Au fost descoperiți într-o criptă a bazilicii din  Niculiţel, judeţul Tulcea. După martiriul lor, moaştele au fost așezate într-o raclă şi depuse în criptă, iar în interior, pe peretele de la intrare, a fost inscripţionat textul „Martirii lui Hristos”, urmat de numelor lor.

Acești patru mucenici de la Niculițel au pătimit împreună, iar martirajul a avut loc în a doua jumătate a secolului al IV-lea. După descoperirea moaștelor, în anul 1971, în urma unor surpări de teren cauzate de ploi abundente, relicvele au fost luate de către arhiereul-vicar de atunci, Gherasim Constănţeanul, şi depuse în biserica mănăstirii Cocoşu, din jud. Tulcea, unde se află şi astăzi.

Cu acest prilej, IPS Teodosie va răspunde invitației PS Visarion, Episcopul Tulcii, și va participa la Sfânta Liturghie oficiată lângă Cripta Martirică de la Niculițel, jud. Tulcea, în care au fost descoperite moaștele celor patru sfinți, apoi, de la ora 23.00, Arhiepiscopul Tomisului va oficia Sf. Liturghie la biserica „Sfinții patru Martiri de la Niculiţel”, din cartierul constănțean Faleză Nord, cu prilejul hramului.

Pe 30 decembrie, Biserica Ortodoxă cinstește Duminica după Nașterea Domnului (a Sfinților Iosif, Logodnicul, David Prorocul și Iacob, rudenia Domnului) și Fuga în Egipt. Cu acest prilej, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia, pentru a doua oară în acest an, Liturghia Sfântului Iacob la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța, începând cu ora 8.45.

 Luni, 31 decembrie, de la ora 21.00, Arhiepiscopul Tomisului va oficia slujba Vecerniei cu Litie la biserica „Sfântul Vasile cel Mare” din Constanţa (str. Ion Neculce, nr. 2G), așezământ de cult ce-și cinstește ocrotitorul în prima zi a lui 2019.

La cumpăna dintre ani, ierarhul va fi alături de credincioşii constănţeni în Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” unde, luni, începând cu ora 23.30, va săvârşi o slujbă specială, rânduită de către Sfântul Sinod, de mulţumire şi de binecuvântare a începutului Noului An calendaristic.

 Marți, 1 ianuarie 2019, când Biserica Ortodoxă prăznuiește Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului şi pe Sfântul Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, începând cu ora 9.00, Arhiepiscopul Tomisului va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Constanța.

În aceeași zi, de la ora 17.30, Întâistătătorul eparhiei se va întâlni, la Casa  de Cultură din Constanţa, cu clerul şi credincioșii, și va avea loc tradiționalul concert de Anul Nou, susţinut de către Corala bărbătească ortodoxă „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului.

 Tăierea împrejur a Domnului

La opt zile de la Nașterea Domnului, Biserica Ortodoxă sărbătorește Tăierea împrejur cea după trup a Mântuitorului Hristos.

La iudei era obiceiul ca, la opt zile de la naștere, pruncul să fie tăiat împrejur și să i se pună numele, așa cum reiese din Vechiul Testament: „Iar în ziua a opta se va tăia pruncul împrejur” (Levitic 12, 3). Fiul lui Dumnezeu S-a supus rânduielii Legii Vechi pentru a demonstra că S-a născut sub Lege și o respectă. Astfel, Fecioara Maria, împreună cu dreptul Iosif, a dus Pruncul la Templu, unde a fost tăiat împrejur și i S-a pus numele Iisus, nume adus de arhanghelul Gavriil mai înainte de zămislirea Sa în pântecele Fecioarei. Etimologic, cuvântul „Iisus“ vine din limba ebraică („ieşuah”) și înseamnă „salvare”, „mântuire” sau „Dumnezeu mântuieşte“.

Această tradiție preînchipuia Botezul creștin. La vârsta maturității Iisus Hristos a fost botezat, de către Sf. Ioan Botezătorul, arătând astfel că nu tăierea împrejur, ci Botezul și Pocăința sunt poarta de intrare în împărăția cerească. Hristos a desăvârșit Legea Vechiului Testament prin învățătura și lucrările Sale, deschizând calea tăierii împrejur cea după Duh, a inimii.

 Sfântul Vasile cel Mare

Este unul dintre cei Trei Sfinți Ierarhi capadocieni. S-a născut în anul 330, într-o familie profund creștină. A avut patru surori și tot atâția frați. Cinci dintre copii au devenit sfinți, alături de părinții lor:  tatăl, Vasile, mama, Emilia, și bunica, Sfânta Macrina cea Bătrână.

