Tot duminică, de la ora 19.00, IPS Teodosie va oficia Taina Sfântului Maslu la biserica „Adormirea Maicii Domnului II” din Mangalia.

Credincioșii vor putea cinsti Veșmântul Cuvioasei Parascheva, adus spre închinare de la mănăstirea Dervent. Acesta va rămâne în așezământul de cult de duminică seară până luni, 25 iunie, la ora 12.00.

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul

Sărbătoarea amintește de momentul în care Sfântul Arhanghel Gavriil îi binevesteşte preotului Zaharia că soția sa, Elisabeta, va da naştere pruncului Ioan, care va deveni Prorocul, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, precum şi de momentul propriu-zis al naşterii Sfântului şi Marelui Proroc. Denumită popular şi Drăgaica sau Sânzienele, face parte dintr-o serie de sărbători creştine pe care Biserica Ortodoxă le-a închinat Sfântului Ioan Botezătorul, ca: Naşterea, Soborul, Tăierea capului, precum şi cele trei aflări ale cinstitului său cap.

Sărbătoarea se ţine fix cu şase luni înaintea Naşterii Domnului, adică pe 24 iunie, deoarece, conform mărturiilor biblice, Iisus Hristos este cu șase luni mai mic decât Ioan Botezătorul.

Deşi are o bază biblică, sărbătoarea este atestată abia în secolele IV-V, din cauza persecuțiilor care nu au permis dezvoltarea cultului creștin primar.

Aducerea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava

Sfântul Ioan cel Nou este originar din cetatea Trapezunt (Turcia) și în 1332 a fost martirizat în Cetatea Albă (Ucraina). Sărbătoarea marchează momentul în care moaştele Sfântului Ioan cel Nou au fost aduse de la Cetatea Albă în Suceava, de către Domnitorul Alexandru cel Bun, la data de 24 iunie 1402, şi aşezate în biserica Mirăuților, pe atunci catedrală mitropolitană. Mai târziu, în anul 1686, regele Jan Sobieski al Poloniei l-a luat prizonier pe Sfântul Ierarh Dosoftei, odată cu moaştele Sfântului Ioan cel Nou, care au fost readuse acasă în anul 1783. La începutul Primului Război Mondial sfintele moaşte au fost duse la Viena unde au stat până în 1918, când au fost readuse la Suceava. În anul 1950 Sfântul Sinod a hotărât ca cinstirea Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava să se facă în toată Patriarhia Română, având două zile de cinstire: 2 iunie (data martiriului) și 24 iunie.

Biserica Ortodoxă Română îl cinsteşte, pe data de 5 august, pe Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ, Hozevitul. S-a născut în anul 1913, în satul Crăiniceni din judeţul Botoşani şi a primit din botez numele Ilie. La vârsta de 19 ani a plecat la mânăstirea Neamţ, unde timp de 4 ani a fost bibliotecar şi îngrijitor la bolniţă. În anul 1936 a fost tuns în monahism cu numele Ioan, după care a plecat în Ţara Sfântă, unde s-a nevoit timp de 10 ani la mânăstirea Sfântul Sava de lângă Bethleem. În anul 1947 a fost hirotonit diacon, apoi preot, după care a fost numit egumen al schitului românesc „Sfântul Ioan Botezătorul” de pe valea Iordanului. Aici, timp de 5 ani a tradus scrieri ale Sfinţilor Părinţi şi a compus un volum de versuri duhovniceşti. În 1952 s-a mutat la mânăstirea Sfântului Gheorghe Hozevitul din pustia Hozevei, iar după un an s-a retras ca pustnic în peştera Sfintei Ana, din apropierea mânăstirii, și a petrecut timp de 7 ani în aspre nevoinţe şi rugăciuni neîncetate. În data de 5 august 1960 s-a mutat către Domnul, şi a fost înmormântat în peşteră.

După 20 de ani, în anul 1980, trupul sfântului a fost aflat neputrezit şi plin de bună mireasmă, motiv pentru care a fost depus la mânăstirea Sfântului Gheorghe Hozevitul. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe Sfântul Ioan în luna iunie a anului 1992 şi este cinstit de credincioşii din România, Grecia, Cipru şi Ţara Sfântă.

Arhiepiscopul Lucian Florea, unul din biografii sfântului, nota: „Mulţi pelerini români sau de alt neam, poposind la schitul de la Iordan, se spovedeau la iscusitul duhovnic şi primeau Sfânta Împărtăşanie din sfințitele sale mâini. Din sufletul său, ca dintr-un izvor curat şi îmbelşugat, curgeau cuvinte de mângâiere şi întărire duhovnicească. Ostenea zi şi noapte, împlinindu-şi cu neasemănată osârdie chemarea în slujba lui Hristos. Săvârşea cu multă evlavie slujbe, stătea de vorbă cu fraţii călugări sau cu credincioşii care treceau pe acolo, lucra în grădiniţă, alteori scria; noaptea se retrăgea în tufişurile de pe malurile Iordanului, rugându-se până către ziua. Uneori mergea timp de mai multe zile în deşertul Iordanului, petrecând singur în post desăvârşit, în rugăciuni şi metanii”.

Patronul echipei Steaua, Gigi Becali este un om credincios stie toata lumea. A ajutat la constructia mai multor biserici s manastiri. Una din ecstea este in judetul Constanta, la Lipnita. Manastirea Sf. Ioan Botezatorul a fost infiintata in anul 2005 si pana in acest moment s-a reusit ridicarea corpului de chilii si sfintirea demisolului bisericii cu hramul Sfantul Mucenic Dasie, unde se savarsesc zilnic cele sapte Laude. Biserica mare, avand hramul „Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul”Âť, se afla in prezent in faza de tencuire exterioara, urmand apoi a se realiza catapateasma si intregul mobilier bisericesc, precum ai pictura.  Pentru a se constru aceasta biserica, Gigi Becali a trimis materialul necesar. „Au venit masni cu materiale de costructe trimise de domnul Becali”Âť, spun satenii. Gigi Becali a ajutat si la constructia Manastirii Colilia tot din Dobrogea.