Pe 12 iunie la Constanța începe cea de a treia ediție a „Black Sea and Balkans Security Forum”, conferință internațională organizată de asociația New Strategy Center, în parteneriat cu Universitatea Ovidius din Constanța și Zona Metropolitană Constanța.

Forumul regional de securitate aduce în România invitați cu o vastă experiență profesională, pentru a dezbate provocările clasice și emergente de securitate din zona Mării Negre și regiunea Balcanilor. Printre aceștia se numără George Friedman, fondator al companiei de previziune și analiză geopolitică Geopolitical Futures și al agenției Stratfor, Lt. Gen. (Ret) Frederick Benjamin Hodges, fostul comandant al Armatei Statelor Unite Europa, Gabriel Leș, ministrul apărării naționale, Gennadiy Leonidovich Trukhanov, primarul orașului Odesa, Gen. Enzo Vecciarelli, șeful Statului Major al Apărării din Italia, Patrick Turner, secretar general adjunct pentru politica de apărare și planificare a NATO, Maja Bakran Marcich, director adjunct pentru mobilitate și transport al Comisiei Europene sau Gen. Claudio Graziano, președintele Comitetului Militar al UE, fost șef al Statul Major General de Apărare al Italiei.

Temele incluse pe agenda evenimentului se referă la amenințările de tip militar și hibrid, la aspecte privind războiul informațional și riscurile în domeniul cibernetic, la modul în care schimbările climatice afectează regiunea, la importanța factorului religios din perspectiva reconcilierii dar și a radicalizării. Totodată, dezbaterile vor avea în vedere  influența militarizării regiunii Mării Negre asupra securității Europei de Est, aspecte privind securitatea energetică, formate de cooperare regională precum Bucharest 9 sau Inițiativa celor 3 Mări, cooperarea industrială în domeniul apărării și provocările războiului de nouă generație. Înalți oficiali români și străini, oficiali NATO și UE, reprezentanți ai instituțiilor cu responsabilități în domeniul relațiilor externe și securității naționale, alături de invitații din zona academică din străinătate vor dezbate în sesiuni deschise, dar și în paneluri supuse regulilor Chatham House, temele de interes pentru securitatea României și zonelor învecinate.

Starea de urgență permite autorităţilor franceze să interzică circulaţia persoanelor şi să stabilească zone de protecţie şi securitate. De asemenea, sunt aplicate măsuri consolidate de securitate în toate arealele urbane franceze. Aceste dispoziţii permit, printre altele: arestul la domiciliu al oricărei persoane a cărei activitate este considerată periculoasă pentru ordinea publică, închiderea temporară a sălilor de spectacol şi a locurilor de reuniuni publice, confiscarea armelor şi posibilitatea de a efectua percheziţii administrative.

Carta Organizației Naţiunilor Unite a fost semnată la 26 iunie 1945 la Conferinţa de la San Francisco (SUA) şi a intrat în vigoare la 24 octombrie în acelaşi an. În prezent, organizaţia numără 193 de state membre.

Organizaţia mondială şi-a diversificat continuu, în cei 71 de ani scurşi de la înfiinţarea sa, sfera activităţilor, pledând constant pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, dezvoltare şi drepturile omului.

România a devenit stat membru al ONU la 14 decembrie 1955, prin adoptarea unei rezoluții a Adunării Generale. România rămâne atașată valorilor și principiilor Cartei ONU şi ferm hotărâtă să își continue și diversifice contribuţia la stabilitatea şi securitatea internaţională, atât în plan regional, cât şi în plan global.

Cu experienţa a patru mandate în Consiliul de Securitate al ONU, România este pregătită să-și asume responsabilitatea unui viitor mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU și, din această perspectivă, să se alăture efortului colectiv de promovare a agendei ONU.

Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Turcia că Marea Adunare Națională a votat prelungirea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Turcia cu încă trei luni, începând cu 19 octombrie 2016. Potrivit informațiilor furnizate de autoritățile turce, instaurarea stării de urgență nu are ca efect direct restricționarea libertății de circulație a populației civile, nici a turiștilor străini. MAE este în permanent contact cu autoritățile turce în vederea informării, în timp real, cu privire la evoluția situației.

