Ce schimbări se prefigurează și care sunt perspectivele pentru turismul românesc?

Aderarea la spațiul Schengen terestru reprezintă o schimbare fundamentală pentru mobilitate. După ani de așteptare, aderarea completă a României la spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025 marchează o etapă importantă în integrarea europeană. Eliminarea controalelor la frontierele terestre cu Ungaria și Bulgaria va aduce beneficii semnificative pentru turiști, transportatori și afaceri.

”Intrarea în spațiul Schengen este foarte importantă pentru români, din punct de vedere turistic. Ne amintim toți de cozile de zeci de ore din perioada pandemiei, la intrarea în Grecia. Au rămas în mentalul colectiv. Acum putem să intrăm în Bulgaria și Grecia fără timpi de așteptare și cu siguranță va crește traficul pe aceste destinații. Și spre Vest va crește traficul turistic, deci pentru noi, pentru români, este un lucru extraordinar”, declară Alin Burcea, președintele ANAT.

Pentru cetățenii români, acest lucru înseamnă o simplificare semnificativă a formalităților de călătorie în Europa Centrală și de Vest. Totodată, accesul facil spre Bulgaria și Grecia, destinații turistice preferate de români, va elimina cozi interminabile la granițe, reducând considerabil timpul și stresul asociat tranzitării. Să nu uităm cât de mult a crescut traficul turistic și în trecut, o dată în 2001, când am fost exceptați de vize pentru țările Uniunii Europene și pentru spațiul Schengen, respectiv de la 1 ianuarie 2007, când am aderat la Uniunea Europeană, chiar dacă nu și în spațiul Schengen. Românii au putut circula mult mai ușor dar a crescut și numărul de turiști străini.

Statistici recente arată că aproximativ 1,2 milioane de turiști români merg anual în Grecia și aproape 1 milion în Bulgaria. Eliminarea granițelor ar putea stimula o creștere semnificativă a acestor cifre. Conform estimărilor touroperatorilor, circulația turistică a românilor ar putea crește cu cel puțin 15% în 2025, datorită accesului liber și fluidizării transportului rutier.

Eliminarea controalelor la frontierele terestre va face călătoriile mai rapide și mai puțin costisitoare pentru turiștii români care preferă transportul cu mașina personală, autocarul sau trenul. Acest lucru poate duce la creșterea interesului pentru vacanțele spontane în Europa. Mulți turiști români ar putea alege city break-uri în orașe precum Viena, Budapesta, Paris, Barcelona, Roma sau Bratislava, datorită ușurinței de a călători.

Eliminarea formalităților de control înseamnă, de asemenea, timpi mai scurți de deplasare și economii la costurile logistice, ceea ce poate duce la pachete turistice mai avantajoase pentru români. Un exemplu concret este perioada vacanțelor de Paște și de vară, când cozile kilometrice la vama Kulata – Promachonas sunt o obișnuință. Fără controale, timpul pierdut va fi redus, iar experiența turistică va fi mai plăcută.

Aderarea completă la Schengen nu va stimula doar turismul de ieșire din țară, ci și turismul de intrare (“incoming”). Pentru turiștii europeni, accesul mai simplu și mai rapid în România poate transforma și mai multe orașe românești în destinații atractive. Oferim exemplul piețelor de Crăciun din România, care au început deja să atragă turiști străini și în sezonul de iarnă, în special în luna decembrie. În special turiștii din Ungaria, Austria, Germania și Polonia vor beneficia de călătorii neîntrerupte cu mașina. Distanțele relativ scurte și accesul facil pot stimula turismul cultural și ecoturismul. Agențiile de turism pot dezvolta circuite complexe, în colaborare cu parteneri din țări vecine, membre UE.

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), în 2023, numărul turiștilor străini a fost de aproximativ 2,1 milioane, respectiv pentru primele 9 luni din 2024 de 1,83 milioane, iar aderarea la Schengen ar putea crește această cifră tot cu minim 10-15% în 2025.

