stephenson, un spectacol de Vladimir Anton, care semnează regia artistică, traducerea și adaptarea. Scenografia: Maria Miu, asistent scenografie: Diana Sav, lighting design: Lucian Moga.

În distribuție: Laura Iordan Adrian, Dana Dumitrescu, Alina Manţu, Georgiana Rusu, Andu Axente, Liviu Manolache.

Trei surori se întâlnesc, după mulți ani în care nu s-au văzut, rememorând întâmplări din copilărie, reînviind rivalități și certuri vechi, ceea ce dă naștere unor scene de un umor savuros.

Fiecare dintre surori se află în câte o relație și fiecare relație este într-un moment de criză. Conflictele sunt alimentate de alcool și marijuana, astfel ieșind la iveală frustrări și adevăruri pe jumătate conștientizate sau blocate cu bună-știință.

În clădirea din Bulevardul Ferdinand nr. 11 vor începe lucrările incluse într-un proiect de eficientizare energetică a clădirii, finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 3 – „Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon“.

În acest sediu, care aparține Primăriei Constanța, Teatrul de Stat Constanța și-a desfășurat activitatea din anul 2004, când, în urma comasării abuzive a instituțiilor de spectacole, a fost mutat din sediul său, din strada Mircea cel Bătrân, care îi fusese repartizat în anul 1952, la un an după înființare.

Potrivit normelor legale în vigoare, în sala Teatrului de Stat Constanța nu este permis accesul decât pentru persoanele vaccinate împotriva Covid 19 și pentru cele care au trecut prin boală. Acestea vor prezenta la intrare documentele doveditoare. De asemenea, masca de protecție este obligatorie pe toată durata prezenței în sediul TSC.

În Teatrul de Stat Constanța sunt aplicate toate măsurile de protecție, în contextul pandemiei de Covid 19.

Biletele la spectacolele Teatrului de Stat Constanța pot fi achiziționate fie online, prin platforma www.mystage.ro , fie de la casa de bilete a Teatrului de Stat Constanța – Bulevardul Ferdinand Nr. 11