spiritualitate – InfoPress.Tv Romania

Săptămana Spiritualității Marinărești

Stefania Stavarache — Wed, 09 Aug 2017 15:35:49 +0000

Reprezentanții Forțelor Navale, prezintă publicului în perioada 9-14 august, lansări și prezentări de carte, expoziție de pictură, concerte de muzică clasică și spectacole de muzică populară și ușoară.
La Constanța, artiștii Cercului Militar Constanța vor susține două spectacole de muzică și dans, joi, 10 august, pe Faleza Cazinoului în fața statuii lui Mihai Eminescu, în intervalul orar 18.00-20.00, și sâmbătă, 12 august, în Portul Militar Constanța, cu ocazia Zilei Porților Deschise, în intervalul orar 09.00-14.00.
Grădina Cercului Militar din Mangalia va fi gazda unor manifestări cultural-artistice, activități cu acces gratuit pentru public, astfel:
– 9 august 2017, prezentare de carte cu titlul „De-ale marinarilor” a domnului Marian Moșneagu, un vernisaj de pictură cu tematică marină și, începând cu ora 19.00, un spectacol folcloric susținut de doamna Alina Ploae;
– 10 august 2017, Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” – filiala Mangalia organizează lansarea cărții cu titlul ,,La marginea imperiului”, autor Cristian Cealera, iar domnul Ion Dordoi va susține un spectacol folcloric, începând cu orele 19.00;
– 11 august 2017, artistul plastic bulgar Ivan Mincev va expune o colecție de pictură pe sticlă cu tema „Marea, iar ziua se va încheia cu spectacolul artistic de muzică populară susținut de domnul Marcel Avram;
– 12 august 2017, spectacolul artistic de muzică și poezie susținut de artiștii Cetății Callatis, începând cu ora 19.00, în cadrul manifestării artistice cu titlul „Seara Solteris”;
– 13 august 2017, de la ora 19.00, recital Nicolae Vicol;
– 14 august 2017, Seara „Tinemar”, un spectacol de muzică și poezie, cu începere de la ora 19.00.

26 iunie: Ziua Drapelului Național

Stefania Stavarache — Mon, 26 Jun 2017 13:44:43 +0000

Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi este marcată de autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice.
Martor și sprijin al românilor în lupta pentru împlinirea idealului statului național unitar, un reper istoric al acesteia fiind Primul Război Mondial, al cărui Centenar este marcat din anul 2014 pe plan naţional şi internațional, Drapelul Naţional dobândește semnificaţii şi mai vibrante, de omagiere a sacrificiului eroilor români, în contextul pregătirilor actuale privind celebrarea, în 2018, a Centenarului Marii Uniri şi al făuririi României moderne.
Sinteză simbolică a atribuţiilor de reprezentare a României peste hotare, alături de stemă, sigiliu și imn, Drapelul Naţional este arborat cu mândrie la toate evenimentele organizate de misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti. Totodată, pentru milioanele de români din afara granițelor, semnifică emblema apartenenței de neam, a identităţii spirituale şi culturale.

Sărbătoarea Sf. Mari Împărați Constantin și Elena, ocrotitorii spirituali ai Municipiului Constanța

