Alcătuită din 14 paragrafe, înțelegerea prevede că Teheranul nu va deține niciodată arme nucleare și se angajează să dilueze uraniul îmbogăţit, în schimbul ridicării sancţiunilor de către americani.

Acordul va fi semnat oficial vineri, la Geneva, de către vicepreședintele american JD Vance și președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf.

Cele 14 puncte ale acordului, conform CNN:

• Republica Islamică Iran și Statele Unite, împreună cu aliații lor din războiul actual, declară, odată cu semnarea prezentului Memorandum de Înțelegere, încetarea imediată și definitivă a războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, și se angajează ca, de acum înainte, să nu mai lanseze nicio acțiune ostilă una împotriva celeilalte și să se abțină de la amenințarea cu forța sau de la folosirea acesteia una împotriva celeilalte. Acordul final va confirma prevederile prezentului articol și ale celorlalte articole.
• Republica Islamică Iran și Statele Unite se angajează să-și respecte reciproc suveranitatea și integritatea teritorială și să se abțină de la a se amesteca în afacerile interne ale celeilalte părți.
• Republica Islamică Iran și Statele Unite se angajează să negocieze și să ajungă la un acord final într-un termen maxim de 60 de zile, care poate fi prelungit de comun acord.
• Imediat după semnarea prezentului Memorandum de Înțelegere, Statele Unite vor ridica blocada navală și vor împiedica orice interferență sau obstrucționare împotriva Republicii Islamice Iran, restabilind traficul la capacitate maximă în termen de cel mult 30 de zile; traficul navelor va fi proporțional cu volumul de trafic din perioada anterioară războiului din partea Republicii Islamice Iran. De asemenea, Statele Unite se angajează să-și retragă forțele din zonele înconjurătoare în termen de 30 de zile de la încheierea acordului final.
• La semnarea prezentului Memorandum de înțelegere, Republica Islamică Iran va lua imediat măsuri pentru a asigura reluarea, în termen de 30 de zile, a traficului navelor comerciale din Golful Persic către Marea Omanului și invers, la volumul dinainte de război, ținând seama de necesitatea eliminării obstacolelor tehnice și a neutralizării minelor de către Iran.
• Statele Unite se angajează, împreună cu partenerii săi regionali, să elaboreze un plan cuprinzător, convenit de ambele părți, pentru reabilitarea și dezvoltarea economică a Republicii Islamice Iran, asigurând în același timp o finanțare de cel puțin 300 de miliarde de dolari. Mecanismul de punere în aplicare a acestui plan, ca parte a acordului final, va fi formulat în termen de 60 de zile.
• Statele Unite se angajează să ridice, conform unui calendar care urmează să fie convenit în cadrul acordului final, toate tipurile de sancțiuni la care este supusă în prezent Republica Islamică Iran, inclusiv rezoluțiile Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și ale Consiliului Guvernatorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), precum și toate sancțiunile unilaterale ale SUA, atât primare, cât și secundare.
• Republica Islamică Iran reiterează că nu va produce niciodată arme nucleare. Republica Islamică Iran și Statele Unite au convenit că soarta materialului îmbogățit și soarta tuturor celorlalte chestiuni legate de domeniul nuclear convenite de comun acord, inclusiv nevoile nucleare ale Iranului, vor fi abordate în mod adecvat într-un acord final; acordul final va confirma dispozițiile prezentului articol.
• Republica Islamică Iran și Statele Unite convin că, până la încheierea unui acord final, vor menține statu quo-ul: Iranul va menține statu quo-ul în ceea ce privește programul său nuclear, iar Statele Unite nu vor impune noi sancțiuni asupra Iranului și nu își vor consolida forțele în regiune.
• Statele Unite se angajează ca, imediat după semnarea prezentului Memorandum de Înțelegere și până la data ridicării sancțiunilor, Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite să emită derogări pentru exporturile de țiței iranian, produse petrochimice și derivate ale acestora, precum și pentru toate serviciile conexe, inclusiv servicii bancare, de asigurări, de transport și altele asemenea.
• Statele Unite se angajează ca, în funcție de evoluția negocierilor în vederea încheierii unui acord final, fondurile și activele înghețate sau restricționate ale Republicii Islamice Iran să fie deblocate și puse la dispoziție în întregime. Aceste fonduri, indiferent dacă sunt deținute în contul principal sau transferate, vor fi utilizate pentru orice plată către beneficiarii finali stabilită de Banca Centrală a Republicii Islamice Iran și vor fi disponibile în întregime pentru utilizare. Statele Unite se angajează să elibereze toate autorizațiile și licențele necesare în acest sens.
• Republica Islamică Iran și Statele Unite convin că va fi instituit un mecanism pentru a supraveghea punerea în aplicare cu succes a Acordului Final și respectarea angajamentelor viitoare prevăzute de acesta.
• După semnarea prezentului Memorandum de Înțelegere și după primirea garanțiilor privind începerea punerii în aplicare a articolelor 4, 5, 10 și 11 din prezentul Memorandum de Înțelegere, precum și continuarea punerii în aplicare a acestor măsuri, Republica Islamică Iran și Statele Unite vor iniția negocieri pentru un acord final exclusiv cu privire la articolele rămase.
• Acordul final va fi aprobat printr-o rezoluție cu caracter obligatoriu a Consiliului de Securitate al ONU.