Sf. Vasile cel Mare a studiat în Cezareea Capadociei, la Constantinopol și Atena. În anul 356 a revenit în țară și, după o scurtă perioadă în care a predat retorica, s-a dedicat monahismului. A călătorit în Siria, Palestina, Egipt și Mesopotamia pentru a cunoaște viața monahală din acele zone, apoi a redactat „Regulile vieții monahale”, carte ce stă la baza organizării vieții mănăstirești răsăritene.

Totodată, Sfântul Vasile cel Mare a fost un bun apărător al învățăturii creștine, autor al textului Sfintei Liturghii. Tot el a organizat activităţile filantropice, prin așa-numita Vasiliadă. Aceasta era un așezământ filantropic, construit la marginea Cezareei, unde veneau cei săraci și abandonați pentru a primi mâncare și îngrijire. Tot aici își găseau alinare și cei bolnavi.

Sfântul Vasile cel Mare a trecut la cele veșnice pe 1 ianuarie 379.

Credincioșii vor putea cinsti și moaștele Sfântului Apostol Andrei, ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfintei Cuvioase Mucenițe Paraschevi din Roma.Sfântul Mare Mucenic Dimitrie s-a născut la Tesalonic în vremea împăratului Diocleţian, fiind fiu al prefectului cetăţii. Părinţii săi au fost creştini în taină, de aceea Sf. Dimitrie a primit încă de mic educaţie creştină. După mutarea tatălui său către Domnul, tânărul Dimitrie a fost numit prefect al Tesalonicului, datorită calităţilor lui morale şi intelectuale. Cezarul din vremea aceea, Maximian Galeriu a poruncit ca în toate cetăţile să fie aduse jertfe zeilor păgâni ca mulţumire pentru victoriile militare pe care le avusese.

Sfântul Dimitrie a refuzat să participe la ceremoniile păgâne, drept pentru care a fost închis. În temniţă, Sf. Dimitrie l-a binecuvântat, în numele lui Hristos, pe tânărul creştin Nestor, care urma să se lupte cu vestitul gladiator păgân Lie. În urma luptei, Nestor l-a învins pe Lie, iar împăratul a aflat de binecuvântarea lui Dimitrie şi a poruncit ca Dimitrie să fie ucis.Moaştele Sf. Dimitrie se află în biserica cu acelaşi nume din Tesalonic. În ţara noastră, aproximativ 350.000 de persoane poartă numele Sfântului Dimitrie.

Sâmbătă, 27 octombrie, Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Cuvios Dimitrie Basarabov, ale cărui moaște se află la Catedrala Patriarhală din București. Cu acest prilej, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va răspunde invitației Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și va participa, în zilele de 26 și 27 octombrie, la slujbele oficiate la Catedrala Patriarhală din București.

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, s-a născut la începutul secolului al XIII-lea, în satul Basarabi, din sudul Dunării. Sfântul Dimitrie a purtat din copilărie lupte spirituale pentru a dobândi o viaţă virtuoasă, în post şi rugăciune. Şi-a găsit sălaş într-o peşteră, pe malul râului Lom, şi a vieţuit în aspre osteneli până la sfârşitul vieţii. După moartea sa, accesul în peșteră a fost blocat de pietre, care au transformat peştera în mormânt. Moaştele sfântului au fost descoperite atunci când apele Lomului au crescut şi au surpat zidul natural de la intrarea în peşteră. În anul 1774, un creştin numit Hagi Dimitrie, din Bucureşti, a mijlocit pe lângă autorităţile militare ruseşti aflate atunci la sud de Dunăre, pentru aducerea moaştelor în Muntenia. Astfel, trupul Sfântului Dimitrie a fost adus la Bucureşti şi aşezat în catedrala mitropolitană unde se află şi astăzi.

Duminică, 28 octombrie, Biserica Ortodoxă Română îl cinstește pe Sfântul Ierarh Iachint, Mitropolitul Țării Românești. Cu acest prilej, de la ora 8.30, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea Dervent, care serbează hramul bisericii mari. Sfântul Iachint este ultimul mitropolit al Vicinei. A trăit în prima jumătate a secolului al XIV-lea şi a fost mai întâi episcop al cetăţii Vicina, situată undeva în Dobrogea, posibil lângă localitatea Isaccea de astăzi sau la cetatea „Păcuiul lui Soare”, de lângă mănăstirea Dervent, după ipoteze istorice mai noi.