Stefania Stavarache — Sat, 20 May 2017 07:01:08 +0000

În fiecare an, sărbătoarea Sf. Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena, prilejuiește constănțenilor cinstirea ocrotitorilor lor spirituali.
Sâmbătă, 20 mai, de la ora 16.00, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va conduce o procesiune cu moaștele Sf. Constantin cel Mare, aduse de la mânăstirea Sf. Nicanor Zavordas, din Mitropolia de Grevena a Greciei, de către o delegație condusă de starețul către acestei mânăstiri, Arhim. Serafim.
Procesiunea va pleca de la Catedrala Arhiepiscopală spre biserica „Sf. Împărați – I” din Constanța, pe traseul: Str. Arhiepiscopiei, Bd. Regina Elisabeta, Str. Termele Romane, Str. Traian, Str. Mircea cel Bătrân – B-dul Mamaia – Str. Mihai Viteazu – Str. Călugăreni – Str. Ştefan Mihăileanu – biserica „Sf. Împăraţi – I”.
Duminică, 21 mai, de la ora 9.00, la biserica „Sf. Împărați – I”, care își cinstește ocrotitorii spirituali, IPS Teodosie va săvârși Sfânta Liturghie Arhierească alături de un oaspete din Grecia: IPS Nikiphoros, Mitropolit de Amorion.
Sf. Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena, sunt primii împăraţi creştini şi, totodată, protectori ai creştinismului, care se sărbătoresc în ziua mutării la Domnul a Sfântului Împărat Constantin (21 mai, anul 337). Sunt socotiţi „Mari și întocmai cu apostolii” deoarece s-au făcut remarcaţi prin mari fapte care au susţinut activ creştinismul:
– Edictul de la Milan, cu privire la legalizarea creştinismului, dat de către Sfântul Constantin în anul 313.
– convocarea de către Sf. Constantin a primului Sinod Ecumenic, la Niceea, în anul 325, unde s-a combătut erezia lui Arie cu privire la Fiul lui Dumnezeu şi unde s-a elaborat prima parte a Simbolului de credinţă (Crezul).
– la rândul ei, mama împăratului Constantin, împărăteasa Elena este cea care s-a ostenit pentru aflarea lemnului Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos.
– tot ea a iniţiat construirea unor biserici în locurile cele mai importante ale creştinismului, printre care Biserica Învierii din Ierusalim, Biserica Naşterii Domnului din Betleem şi Biserica „Tatăl nostru” de pe Muntele Măslinilor.
În cei 31 de ani de glorioasă domnie a împăratului Constantin, istoria consemnează şi alte merite importante, printre care întemeierea Imperiului Roman creştin de Răsărit, devenit ulterior Imperiul Bizantin şi întemeierea capitalei acestuia, în anul 330, cetatea Constantinopol, actualul oraş Istanbul.
În ţara noastră numeroase locaşuri de cult poartă hramul Sf. Împărați. Printre acestea se numără Catedrala Patriarhală din Bucureşti, bisericile „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” din Constanţa (trei la număr) şi Mânăstirea „Sfânta Elena de la Mare”, de lângă localitatea Costineşti.
Municipiul Constanța este oraşul cu cea mai veche atestare documentară de pe teritoriul României, din anul 657 î.Hr.. Atunci s-a format aici o colonie greacă numită Tomis. În anul 71 î.Hr. localitatea a fost cucerită de către romani, iar după ce Constantinopolul a devenit capitala Imperiului Roman de Răsărit, străvechiul Tomis a fost redenumit Constantiana, după Flavia Julia Constantia, sora împăratului Constantin cel Mare. În anul 2002, autoritățile locale au decis ca Sf. Împărați să devină patronii spirituali ai Municipiului Constanța.

Aduc banii fericirea?