Citește și

Adrian Veștea merge în parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor „Mai puține orgolii și dispute politice”

Pentru a ajunge la turneul final, naționala trebuie să câștige două meciuri, semifinală și finală, ambele disputate într-o singură manșă. România a terminat doar pe locul 3 grupa de calificare la mondial, după Austria și Bosnia, însă va merge la baraj datorită câștigării grupei din Liga Națiunilor.

Confruntarea dintre Turcia și România din barajul pentru calificarea la Cupa Mondială din 2026 va fi pe 26 martie 2026, la Istanbul. Dacă va învinge, România va juca finala cu învingătoarea dintre Slovacia și Kosovo, tot în deplasare, în data de 31 martie 2026.

”Normală (n.r. tragerea la sorți), toate echipele din Grupa 1 erau de același nivel. Nu se putea alege alta pentru meciul de baraj. Cred că șansele sunt pentru toate echipele, pentru toate cele opt.

Știu că au jucători buni. Au o echipă bună. Ce pot să spun? Știu foarte bine fotbalul turc. Toate echipele sunt la același nivel. Nu e o problemă. Știm să jucăm cu o astfel de echipă. Nu e asta o problemă.” a declarat Mircea Lucescu pentru Digi Sport.

Cele două echipe s-au întâlnit ultima dată în 2013. Atunci, în preliminariile CM, în grupa D, Turcia a bătut în deplasare România ( 0-2), după ce cu un an mai devreme, în tur, România învinsese la Istanbul cu 1 – 0.

Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internaţional care va avea „consecinţe eterne”.

„Ori va fi pace, ori va fi o tragedie pentru Iran mult mai mare decât cea la care am asistat în ultimele opt zile”, a declarat Trump într-un discurs adresat naţiunii de la Casa Albă.

Atacul SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene ar putea declanșa o reacție imediată în piețele globale la redeschiderea acestora, ducând la creșterea prețurilor petrolului și la o tendință de refugiere în active sigure, au declarat investitorii, în timp ce evaluau cum va afecta cea mai recentă escaladare a tensiunilor economia globală.

UPDATE

Autoritatea aeronautică israeliană a anunţat duminică dimineaţă că, din cauza situaţiei actuale de securitate, toate sosirile şi plecările sunt suspendate. Pasagerii au fost sfătuiţi să consulte companiile aeriene pentru informaţii actualizate.

Armata israeliană a anunţat că Iranul a lansat un nou val de rachete în direcţia Israelului şi a îndemnat oamenii să se adăpostească, relatează CNN

„Cu puţin timp în urmă, IDF a identificat rachete lansate din Iran către teritoriul statului Israel”, au anunţat Forţele de Apărare ale Israelului. „Sistemele defensive funcţionează pentru a intercepta ameninţarea”, a precizat sursa citată, adăugând că publicul a fost „instruit să intre într-un spaţiu protejat şi să rămână acolo până la noi ordine”.

