Clasamentul final al personalităților Mangaliei este următorul: locul I – prozatoarea Dora Alina Romanescu (Saveta Georgescu), locul II – scriitorul Virgil Stan, locul III – cercetător științific dr. Sorin Marcel Colesniuc, după care urmează, în ordinea voturilor obținute: arheologul Nicolae Alexandru, INNA (Elena Alexandra Apostoleanu), scriitoarea Cella Serghi (in memoriam), poeta Emilia Dabu, apoi Luiza Cala (Calaidjoglu), artist plastic, prof. Mihai Ionescu, prof. Traian Broască, Raluca Știrbeț, pilotul de raliuri Emil Ghinea, pictorul, graficianul și cantautorul Gabriel Tora, poeta Ana Ardeleanu, pilotul aviator Alexandru Podgoreanu (in memoriam) și Petru Strugariu – doctor în biologie, fotograf și cercetător marin.

În clasamentul instituțiilor de învățământ, asociațiilor și instituțiilor de cultură din Mangalia, în funcție de numărul de voturi obținut, ordinea este următoarea: Școala Gimnazială Nr. 5 „Gala Galaction” Mangalia, Muzeul de Arheologie „Callatis”, Teatrul Muzical „Tinemar”, Casa de cultură din localitate, Trupa de teatru THALIAMAR, Cercul Militar Mangalia și Colegiul Economic Mangalia.

La simpozion au participat elevi ai Liceului Tehnologic „Ion Bănescu” din Mangalia, însoțiți de profesorii: Nicoleta Serea, Virginia Barabaș, Maria Dinu, Daniela Chiscop, Ion Tatu și Iulian Cioroianu. La finalul comunicărilor, cercet. șt. dr. Sorin Marcel Colesniuc, prof. Emil Corneliu Ninu și comandor (r) Ovidiu Mihalache au plecat către Cercul Militar din localitate, unde au fost invitați de comandantul Școlii de Aplicație a Forțelor Navale din Mangalia, comandor Vasile Chirilă, la manifestarea dedicată veteranilor de război.

Cercet. șt. dr. Sorin Marcel Colesniuc, vicepreședinte al Asociației de Balcanistică și Slavistică din România,  șeful Muzeului „Callatis” din cadrul Complexului Cultural din Mangalia și vicepreședinte al Asociației „Cultul Eroilor” Mangalia, a vorbit despre veteranii care au participat la luptele din: Războiul de Independențăi, primul si al doilea Razboi Mondial. Au fost prezentate  Înaltul Decret Regal al regelui Carol I, din anul 1902, care a instituit titlul de „Veteran de Război”; Decretul-Lege nr. 440 din 1945, care prevedea acordarea calității de veteran; Legea nr. 44 din 1994, prin care s-a reinstituit calitatea de veteran de război; Hotărârea Guvernului nr. 1222 din 2007, care a stabilit ca ziua de 29 aprilie să devină „Ziua Veteranilor de Război” și  Hotărârea de Guvern nr. 164 din 2015, prin care anul 2015 a fost declarat „Anul Veteranilor de Război”.

Prof. Emil Corneliu Ninu – președintele Asociației „Cultul Eroilor” Mangalia, a subliniat faptul că veteranii de război, după ce și-au slujit cu abnegație și sacrificiu țara, au devenit și slujitori ai condeiului:  Jurnal de front de Dănilă Bănișteanu, din Cotu Văii, „Poezii”, scris de Ștefan Ninu, din com. Căpreni (jud. Gorj).

Activitatea a fost organizată de Asociația de Balcanistică și Slavistică din România, în colaborare cu: Liceul Tehnologic „Ion Bănescu”, Complexul Cultural „Callatis” și Asociația „Cultul Eroilor” Mangalia.

Vernisajul expoziției de pictură, grafică și photoshop intitulată „Inteligența inimii” va vea loc duminica, 19 aprilie, ora 16.00, la Sanatoriului Balnear din Mangalia, Pavilion B, (hotel Paradiso Lucrările de pictură și grafică au fost realizate de Liliana Lazăr, iar creațiile în photoshop îi aparțin lui Sorin Lazăr.

În deschidere, vor vorbi cercet. șt. dr. Sorin Marcel Colesniuc despre organizarea expoziției, istoricul de artă dr. Tatiana Odobescu și prof. Karl Robert Perko. Vernisajul va fi urmat de un recital de muzică clasică, susținut de Cvartetul Pontica și de Răzvan Lazăr – chitară clasică.

Ca primă ieșire în lumea artei, expoziția „Inteligența inimii” propune culoare și formă într-un limbaj nonconformist, cu inserții de suprarealism și muzică divină. Expoziția apare cu atât mai interesantă cu cât reunește, în două secțiuni, lucrări de pictură, grafică și modelaj, pe de o parte, și photoshop, pe de altă parte.

Având profesii ancorate în realitate, artiștii Liliana Lazăr si Sorin Lazar, vin dintr-o „zonă” fără tangență cu arta și fără pretenția de a concura cu maeștrii genului, dar cu dorința de a crea un stil propriu, inconfundabil, cu coordonate atemporale, aspațiale. Lucrările se doresc a fi hrană pentru suflet și prilej de bucurie pentru ochiul privitorului, operele de artă invitând la meditație.