Stefania Stavarache — Sun, 14 May 2017 11:54:21 +0000

În ultimele decenii, s-a conturat o graniţă din ce în ce mai accentuată între valorile ţărilor din Occident şi cele din Orient. Dacă materialismul şi consumerismul au devenit instrumente de interes ale Vesticilor, de cealaltă parte, Orientalii au ca piloni centrali de interes spiritualitatea şi dezvoltarea personală.
Influenţa social-culturală a mediului în care trăim este mult mai puternică decât dorinţele noastre interioare. Chiar dacă avem înclinaţii către spiritualitate sau dezvoltare personală, dar am crescut toată viaţa într-o ţară care are ca valori centrale materialismul, vom adopta, în cea mai mare parte din timp, valorile mediului de provenienţă.
„În Occident, consumerismul este un mod de viață, care absoarbe toate intențiile și dorințele noastre. Invazia reclamelor, mall-urilor, pieței de desfacere, gusturilor chimicalizate, mofturilor trupești, ne fac să ne rotim într-un cerc vicios care ne păstrează proaspeți și hotărâți să lucrăm pentru bani, nu pentru evoluție. Chiar dacă, la un moment dat, ne vom revolta interior împotriva acestui stil de viaţă, această revolta va dura foarte puţin şi vom constata că nu putem rămâne o mică insuliţă într-un ocean atât de mare”, afirmă psihologul Alexandru Pleşea.
Materialismul şi Spiritualitatea pot coabita într-o lume construită în jurul banilor, dar ca această relaţie să existe pe termen lung, trebuie să găsim o direcţie comună de utilizare.
Banii aduc Fericirea atunci când scopul cu care îi cheltuim e mai mare decât interesul personal. “Orice altă dorință de avuție materială este un capriciu, instinct și factor de mărire a egoului, iar astfel de atitudini îl îndepărtează pe om de el însuși. Banii aduc Fericirea când cei care muncesc, nu muncesc doar pentru ei înșiși, ci și pentru cei de lângă. Un cadou pentru mama ta, o bucurie unui copil, o masă oferită unui prieten, o donație făcută celor cu handicap, o călătorie pentru familia ta, un acoperiș celor nevoiași etc. Cel mai cunoscut exemplu, în acest caz, sunt copii noștri, lucrăm și îi ajutăm necondiționat, pentru a-i avea și păstra fericiţi. Cum ar fi să facem la fel pentru ceilalți oameni?”, este de părere psihologul Alexandru Pleşea.
Banii aduc fericirea doar când căutăm să servim viitorul nostru și al celor din jur. “Servirea viitorului este observația spre unde ne îndreptăm și ce scop avem. Dacă cei mai mulți dintre noi căutăm să avem un acoperiș asupra capului, este doar pentru că așa am văzut la părinții noștri și la societate. Această puternică programare ne face să muncim toată viața pentru asta şi, spre sfârşitul vieţii, vom constata că nu am făcut nimic şi pentru societate. Această concluzie ne va întrista”, afirmă psihologul.
Banii aduc Fericirea doar la cei care știu ce vor face cu ei. “Stările necontrolate și capriciile noastre ne fac să cheltuim bani pe lucruri care își pierd valoarea după un timp scurt. Dacă știm ce vom face clar cu banii, munca noastră începe să prindă un sens mai puternic. De exemplu, familia e bine, eu la fel, banii îi cheltuim pe ce ne place și vrem, dar dacă la cineva din familie apare vreun cost de spitalizare și e nevoie de bani, efortul depus pentru muncă va crește considerabil. Cei mai mulți oameni care înțeleg fluxul banilor, se comportă ca și cum nu ar avea. Nu pentru faptul că sunt zgărciți, ci pentru că înțeleg că fără un scop mai mare decât cel personal, nu pot câștiga mai mult”, declară Antrenorul Minţii.
Sintagma “Banii nu aduc Fericirea” este pentru cei care înțeleg greșit Fericirea. “Fericirea nu este o stare dependentă de factorii exteriori, ea este o voință pe care o generăm din interior. Fericirea este puterea de a oferi mai mult decât ai primit. Continuitatea acestui proces este mediul în care Fericirea poate fi menținută. Orice altă formă de Fericire este identificată cu egoul și nu este decât confort, plăcere, dorință, capriciu, moft sau interes. Fericirea devine atitutinea care este căutată tot mai mult în mediile societății actuale. Angajatorii caută angajați fericiți, iubitul caută o iubită fericită și invers, colaboratorii, la fel, vânzătorii de servicii/produse, la fel. Aceste așteptări nu duc la nimic bun, e nevoie de efort pentru fericirea celor din jur. Tot ce avem de făcut este să deschidem ochii și să facem lucruri mai multe pentru ceilalți, astfel împlinirea noastră interioară, cât și câștigurile, vor crește”.

15 ianuarie: Ziua Culturii Naţionale

Stefania Stavarache — Sun, 15 Jan 2017 16:38:51 +0000

Ziua Culturii Naţionale, pe 15 ianuarie, se sarbatoreste odată cu aniversarea naşterii poetului naţional Mihai Eminescu, dată care dobândește, astfel, o profundă încărcătură simbolică pentru conştiinţa fiinţei naţionale.

Cultura este elementul fundamental care ne definește identitatea ca popor, cetățeni și indivizi în relațiile noastre internaționale, societale și personale, de aceea conservarea și îmbogățirea dimensiunii culturale, precum și promovarea contactelor interculturale în Europa și la nivel global reprezintă în egală măsură o necesitate și o responsabilitate pentru diplomația română.

Ziua Culturii Naționale reprezintă un moment de retrospectivă și recunoștință față de etosul ai căror creatori și descendenți suntem, dar și de vigoare spirituală și materială, devotament și acțiune permanent reînnoite, elemente prin care poporul român aduce o contribuție valoroasă la cultura universală.

