Ziua Președinților- semnificație: Până la mijlocul anilor 1970, ziua de 22 februarie, care a fost data nașterii lui George Washington, primul președinte al Statelor Unite ale Americii și erou al Revoluției americane, a fost sărbătoare națională. Ziua de 12 februarie, data nașterii lui Abraham Lincoln, președinte al SUA în perioada Războiului Civil, era considerată sărbătoare în multe dintre statele americane. Ulterior a fost aleasă o singură zi, a treia luni din luna februarie, pentru a-i sărbatori pe toți foștii președinți americani.

Carta Organizației Naţiunilor Unite a fost semnată la 26 iunie 1945 la Conferinţa de la San Francisco (SUA) şi a intrat în vigoare la 24 octombrie în acelaşi an. În prezent, organizaţia numără 193 de state membre.

Organizaţia mondială şi-a diversificat continuu, în cei 71 de ani scurşi de la înfiinţarea sa, sfera activităţilor, pledând constant pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, dezvoltare şi drepturile omului.

România a devenit stat membru al ONU la 14 decembrie 1955, prin adoptarea unei rezoluții a Adunării Generale. România rămâne atașată valorilor și principiilor Cartei ONU şi ferm hotărâtă să își continue și diversifice contribuţia la stabilitatea şi securitatea internaţională, atât în plan regional, cât şi în plan global.

Cu experienţa a patru mandate în Consiliul de Securitate al ONU, România este pregătită să-și asume responsabilitatea unui viitor mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU și, din această perspectivă, să se alăture efortului colectiv de promovare a agendei ONU.

Festivitatea înmânării înaltului titlu academic va avea loc în ziua de 14 iunie 2013, în Sala Senatului din Campusul universitar, la orele 17.00.

Născut la 26 februarie 1948, în Statele Unite ale Americii, profesorul Cole Durham Jr. este doctor în Filosofie (1972) şi doctor în Drept (1975) al Universităţii Harvard (SUA), unde este şi redactor al Revistei de Drept şi editor al Jurnalului de Drept internaţional.

De formaţie universitar-academică filosofico-creştină şi juridică, profesorul predă la două Facultăţi de Drept din SUA, Susa Yong Gate şi Brigham Young University, şi este visiting professor la Facultăţile de Drept din Viena, Budapesta şi Mainz (Germania).

Recunoscut ca un reputat specialist atât în Drept constituţional, cât şi în Dreptul religiei, profesorul Cole Durham Jr. a fost solicitat şi cooptat în echipa de redactare a textului constituţiilor multor state ale lumii, precum, de exemplu, a Nepalului, a Thailandei, a Irakului, a Argentinei, a Chinei, a Croaţiei, a Republicii Dominicane, a Franţei, a Indoneziei, a Rusiei etc.

Profesorul a fost de asemenea solicitat şi a contribuit efectiv şi la redactarea textului unor constituţii şi legi ale cultelor din unele state din Europa de Răsărit, din fostul bloc sovietic, dintre care amintim: Armenia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Kazastan, Kyrguzstan, Letonia, Lituania, Moldova, România etc.

Domnia sa este directorul Centrului Internaţional pentru Studii Religioase şi Juridice de la Brigham Young University (SUA) şi Preşedintele Asociaţiei Internaţionale pentru Drept şi Studii Religioase (The International Consortium for Law and Religion Studies), cu sediul la Milano, ceea ce învederează cu prisosinţă şi sfera domeniului său de studiu şi cercetare, recte, cel juridico-religios.

În calitatea sa de specialist în Dreptul religios, profesorul Cole Durham Jr.  a fost solicitat – în repetate rânduri – şi de Congresul Statelor Unite ale Americii să se pronunţe în chestiuni privind dreptul la libertatea religioasă şi protecţia ei juridică în unele state ale Europei, îndeosebi în cele care s-au aflat vremelnic în aria de influenţă politică, economică şi militară a fostei U.R.S.S.