În acest context și având în vedere că situația de securitate din Republica Turcia se menține instabilă, cu precădere în aria capitalei Ankara, a orașelor Istanbul şi Izmir, precum şi în alte oraşe mari din Turcia, Ministerul Afacerilor Externe reiterează avertismentul adresat cetățenilor români aflați sau care se deplasează în această țară de a rămâne extrem de precauți și vigilenți, evitând implicarea în orice manifestații sau alte evenimente publice care ar putea degenera în violențe.

De asemenea, este necesară informarea permanentă asupra evoluției interne din această ţară și verificarea disponibilității mijloacelor de transport înspre sau dinspre Turcia, precum și a orarului de funcționare a punctelor de trecere a frontierei, care poate suferi modificări. Se recomandă, totodată, cetățenilor români aflați pe teritoriul Turciei să aibă în permanență asupra lor documentele de călătorie, pentru eventuale controale / filtre organizate de forțele de ordine locale.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot apela telefonic Ambasada României la Ankara și Consulatele Generale ale României din Istanbul și Izmir prin intermediul Centrului de Contact și Suport pentru Cetățenii Români din Străinătate, care funcționează în regim de permanență, la numerele +90.312.44.77.920; +90 212 3583541; +90 212 3580516; +90 212 3583537, +90 232 4650579.

Ministerul Afacerilor Externe şi Ambasada Statelor Unite în România marchează şi salută împreună cea de-a cincea aniversare a semnării, la Washington, la 13 septembrie 2011, a Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi Statele Unite ale Americii.

Declaraţia Comună reprezintă un punct de referinţă important pentru Parteneriatul nostru strategic, stabilind cadrul pentru cooperarea şi coordonarea în creștere dintre România și SUA, în vederea promovării securităţii, democraţiei, bunei-guvernări, oportunităţilor oferite de economia de piaţă şi a schimburilor culturale. La 26-27 septembrie 2016, se va desfășura la Washington, cea de-a cincea sesiune anuală a Dialogului Strategic bilateral și respectiv reuniune a Task Force-ului dintre România şi Statele Unite pentru implementarea Declarației Comune. Anticipăm o discuţie substanțială, care va marca progresele realizate în cei cinci ani de la adoptarea Declaraţiei Comune şi va formula priorităţile noastre comune pentru anul următor şi dincolo de acesta.

Nivel „roșu” (amenințare reală): regiunile Donețk, Lugansk și Peninsula Crimeea;

Nivel „galben” (amenințare probabilă, se stabilește la existența unei informații sigure/confirmate de pregătire a unor acte teroriste): regiunile Zaporijie, Nikolaev, Odesa, Sumî, Harkov, Herson, Cernigov;

Nivel „albastru” (amenințare potențială, se stabilește la existența unei informații, care necesită confirmarea, cu privire la pregătirea unor acte teroriste): regiunile Dnepropetrovsk, Transcarpatia, Rivne, Hmelnițk, Cerkasî, Cernigov, Kiev (orașul și regiunea);

Nivel „gri” (amenințare posibilă, se stabilește în cazul existenței unor factori/condiții care ar putea conduce la acte teroriste): regiunile Vinița, Volîni, Jitomir, Ivano-Frankivsk, Kirovograd, Lvov, Poltava, Ternopil.

Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească pe teritoriul Republicii Franceze că, urmare a atentatului din noaptea de 14 spre 15 iulie 2016, de la Nisa, starea de urgenţă se va prelungi pe tot teritoriul ţării cu încă cel puțin trei luni după data de 26 iulie 2016 decretată anterior de către Preşedintele francez.

Starea de urgență permite autorităţilor franceze să interzică circulaţia persoanelor şi să stabilească zone de protecţie şi securitate. De asemenea, sunt aplicate măsuri consolidate de securitate în toate arealele urbane franceze. Aceste dispoziţii permit, printre altele: arestul la domiciliu al oricărei persoane a cărei activitate este considerată periculoasă pentru ordinea publică, închiderea temporară a sălilor de spectacol şi a locurilor de reuniuni publice, confiscarea armelor şi posibilitatea de a efectua percheziţii administrative.