Ziua de 15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Naţionale prin Legea nr. 238 din 2010. Promovarea culturii române şi componenta culturală a relaţiilor bilaterale ale României reprezintă repere consacrate ale diplomației române, pentru a face cunoscute cât mai amplu identitatea culturală și promovarea continuă la nivelul misiunilor diplomatice și consulare ale României ale limbii, obiceiurilor, tradițiilor și tuturor trăsăturilor definitorii ale poporului român.

Expoziții și spectacole in Săptămâna Mării la Constanța

Stefania Stavarache — Wed, 10 Aug 2016 11:21:14 +0000

Constanța devine pentru o săptămână capitala Mării Negre, iar marinarii vor prezenta publicului larg aspecte legate de profesiile lor, pe faleza din fața Comandamentului Flotei, prin organizarea unor numeroase expoziții și ateliere interactive. Atmosfera de sărbătoare va fi completată de spectacole susținute de artiștii Cercului Militar Constanța și de Muzica Militară a Forțelor Navale.

Miercuri, 10 august, Ziua Resurselor Mării: Centrul 39 Scafandri va prezenta publicului armamentul utilizat de scafandrii de la Forțele Speciale și echipamentele utilizate pentru scufundări, iar Direcția Hidrografică Maritimă va oferi publicului posibilitatea de a călători virtual pe hărțile de navigație;

Joi, 11 august, Ziua Navigatorului și a Prietenilor Mării este dedicată ligiilor și asociațiilor profesionale ale marinarilor, respectiv Liga Navală Română, Liga Ofițerilor din Marina Militară, Liga Maiștrilor Militari de Marină, Sindicatului Liber al Navigatorilor, lucrătorilor din domeniul portuar de la Administrația Porturilor Maritime Constanța, dar și marinarilor de la Garda de Coastă;

Vineri, 12 august, Ziua Tradițiilor Marinărești, elementele tradiționale ale profesiilor legate de mare vor fi prezentate de către reprezentanți de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, Școala Militară de Maiștri Militari a Forțelor Navale, Școala de Aplicație a Forțelor Navale, Muzeul Marinei Române, Asociaţiile de veterani şi cadre militare în rezervă şi retragere.

Academia Romana implineste 150 de ani

Stefania Stavarache — Mon, 04 Apr 2016 15:37:05 +0000

Pe 4 aprilie 2016 Academia Română împlineşte 150 de ani de activitate. Fondată în 1866, iniţial sub numele de Societatea Literară Română, apoi de Societatea Academică Română, instituţia, definită drept cel mai înalt for de cultură şi ştiinţă românesc, primeşte, în martie 1879, titulatura Academia Română.

Simbol al spiritualităţii naţionale încă de la înfiinţarea sa, la foarte scurtă vreme după Unirea Principatelor Române, Academia Română se afirmă şi continuă să se definească drept nucleul intelectualităţii româneşti. Membrii săi sunt personalităţi ştiinţifice recunoscute şi apreciate naţional şi internaţional, cu o deosebită expertiză în domenii dintre cele mai diverse, de la istorie, filosofie şi lingvistică, până la fizică nucleară, chimie, biologie macro- şi microcelulară, geologie şi geodinamică sau agricultură.

Conform statului său, Academia Română este for de consacrare şi de recunoaştere a meritelor deosebite ale oamenilor de ştiinţă, de cultură şi de litere din ţară, este cel mai important pilon al cercetării fundamentale din România, activând deopotrivă în cercetarea aplicată şi este participant activ în viaţa societăţii româneşti, afirmându-şi punctul de vedere în probleme importante pentru ţară, cum sunt învăţământul, patrimoniul naţional, identitatea românească, integrarea europeană, calitatea vieţii cetăţenilor etc.

Prin lege şi statut Academia Română poate avea un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară. În prezent Academia Română are 84 de membri titulari, 76 de membri corespondenţi, 45 de membri de onoare dintre care 6 sunt din străinătate.

După un secol şi jumătate de activitate neîntreruptă, Academia Română îşi reafirmă misiunea de a servi interesele naţiunii române şi îşi propune să fie un corect mediator între tendinţele globalizării, integrării şi mondializării şi păstrarea identităţii culturale naţionale.