Printre altele, profesorul Cole Durham Jr. este membru al Comitetului Internaţional pentru Apărarea Libertăţii Religioase, pentru care a militat şi militează neobosit, şi Membru în Comitetul Ştiinţific al Revistei Dionysiana, publicată de Centrul de Studii şi Cercetări religioase şi juridico-canonice al celor trei Religii Monoteiste al Facultăţii de Teologie din cadrul Universităţii „Ovidius”. 

Ministrul afacerilor externe, Andrei Marga, a avut astăzi, 10 iulie 2012, o întâlnire de lucru cu grupul ambasadorilor statelor arabe acreditați la București.

În cadrul discuţiilor au fost evaluate stadiul şi perspectivele relaţiilor României cu statele arabe. Evocând caracterul tradiţional al acestora, ministrul afacerilor externe a precizat că menţinerea dinamicii ascendente a cooperării româno-arabe a reprezentat şi continuă să reprezinte o prioritate a politicii externe a României.

Ministrul afacerilor externe şi interlocutorii săi au exprimat interesul atât pentru intensificarea dialogului politic, cât şi pentru consolidarea componentei economice şi comerciale a relaţiilor bilaterale, inclusiv prin creşterea nivelului investiţiilor arabe în România.

Şeful diplomaţiei române a exprimat satisfacţia pentru tendinţa ascendentă a cooperării economice româno-arabe, tendinţă reflectată, între altele, prin nivelul volumului schimburilor comerciale ale României cu ţările din regiune, care a înregistrat în anul 2011 o valoare de peste 4 miliarde de dolari, cu o creştere de peste 45% faţă de anul precedent.

Ministrul Andrei Marga a evidenţiat că unul dintre pilonii relaţiilor româno-arabe este constituit de legăturile interumane stabilite de-a lungul timpului prin prezenţa unei importante comunităţi româneşti în regiune, precum şi prin existenţa miilor de specialişti arabi formaţi în instituţiile de învăţământ din ţara noastră.

Totodată, întâlnirea a prilejuit un schimb de opinii cu privire la evoluţiile regionale. Ministrul afacerilor externe a subliniat disponibilitatea României de a oferi expertiza proprie în procesul de democratizare, construcţie şi reconstrucţie instituţională a statelor din regiune.

În ceea ce priveşte procesul de pace în Orientul Mijlociu, şeful diplomaţiei române a reafirmat susţinerea ţării noastre pentru soluţia celor două state, încurajând reluarea negocierilor directe între părţi.

La sesiunea bianuală a Comitetului Mixt, dl. Sebastian Huluban, secretar de stat pentru politica de apărare şi planificare din Ministerul Apărării Naţionale, şi general-maior Mark O. Schissler, director pentru planificare şi politici la sediul Comandamentului European al SUA, au semnat pe 29 iunie două aranjamente de implementare şi trei amendamente la aranjamentele de implementare existente referitoare la construcţia şi operarea unităţii de apărare antirachetă de la Deveselu.

Unul dintre aranjamentele de implementare se referă la utilizarea terenului adiacent bazei Deveselu, care se află lângă Caracal. Celălalt aranjament de implementare se referă la utilizarea spaţiului aerian al bazei Deveselu.

Cele două guverne au mai semnat şi trei amendamente la aranjamentele de implementare existente, referitoare la securitate, utilizarea terenului şi funcţionarea comitetului mixt. Fiecare dintre aceste aranjamente de implementare vine în sprijinul celei de a doua etape a Abordării Adaptive în Etape din Europa.

Acordul de Apărare Împotriva Rachetelor Balistice dintre România şi Statele Unite a fost semnat la 13 septembrie 2011 şi a intrat în vigoare la 23 decembrie 2011.

Semnarea acestor aranjamente de implementare este încă un pas înainte spre momentul în care unitatea de apărare antirachetă de la Deveselu va deveni o realitate.

