Potrivit acestui document-cadru, concursul pentru admiterea la toate formele de învăţământ pentru studiile universitare (licenţă, master, doctorat) se poate organiza în sesiuni, în condiţii identice, exclusiv înainte de începerea anului universitar. La admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă pot participa doar absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă.

Media generală minimă de admitere la studii universitare de licenţă, de master şi de doctorat nu poate fi mai mică decât 5 (cinci) sau decât un număr minim de puncte echivalent. Media generală de admitere se calculează ca medie aritmetică sau medie ponderată a notelor obţinute la probele concursului de admitere.

La calculul mediei generale de admitere la studii universitare de licenţă şi de master pot fi luate în considerare notele de la probele de bacalaureat, media de la bacalaureat, notele şi mediile obţinute la examenul de licenţă/diplomă, conform metodologiei proprii. Instituţiile de învăţământ superior acreditate sau autorizate provizoriu au obligaţia de a elabora propriul regulament de organizare a admiterii la programele oferite în ciclurile de studii universitare de licenţă, de master şi de doctorat, în conformitate cu metodologia-cadru emisă de Ministerul Educaţiei.

Admiterea la studii universitare de licenţă se susţine în limba română. Pentru programele universitare de licenţă şcolarizate în limba română, la solicitarea scrisă a candidatului, concursul de admitere se poate susţine şi în limba maternă a acestuia, cu respectarea autonomiei universitare. Pentru studiile universitare organizate într-o limbă străină, admiterea se susţine în limba română sau în limba străină de predare a programului de studii universitare de licenţă. Pentru studiile universitare organizate într-o limbă străină, admiterea va conţine obligatoriu o probă de competenţă lingvistică eliminatorie, notată cu admis/respins.

Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene pot participa la admiterea în toate ciclurile de studii universitare, în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare. Românii de pretutindeni, cetăţenii din state terţe pot participa la admiterea în toate ciclurile de studii universitare, conform prevederilor legale în vigoare, acordurilor bilaterale şi ofertelor unilaterale ale României şi a metodologiilor special elaborate de MECS pentru aceştia.

Un candidat poate fi admis şi înmatriculat ca student la cel mult două programe de studii concomitent, indiferent de ciclul de studii şi de instituţiile de învăţământ care le oferă, însă poate beneficia de finanţare de la bugetul de stat doar pentru un singur program de licenţă, pentru un singur program de master şi pentru un singur program de doctorat. Candidatul declarat admis la mai multe programe de studii universitare optează pentru programul de studii care va fi finanţat de la bugetul de stat, prin depunerea diplomei/adeverinţei de bacalaureat sau a diplomei/adeverinţei ciclului de studii universitare anterior absolvit, după caz, în original, la facultatea pe care doreşte să o urmeze, respectând termenul de depunere stabilit de aceasta din urmă.

Mediile generale/punctajele generale obţinute de candidaţi la admitere sunt valabile pentru stabilirea ordinii de clasificare numai la instituţia de învăţământ superior la care aceştia au candidat, în conformitate cu metodologiile proprii de admitere. Ordinea de clasificare rezultată în urma admiterii va fi utilizată şi pentru repartizarea locurilor finanţate de la bugetul de stat, acestea revenind celor mai bine clasaţi candidaţi din fiecare domeniu, conform metodologiei proprii.

Instituţiile de învăţământ superior pot percepe de la candidaţi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, taxe de înscriere pentru organizarea şi desfăşurarea admiterii, în cuantumurile aprobate de senatele universitare şi prevăzute în regulamentul propriu. Excepţie fac situaţiile legate de restituirea dosarelor candidaţilor respinşi sau ale celor care renunţă la locul obţinut prin admitere. În aceste cazuri, după afişarea rezultatelor finale, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea cererii şi necondiţionat, instituţiile de învăţământ superior au obligaţia să elibereze aceste documente fără perceperea unor taxe.

Instituţiile de învăţământ superior vor aduce la cunoştinţa candidaţilor, prin afişare la sediul instituţiilor şi pe pagina web proprie, informaţii privind regulamentul propriu de admitere, oferta anuală de şcolarizare, condiţiile şi documentele necesare pentru înscriere, perioadele sesiunilor de admitere, modalitatea şi probele de concurs, facilităţile sau condiţiile speciale, taxele de înscriere pentru organizarea şi desfăşurarea admiterii, respectiv orice alte informaţii utile candidaţilor.

Metodologiile proprii de admitere ale instituţiilor de învăţământ superior trebuie să prevadă criterii de departajare a candidaţilor, inclusiv în cazul mediilor egale obţinute la concursului de admitere, astfel încât să nu se depăşească capacitatea de şcolarizare stabilită, conform prevederilor legale în vigoare. Rezultatele concursului de admitere se fac publice prin afişare la sediul instituţiilor şi pe pagina web proprie.

Important: conducerile instituţiilor de învăţământ superior au întreaga responsabilitate pentru organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere.

Unul dintre aspectele cele mai importante ale sistemului educațional preuniversitar este examenul de bacalaureat. Examenul maturității reprezintă o etapă  decisivă pentru conturarea viitorului elevilor. În prezent, media sau notele obținute la examen pot reprezenta criteriul de admitere a elevilor în învățământul universitar. Totodată, rezultatele reflectă munca și cunoștințele elevilor acumulate în cei 12 ani de studiu.

În contextul adoptării de către Ministerul Educației Naționale a Ordinului Ministrului numărul 3544 din 15.04.2013 prin care a fost stabilit cadrul general de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul superior, Consiliul Național al Elevilor manifestă dezaprobarea privind reintroducerea prevederii de la punctul 3 al Art. 12 la mai puțin de un an de la introducerea admiterii pe bază de examen, considerată a fi cea mai bună metodă de a realiza o selecție relevantă și corectă.