Ratingul de credit al Statelor Unite a fost retrogradat de către agenţia Moody’s, de la „Aaa” la „Aa1”, invocând datoria publică uriaşă şi blocajul politic.. Agenția se alătură astfel Fitch Ratings și S&P Global Ratings în clasificarea celei mai mari economii din lume sub poziția de top, triple-A. Decizia a provocat o undă de șoc din partea politicienilor şi a economistilor.

Este pentru prima dată din 1917 când SUA coboară de pe cea mai înaltă treaptă de evaluare financiară. Reacțiile au fost împărțite: unii consideră decizia un semnal de alarmă față de creșterea datoriei publice și instabilitatea politică, în timp ce alții o denunță ca fiind politizată, relatează Reuters.

Chuck Schumer, liderul democrat din Senatul SUA, a numit retrogradarea ”un semnal de alarmă pentru Donald Trump şi republicani”, acuzându-i că promovează politici fiscale nesustenabile şi un plan de reduceri de taxe ”în valoare de trilioane de dolari pentru ultra-bogaţi”.

Stephen Moore, fost consilier economic al lui Trump, a respins dur decizia: ”Scandaloasă. Moody’s a devenit un braţ politic al Partidului Democrat. Dacă un bond garantat de SUA nu e activ de top, atunci ce este?”

Lawrence Gillum de la LPL Financial a subliniat că „până când piaţa nu reacţionează mai agresiv – prin creşteri de randamente – e puţin probabil ca Washingtonul să ia în serios acest downgrade.”

Christopher Hodge, de la Natixis, crede că piaţa va impune într-un final disciplina fiscală, „dar, pentru moment, cererea pentru titlurile americane rămâne robustă.”

Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie prin care condamnă invazia Rusiei în Ucraina şi solicită retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, exprimându-şi totodată sprijinul pentru această ţară şi integritatea ei teritorială, dar de data aceasta cu opoziţia SUA şi cu mult mai puţin sprijin decât în anii precedenţi, relatează AFP. Washingtonul a votat alături de Moscova sau Belarus, exact la trei ani de la invadarea Ucrainei.

Rezoluţia, prezentată de Ucraina, cu susţinerea aproape a tuturor ţărilor din Uniunea Europeană, a fost aprobată cu 93 de voturi, 18 voturi împotrivă, între care şi din partea SUA, în timp ce 65 de state s-au abţinut. România s-a numărat printre cele 93 de țări care au votat pentru.

SUA au prezentat propria rezoluție a Adunării Generale, în care Rusia nu este nominalizată drept agresor în război și care nu recunoaște integritatea teritorială a Ucrainei. Varianta americană de rezoluție, cerea „o încheiere rapidă” a ostilităților armate și îndemna la „o pace durabilă între Ucraina și Rusia”, deplângând, totodată, „pierderile tragice de vieți omenești” de-a lungul conflictului.

Această variantă a fost modificată prin adoptarea mai multor amendamente din partea țărilor europene, care au introdus o referire la integritatea teritorială a Ucrainei şi au cerut o „pace justă”. Textul modificat a fost supus votului, avînd 93 de voturi în favoarea sa, 8 împotrivă şi 73 de abțineri, inclusiv  abținere din partea Statelor Unite.

TikTok a fost oficial interzisă în SUA, iar începând de duminică va dispărea brusc de pe teritoriul american. Curtea Supremă a SUA a aprobat vineri intrarea în vigoare a unei legi care ameninţă cu interzicerea iminentă pe teritoriul american a popularei reţele de socializare TikTok, dacă societatea chineză care o deţine nu vinde aplicaţia pentru SUA până pe 19 ianuarie.

Judecătorii au considerat că riscul pentru securitatea națională reprezentat de legăturile TikTok cu China este mai mare decât preocupările legate de limitarea libertății de exprimare sau cei 170 de milioane de utilizatori din Statele Unite.

Fără o vânzare către un cumpărător aprobat, legea le va interzice magazinelor de aplicații operate de Apple, Google și alții să ofere TikTok începând de duminică. Serviciile de găzduire pe internet vor avea, de asemenea, interdicție să găzduiască TikTok.