Contraamiralul Randall M. Hendrickson, director adjunct al Agenţiei de Apărare Antirachetă a SUA, precum şi generalul de brigadă Thomas J. Sharpy, director pentru planificare, programe şi analize ale Forţelor Aeriene ale SUA din Europa, au participat de asemenea la ceremonia semnării.

Ministrul Cristian Diaconescu a prezentat poziţia României cu privire la o serie de teme de interes prioritar pentru România: consolidarea guvernanţei economice, din perspectiva deciziei formulate la recenta reuniune a Consiliului European de adoptare a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în Uniunea Economică şi monetară (TIG); aderarea la spaţiul Schengen, Strategia UE pentru Dunăre; progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Au fost abordate, de asemenea, teme precum perspectiva europeană a Republicii Moldova, relaţiile UE cu Ucraina şi Rusia şi pregătirea Summit-ului NATO de la Chicago.

Şeful diplomaţiei române a exprimat susţinerea României pentru adoptarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în Uniunea Economică şi monetară (TIG), subliniind necesitatea unei Europe unite, bazate pe principiul solidarităţii şi al coeziunii.

Ministrul afacerilor externe a reiterat, totodată, necesitatea realizării obiectivului aderării României la spaţiul Schengen şi a solicitat sprijinul statelor membre pentru adoptarea unei decizii pozitive în acest sens. A fost evidenţiată deplina disponibilitate a autorităţilor române pentru un dialog  deschis, la toate nivelele, cu partenerii din statele membre, care să contribuie la avansarea unei soluţii în acest dosar.

În ceea ce priveşte Strategia UE pentru Dunăre, ministrul Diaconescu a subliniat necesitatea intensificării eforturilor comune direcţionate spre realizarea de proiecte concrete în regiunea dunăreană.

Totodată, şeful diplomaţiei române a trecut în revistă rezultatele vizitei întreprinse la 31 ianuarie 2012 în Republica Moldova şi a reiterat susţinerea activă a României pentru aspiraţiile europene ale ţării vecine şi a arătat, în acest sens, că printre priorităţile  de pe agenda bilaterală se numără adoptarea Planului de Acţiune al Parteneriatului Strategic, menit să sprijine integrarea europeană a Republicii Moldova, precum şi dinamizarea cooperării economice, în special în ceea ce priveşte proiectele strategice de interconectare energetică şi infrastructură.

Â

Â

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a participat, în perioada 7-8 decembrie 2011, la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO, unul dintre cele mai importante evenimente din acest an ale Alianţei. Ministeriala a marcat intrarea în linie dreaptă pentru pregătirea Summit-ului de la Chicago, programat pentru mai 2012.

Cu acest prilej, au avut loc discuĹŁii aliate Ă®n formatul consacrat al Consiliului Nord-Atlantic, reuniunea Consiliului NATO-Rusia, precum Ĺźi cea cu partenerii contributori la operaĹŁia NATO Ă®n Afganistan – ISAF.

În principal, discuţiile aliate au urmărit analizarea îndeplinirii obiectivelor fixate la Summit-ul de la Lisabona, în pregătirea viitoarei reuniuni a şefilor de stat şi de guvern de la Chicago, din mai 2012.

Ministrul de Externe Teodor Baconschi a promovat, în cadrul dezbaterilor aliate şi cu partenerii, temele care reflectă interesele prioritare ale României în NATO şi în relaţia cu ceilalţi parteneri: evoluţiile din Balcanii de Vest, Afganistan, apărarea antirachetă, politica de parteneriate (cu accent pe eficientizarea parteneriatelor cu statele din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, dar şi vecinătatea estică a României), relaţia NATO-Rusia şi postura de descurajare şi apărare a Alianţei.

România a accentuat interesul pentru asigurarea unui mediu de securitate sigur Ĺźi stabil Ă®n Kosovo, evidenĹŁiind importanĹŁa continuării angajamentului KFOR, cu respectarea caracterului neutru al misiunii faţă de statut Ĺźi menĹŁinerea cooperării sale cu misiunea UE Ă®n Kosovo – EULEX. Totodată, Ĺźeful diplomaĹŁiei române a Ă®ncurajat continuarea dialogului dintre Belgrad Ĺźi PriĹźtina, derulat sub auspiciile UE.