Din cauza ocupaţiei tătarilor şi genovezilor, ierarhul a fost nevoit să se retragă la curtea domnească de la Argeş, iar documentele istorice de la Constantinopol spun că în anul 1359 era deja mitropolitul Ungrovlahiei.Totodată, Sfântul Ierarh Iachint a fost prieten şi ucenic al Sfântului Grigorie Palama, motiv pentru care a reorganizat monahismul românesc, cu ajutorul Sfântului Nicodim de la Tismana.

În anul 1372, Sfântul Iachint s-a mutat către Domnul şi a fost înmormântat în complexul mitropolitan de la Curtea de Argeş. Sfântul Sinod a decis canonizarea Sfântului Ierarh Iachint în luna iulie a anului 2008.

Pe 16 august, Biserica Ortodoxă Română cinstește pe Sfinții Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei și sfetnicul Ianache.

Voievodul Constantin Brâncoveanu este ctitorul mai multor lăcaşe de cult, şcoli, biblioteci şi mănăstiri din Ţara Românească, Transilvania şi de la Locurile Sfinte. În anul 1714, în Săptămâna Patimilor, sultanul Ahmet al III-lea a trimis ostaşi pentru a aduce la Constantinopol pe domnitor şi pe fiii săi, unde au fost întemniţaţi şi chinuiţi timp de patru luni. La 15 august 1714, la praznicul Adormirii Maicii Domnului, când voievodul împlinea 60 de ani, a fost martirizat, împreună cu copiii săi şi cu un sfetnic. După moarte, trupurile au fost aruncate în mare, de unde au fost recuperate de creştini şi îngropate în insula Halchi. În anul 1720, Doamna Maria, soţia voievodului, a adus în ţară trupul acestuia şi l-a îngropat în biserica „Sfântul Gheorghe-Nou” din Bucureşti, unde se află şi astăzi. Sfântul Sinod a canonizat pe cei şase martiri brâncoveni în anul 1992.

Cu acest prilej, joi, 16 august, începând cu ora 9.00, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va răspunde invitației IPS Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, și va face parte din soborul de arhierei care va oficia Sfânta Liturghie de hram la mănăstirea Hurezi, ctitoria de suflet a Sfântului Martir Voievod Constantin Brâncoveanu.

Slujbă de binecuvântare a lucrărilor pentru biserica „Sf. Filofteia” din Constanța

Joi, 16 august, de la ora 19.00, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia slujba de binecuvântare a lucrărilor și punerea pietrei de temelie a bisericii „Sfânta Filofteia” din Constanța, așezământ de cult ce se va ridica în vecinătatea capelei existente și va primi al doilea hram, „Sfântul Cuvios Gherasim din Chefalonia”, sărbătorit în două zile din anul bisericesc: 16 august şi 20 octombrie.

Cu acest prilej, sâmbătă, 7 iulie, începând cu ora 8.30, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea „Sfinții Epictet și Astion”, din apropierea localității Capidava. Aici, credincioșii vor putea cinsti moaștele Sfinților Epictet și Astion, aduse spre închinare de la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, în perioada 6-7 iulie.

Tot sâmbătă, de la ora 18.00, IPS Teodosie va oficia slujba Vecerniei, urmată de Litie, la biserica „Sfinții Epictet și Astion”, lăcaș de cult situat în sudul orașului Constanța (Aleea Veteranilor, nr. 11, kilometrul 5). Duminică, 8 iulie, ierarhul Tomisului va răspunde invitației PS Visarion, Episcopul Tulcii, și va participa la Sfânta Liturghie arhierească oficiată, începând cu ora 9.30, la mănăstirea Halmyris, jud. Tulcea.

Sfinții Epictet şi Astion

Cei mai vechi mucenici (atestați documentar) de pe teritoriul României, au pătimit aproape de actualul sat Dunavăţul de Jos, în cetatea Halmyris (Tulcea). Potrivit actului martiric, păstrat astăzi doar într-o copie din secolul XV, ei au pătimit în anul 290, ca urmare a persecuţiei dezlănţuite de împăratul Diocleţian (284-305). Originar din părţile Răsăritului, Sfântul Epictet era preot și ducea o viaţă curată. Astion era un tânăr, nepot al senatorului roman Iulian. Era păgân, dar, întâlnindu-se cu preotul Epictet şi ascultându-i cuvintele pline de înţelepciune, se converteşte la creştinism. Apoi, împreună, se îmbarcă şi pleacă spre Halmyris. Sosind în cetate, comandantul Latronianus a aflat că există doi străini care i-au întors pe mulţi de la cinstirea zeilor. Auzind aceasta, a poruncit ca cei doi să fie supuși chinurilor.