Conform articolului 12, punctul 3 al OMEN,  “La calculul mediei generale de admitere la studii universitare de licenţă şi de master pot fi luate în considerare notele de la probele de bacalaureat, media de la bacalaureat, licenţă şi/sau notele din anii de studii, după caz, conform metodologiei proprii.” Facultățile au posibilitatea să stabilească pe baza propriei metodologii utilizarea notelor din anii de studiu ca metodă de admitere, influențând astfel elevii să se îndrepte spre aceste facultăți, în detrimentul celor care organizează examen de admitere.

Consiliul Național al Elevilor, reiterează ideea că, în calitate de structură consultativă a Ministerului Educației Naționale, astfel de propuneri trebuie dezbătute, atât  în cadrul structurilor reprezentative ale elevilor, cât și a studenților și chiar a păriniților, iar decizia aplicării unor modificări ar trebui să reflecte necesitatea măsurilor, analiza nevoilor și să corespundă soluționării acestora.

De asemenea, considerăm că aceste modificări tardive ale regulilor de organizare a procesului de admitere în universități îi determină pe elevi să pună accentul pe notele obținute în timpul liceului și nu pe calitatea cunoștiințelor și competențelor, care necesită a fi acumulate pentru promovarea examenului de Bacalaureat și a unui examen de admitere.

Nu în ultimul rând, o asemenea schimbare în contextul unei perioade foarte scurte de timp, înaintea examenului, poate creea confuzii în rândul elevilor, aceștia nefiind orientați spre a obține notele necesare admiterii la facultate pe parcursul ultimului an de studiu,admiterea realizându-se până în prezent doar prin cele două modalități anunțate la începutul anului școlar. 

În urma analizării situației, Consiliul Național al Elevilor solicită Ministerului Educației Naționale păstrarea ca modalități de admitere în învățământul universitar a mediei/notelor obținute la probele examenului de bacalaureat și a examenului de admitere, organizat de către facultăți, în baza propriei metodologii. Astfel, facultățiile vor fi nevoite să mențină standardele calitative ridicate, prin evaluarea corectă a nivelului de pregătire al elevilor.

În speranța unei soluționări pozitive, manifestăm interesul de a colabora cu MEN în sensul elaborăriii unor politici educaționale privind domeniul de învățământ preuniversitar participând activ la adaptarea lor la nevoile elevilor.

Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică, domnul Mihnea Costoiu, se va afla vineri, 1 februarie, în municipiul Cluj-Napoca.

Programul ministrului delegat Mihnea Costoiu include întâlniri de lucru cu reprezentanţi ai mediului academic clujean (rectori şi reprezentanţi ai organizaţiilor studenţeşti), respectiv reprezentanţi ai autorităţilor locale (Prefectură, Primărie, Consiliul Judeţean). În cadrul acestor întâlniri, vor fi discutate şi dezbătute subiecte de interes şi actualitate din învăţământul superior şi de cercetare din Centrul Universitar Cluj-Napoca.

Pe agenda ministrului delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică mai sunt incluse vizitarea Institutului de Cercetări în Chimie „Raluca Rîpan” şi o conferinţă de presă organizată la sediul Prefecturii Cluj.

Potrivit documentului aprobat de Executiv, pot fi ocupate posturile vacante de: asistent universitar, lector universitar/şef de lucrări, conferenţiar universitar, profesor universitar, asistent cercetare, cercetător ştiinţific, cercetător ştiinţific gradul III, cercetător ştiinţific gradul II şi cercetător ştiinţific gradul I.

„Ocuparea celor 2.381 de posturi se face în condiţiile legii şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate pe anul 2012, în conformitate cu solicitările instituţiilor de învăţământ superior de stat înaintate MECTS în luna septembrie a anului 2011. O altă condiţie ce trebuie respectată este încadrarea într-o politică de resurse umane echilibrată, astfel încât scoaterea posturilor la concurs să nu genereze majorarea numărului total de posturi ocupate pe fiecare instituţie de învăţământ superior de stat. Prin excepţie, pot fi ocupate prin concurs posturile didactice şi de cercetare care s-au vacantat prin ieşiri din instituţia de învăţământ superior de stat în anul universitar 2011-2012”, a declarat ministrul interimar al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Liviu Marian Pop.

În anul universitar 2011-2012, în instituţiile de învăţământ superior de stat sunt normate un număr de 42.498 de posturi didactice, din care 24.134 de posturi didactice ocupate de titulari (56,79%) şi 18.364 (43,21%) posturi didactice vacante.

Ministrul interimar al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Liviu Marian Pop, organizează luni, 20 mai, ora 12:00, la sediul MECTS, o întâlnire cu foştii miniştrii ai Educaţiei Daniel Funeriu, Cătălin Ovidiu Baba şi Ioan Mang. În cadrul acesteia vor fi discutate o serie de teme la zi din învăţământul superior.

La ora 16:00, ministrul interimar al Educaţiei,  Liviu  Marian Pop,  va susţine o declaraţie de presă, la sediul MECTS, referitoare la discuţiile purtate în cadrul întâlnirii cu ex-miniştrii Educaţiei şi va face precizări legate de începerea sesiunii speciale de bacalaureat.

– 11 aprilie, ora 10.00, sediul BCU, Aula  –

– Oportunităţi de imagine –

Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, domnul Cătălin Baba, va participa miercuri, 11 aprilie, ora 10.00, la reuniunea cu rectorii instituţiilor din sistemul naţional de învăţământ superior de stat şi particular. Evenimentul va avea loc în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” (str. Boteanu, nr.1, sector 1, Bucureşti).