“România merge într-o direcție bună ca dezvoltare a infrastructurii turistice și de transport, în ultimii 20 de ani am progresat pas cu pas”, declară Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte al comisiei incoming.  Totuși, mai avem mulți pași de făcut până la atingerea potențialului de atragere a turiștilor străini în România.   Avem nevoie de un buget serios de promovare turistică multianual,  minim 30 de milioane de euro pe fiecare din următorii 10 ani, care pot aduce în timp miliarde de euro în plus la bugetul țării. O astfel de oportunitate pentru turismul românesc în particular și pentru economia României în general este de neratat”, a mai adăugat Voican. ANAT speră ca viitorul Guvern să dovedească  prin acțiuni concrete ca turismul  este un domeniu economic prioritar

Miniştrii de interne ai UE au decis joi să elimine controalele la frontierele interne terestre cu şi între Bulgaria şi România începând cu 1 ianuarie 2025. Timp de șase luni vor exista controale aleatorii la frontierele terestre.

Președintele României, Klaus Iohannis, a explicat că aderarea României la Schengen consolidează poziția strategică a statului.

„România este în Schengen cu drepturi depline. În această dimineță la Bruxelles a fost luată decizia, cu aplicare din ianuarie 2025. O decizie așteptată prea mult timp. (…) Ne putem bucura în sfârșit de un drept binemeritat, de un drept legitim pentru România”, a spus președintele Klaus Iohannis, arătând că decizia „consolidează poziția strategică a României ca poartă între vestul și estul Europei”, a declarat Klaus Iohannis.

„Este gata. E hotărât. Este meritat. România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025. Felicitări cetățenilor ambelor țări care au muncit din greu și îndelung pentru acest lucru. Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai sigură și mai unită”, transmite Roberta Metsola, sefa Parlamentului European.

„Dacă toate merg conform planurilor noastre, atunci de la 1 ianuarie, dacă mă duc la domnul premier cu maşina, nu voi mai fi oprit la frontieră ci voi putea conduce maşina de la Budapesta la Bucureşti fără să fie vreun control”, a declarat Orban.

Decizia oficială va fi anunțată pe 12 decembrie, la Consiliul European de la Bruxelles, când va avea loc și votul șefilor de stat și de guvern din UE, a mai spus oficialul maghiar.

„România şi Bulgaria aparţin pe deplin spaţiului Schengen. Eliminarea controalelor la frontierele terestre interne este ultimul obstacol. Salut rezultatul pozitiv al discuţiilor informale de astăzi (vineri – n.r.), la Budapesta. Urmează decizia oficială a @EUCouncil”, a reacţionat pe platforma X preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrie Agerpres.

Germania a anunțat că de la 16 septembrie va introduce temporar controale la toate frontierele terestre, în tentativa de reducere drastică a numărului de persoane care intră în ţară fără viză.

Guvernul german a anunţat oficial că măsura intră în vigoare de la 16 septembrie, cu scopul de ‘a reduce imigraţia clandestină şi a spori securitatea internă’, transmit AFP şi Reuters, conform Agerpres. Vor fi introduse pentru o perioadă de 6 luni controale la frontierele cu Franţa, Luxemburg, Olanda, Belgia şi Danemarca, a detaliat un comunicat al Ministerului de Interne. Controalele li se vor adăuga celor deja în vigoare la graniţele cu Polonia, Cehia, Austria şi Elveţia.

„Reintroducerea controlului la frontierele interne trebuie să fie aplicată ca măsură aplicată în ultimă instanță, în situații excepționale, și trebuie să respecte principiul proporționalității. Durata unei astfel de reintroduceri temporare a controlului la frontierele interne este limitată în timp, în funcție de temeiul juridic invocat de statul membru care introduce o astfel de verificare la granițe. Reintroducerea controlului la frontieră este o prerogativă a statelor membre. Comisia Europeană poate emite un aviz cu privire la necesitatea măsurii și la proporționalitatea acesteia, dar nu poate exercita un drept de veto asupra deciziei unui stat membru de a reintroduce controlul la frontieră”, prevăd reglementările Comisiei Europene, conform euronews.ro.