Pe pagina aplicaţiei din App Store apare acum mesajul ”Aplicaţia nu este disponibilă în ţara sau regiunea dvs.”, în timp ce Google Play afişează ”URL-ul solicitat nu a fost găsit pe acest server”.

România aderă la programul american de scutire de vize pe 10 ianuarie.

Intrarea României în programul Visa Waiver, începând cu acest an, va fi marcată de secretarul pentru securitate internă al Statelor Unite, Alejandro Mayorkas și de ambasadorul român Andrei Muraru, printr-un eveniment care va avea loc vineri, 10 ianuarie, la sediul Departamentului pentru Securitate Internǎ din Washington. Tot vineri va fi făcut și anunțul cu privire la data exactă de la care românii nu vor mai avea nevoie de vize pentru SUA.
”La fel ca francezii, germanii ți toți ceilalți care fac parte din acest program de multă vreme, nici românii nu vor mai avea nevoie de viză, de interviuri la consulat, de costuri în timp si in bani, dar va fi nevoie de o autorizare electronică în asa zisul sistem ESTA, care va fi acomodat, din punct de vedere tehnic, până în luna martie”, a precizat ministrul Emil Hurezeanu, citat de news.ro.

”Deci, probabil că până în luna martie românii vor călători cu o autorizație de călătorie, în prelungirea vizelor pe care le au și din martie, odată cu acomodarea tehnic, vor avea nevoie doar de autorizare tehnică prealabilă, fără niciun cost”, a explicat el.

Românii care doresc să călătorească în Statele Unite nu vor mai avea nevoie de viză, dar vor trebui să completeze o aplicație prin Sistemul Electronic de Autorizare a Călătoriei (ESTA). Costul unei autorizații ESTA este de 21 de dolari.

România devine cel de-al 43-lea stat admis în programul Visa Waiver, după ce a îndeplinit criteriile stricte impuse de autoritățile americane. Printre acestea se numără o rată de refuz a vizelor sub 3% – atinsă în 2024 cu un procent de 2,61% – precum și implementarea unor măsuri legate de securitatea documentelor de călătorie, combaterea terorismului și migrației ilegale.

Leul s-a depreciat miercuri în raport cu dolarul american, care a fost cotat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,6275 lei, în creştere cu 6,06 bani (+1,33%), comparativ cu marţi, când s-a situat la 4,5669 lei, informează Agerpres.

Lira sterlină a scăzut cu 1,1% faţă de dolar, la 1,29 dolari, în timp ce euro a scăzut cu 1,7%, la 1,074 dolari. Randamentul obligaţiunilor de stat pe 10 ani a crescut cu 0,12 puncte procentuale, la 4,40%, atingând peste noapte cel mai ridicat nivel de la începutul lunii iulie.

Acţiunile Tesla, listate la Frankfurt, au crescut cu peste 14% la deschidere, pe fondul pariurilor că Elon Musk, susţinătorul proeminent al lui Trump, va beneficia de pe urma probabilei realegeri a fostului preşedinte. Şeful Tesla l-a susţinut pe Trump pentru a evita „strangularea prin suprareglementare”.

După ce a depăşit precedentul maxim istoric, de 73.797,98 dolari, atins în luna martie a acestui an, bitcoinul a urcat în jurul orei 03:08 GMT până la 75.005 dolari, adică o creştere de aproape 8%. Ulterior a mai scăzut şi în jurul orei 04:30 GMT un bitcoin se tranzacţiona pentru 74.725 dolari,

Citiți și Donald Trump se întoarce la Casa Albă. „Am obținut o victorie incredibilă”

În Statele Unite, peste 100 de milioane de americani folosesc Tik Tok timp de 90 de minute în fiecare zi.

Succesul comercial al TikTok în SUA a venit în detrimentul giganților locali de social media, cum ar fi Facebook, Instagram sau YouTube, care au dezvoltat servicii video scurte ca răspuns la popularitatea aplicației chineze. ByteDance, compania care deține Tik Tok a încercat să distanțeze serviciul de rădăcinile sale din China, inclusiv prin găzduirea datelor utilizatorilor în Singapore.

Fostul președinte Donald Trump aproape a reușit să forțeze vânzarea operațiunilor TikTok din SUA către Microsoft și Oracle înainte de expirarea mandatului său.