Pe 8 iulie 290 i s-a tăiat capul întâi lui Astion, apoi preotului Epictet.

Luni, 4 iunie, Biserica Ortodoxă Română îi cinstește pe Sfinții Mucenici Zotic, Atal, Camasie și Filip de la Niculițel, în Dobrogea fiind sărbătoare locală. Duminică, 3 iunie, Arhiepiscopul Tomisului va oficia Sf. Liturghie la biserica „Sfinții patru martiri de la Niculiţel”, din cartierul constănțean Faleză Nord, de la ora 23.00,  cu prilejul hramului. IPS Teodosie va răspunde invitației PS Visarion, Episcopul Tulcii, și va participa la Sfânta Liturghie oficiată lângă Cripta Martirică de la Niculițel, jud. Tulcea, în care au fost descoperite moaștele celor patru sfinți.

Sfinții martiri Zotic, Atal, Camasie şi Filip au fost descoperiți într-o criptă a bazilicii din  Niculiţel, judeţul Tulcea. După martiriul lor, moaştele au fost așezate într-o raclă şi depuse în criptă, iar în interior, pe peretele de la intrare, a fost inscripţionat textul „Martirii lui Hristos”, urmat de numelor lor.

Acești patru mucenici de la Niculițel au pătimit împreună, iar martirajul a avut loc în a doua jumătate a secolului al IV-lea. După descoperirea moaștelor, în anul 1971, în urma unor surpări de teren cauzate de ploi abundente, relicvele au fost luate de către arhiereul-vicar de atunci, Gherasim Constănţeanul, şi depuse în biserica mănăstirii Cocoşu, din jud. Tulcea, unde se află şi astăzi.

De la ora 8.45, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena I” din Constanța, așezământ de cult care își cinstește ocrotitorii spirituali.

Marți, 22 mai, se va desfășura Festivalul coral-tradițional, cu ocazia sărbătorii „Sfinților Împărați Constantin și Elena”, ocrotitorii municipiului Constanța, ajuns la cea de-a XVII-a ediție. Evenimentul va avea loc începând cu ora 18.00, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor.

Își vor da concursul: Corala  ortodoxă-bărbătească „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului (dirijor Arhid. Lect. Univ. Dr. Ion Iulian Dumitru), Grupul psaltic „Sf. Vasile cel Mare” al Arhiepiscopiei Tomisului (dirijor: protopsalt prof. Marian Bostan), Corul de copii „Belcanto” al Școlii generale nr. 39 – Nicolae Tonitza din Constanța (dirijor: Arhid. Prof. Drd. Calinic Ciprian Savin).

Sfinţii Împăraţi întocmai cu apostolii Constantin şi mama sa Elena sunt primii împăraţi creştini şi protectori ai creştinismului, care se sărbătoresc în ziua mutării la Domnul a Sfântului Împărat Constantin, pe 21 mai, anul 337. Ei sunt socotiţi întocmai cu apostolii deoarece s-au făcut remarcaţi prin mari fapte care au susţinut activ creştinismul.

Printre acestea avem Edictul de la Milan cu privire la legalizarea creştinismului, dat de Sfântul Constantin în anul 313. Tot împăratul Constantin a convocat la Niceea, în anul 325, primul Sinod Ecumenic, unde s-a combătut erezia lui Arie cu privire la Fiul lui Dumnezeu, şi unde s-a elaborat prima parte a Simbolului de credinţă.

La rândul ei, mama împăratului Constantin, împărăteasa Elena, este cea care s-a ostenit pentru aflarea lemnului Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Totodată, ea a iniţiat construirea unor biserici în locurile cele mai importante ale creştinismului, printre care biserica „Învierii” din Ierusalim, biserica „Naşterii Domnului” din Betleem şi biserica „Tatăl nostru” de pe Muntele Măslinilor.

După cei 31 de ani de glorioasă domnie ai împăratului Constantin, istoria consemnează şi alte merite importante, printre care întemeierea Imperiului Roman creştin de răsărit, devenit ulterior Bizanţul, şi întemeierea capitalei acestuia, cetatea Constantinopol, actualul oraş Istanbul.

Sf. Împărați Constantin și Elena sunt și ocrotitorii spirituali ai municipiului Constanța. În secolul IV, vechea denumire greacă Tomis a fost schimbată în Constantiana, după numele surorii Împăratului Constantin. Prima sărbătorire a Zilei Constanței a fost în anul 2002, fiind statornicită prin HCL 116/28.03.2002, privind instituirea cu caracter permanent a Zilei Municipiului Constanța în data de 21 mai, de Sfinții Constantin și Elena.