„Susţinem pe deplin o abordare regională în Balcanii de Vest, perspectivele europene şi euro-atlantice ale statelor din zonă. Ancorarea regiunii în NATO şi UE constituie un sprijin important pentru stabilitatea, securitatea, dezvoltarea şi prosperitatea sa”, a declarat şeful diplomaţiei române.

În contextul dezbaterilor privind Afganistanul, România a apreciat rezultatele Conferinţei internaţionale privind Afganistanul de la Bonn (5 decembrie 2011), indicând importanţa menţinerii angajamentului internaţional în procesul de stabilizare şi reconstrucţie a Afganistanului.  Şeful diplomaţiei române a exprimat sprijin pentru derularea procesului de transfer a responsabilităţilor în domeniul securităţii către autorităţile afgane, subliniind determinarea ţării noastre de a-şi menţine prezenţa în teren până la finalul tranziţiei, preconizat pentru 2014.

„Trebuie să fim mai specifici cu privire la etapa post-ISAF, pentru a veni în întâmpinarea planificării militare şi, în egală măsură, pentru a transmite un mesaj clar că Alianţa nu abandonează Afganistanul după încheierea procesului de tranziţie din 2014”, a declarat ministrul Baconschi.

În ceea ce priveşte apărarea antirachetă, România a informat aliaţii în legătură cu ratificarea de către Parlamentul României a Acordului bilateral cu SUA în domeniu, accentuând importanţa declarării, cu prilejul Summit-ului NATO de la Chicago, a capacităţii interimare a Alianţei privind apărarea antirachetă. „Sistemul american de apărare antirachetă din Europa, la care România este parte, reprezintă o contribuţie valoroasă nu numai la securitatea celor două state şi a regiunii, dar mai ales la dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă al NATO. Avem convingerea că Summit-ul NATO de la Chicago va declara capacitatea interimară a sistemului aliat de apărare antirachetă”, a declarat ministrul Teodor Baconschi.

Referindu-se la relaţiile NATO-Rusia, România a accentuat potenţialul pe care îl oferă Consiliul NATO-Rusia şi importanţa continuării cooperării practice, pe linia şi în spiritul deciziilor adoptate la Summit-ul de la Lisabona. În ciuda persistenţei unor diferenţe de abordare între aliaţi şi partea rusă, ministrul Baconschi a apreciat că 2011 a reprezentat un an bun din perspectiva cooperării Alianţei cu Rusia. „Există încă un potenţial neexplorat al cooperării practice dintre NATO şi Rusia, iar relaţiile noastre au marcat un progres vizibil în 2011, o dovadă în acest sens fiind atât cele trei reuniuni ministeriale în format NATO-Rusia, dar şi rezultatele cooperării practice în domeniul combaterii traficului de narcotice, terorismului şi pirateriei”, a arătat şeful diplomaţiei române.

Ministrul român al Afacerilor Externe s-a referit în context şi la un proiect de interes în domeniul telemedicinei, pe care România intenţionează să-l dezvolte alături de Rusia sub egida Consiliului NATO-Rusia.

În plus, alături de ceilalţi aliaţi, partea română a reasigurat partenerii ruşi că sistemul de apărare antirachetă al NATO, din care vor face parte şi elemente americane ce vor fi amplasate în România, este pur defensiv şi nu este îndreptat împotriva Rusiei.

„Am convingerea că apărarea antirachetă nu va deveni unicul subiect de discuţie dintre NATO şi Rusia, pentru a permite avansarea dialogului şi asupra altor teme în care cele două părţi menţin un interes sporit, cum ar fi Afganistan, lupta împotriva pirateriei, a terorismului”, a declarat ministrul Teodor Baconschi.