Liberalizarea vizelor pentru cetățenii georgieni care călătoresc în spațiul Schengen constituie un element esențial în facilitarea contactele interumane și consolidarea relațiilor de afaceri, sociale și culturale între Georgia și UE.

Această evoluție, cu un real impact pentru cetățenii georgieni, intervine la o dată aniversară de referință pentru relațiile bilaterale dintre România și Georgia, la 25 iunie 2017 împlinindu-se 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări.

Autorităţile române sunt conectate la Sistemul de Informaţii Schengen din octombrie 2010, iar din aprilie 2013 la cel de a doua generaţie (SIS II), sistem ce a devenit funcţional şi în România, la fel ca şi în cele 26 de state membre Schengen.

În perioada 4 – 10 octombrie a.c., pe teritoriul ţării noastre, au fost localizate, în urma schimbului suplimentar de informaţii prin intermediul Biroului SIRENE din cadrul C.C.P.I. – I.G.P.R., 115 persoane ce fac obiectul unor semnalări în S.I.S. (Sistemul Informatic Schengen).

Poliţiştii români au pus în aplicare 9 mandate europene de arestare şi au depistat 3 persoane semnalate ca fiind dispărute şi 62 de persoane ce erau căutate în vederea participării la o procedură judiciară.

Totodată, pe teritoriul României, au fost identificate 39 de autoturisme căutate de partenerii din Spaţiul Schengen pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cursul procedurilor penale.

Partenerii străini au identificat, pe teritoriul lor, în urma schimbului de informaţii prin intermediul Biroului SIRENE din cadrul C.C.P.I. – I.G.P.R., 61 de persoane căutate de autorităţile române. Dintre acestea, 27 de persoane erau urmărite de Poliţia Română în baza unui mandat european de arestare, 3 persoane erau semnalate ca fiind dispărute, iar 15 persoane erau căutate pentru participarea la o procedură judiciară.

De asemenea, 2 autovehicule, semnalate de autorităţile române în vederea indisponibilizării sau pentru a fi folosite ca probe în cursul procedurilor penale, au fost identificate în statele membre.

Informaţii de background: România, din punct de vedere al cooperării poliţieneşti, este membru de facto al Spaţiului Schengen din 5 noiembrie 2010.

Biroul SIRENE, din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională al I.G.P.R., a fost inaugurat în 16 septembrie 2010.

Pentru a asigura un flux continuu de date şi informaţii, Biroul Sirene funcţionează 24/7, având acces permanent la datele operative ale Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră Române, Oficiului Român de Imigrări etc..

Sistemul informatic SIRENE este destinat stocării informaţiilor de către autorităţile române şi schimbului de date între acestea şi sistemul comun european de urmărire poliţienească transfrontalieră, respectiv S.I.S. (Sistemul Informatic Schengen), un element determinant pentru procesul de aderare a României la spaţiul Schengen.

S.I.S. conţine date minime despre persoanele sau bunurile urmărite în cadrul unei proceduri judiciare, iar datele şi informaţiile suplimentare ce pot conduce la localizarea acestora sunt obţinute prin intermediul Birourilor SIRENE constituite la nivelul fiecărui stat membru Schengen.

România s-a conectat la SIS în octombrie 2010, prin intermediul SISone4ALL, o soluţie tehnică intermediară dezvoltată de Portugalia. Cu ocazia vizitei de evaluare Schengen în domeniul SIS/SIRENE din decembrie 2010, experţii europeni au concluzionat că România respectă standardele Schengen pentru utilizarea SIS.

În ultimul an, ţara noastră a efectuat cu succes toate testele preliminare pentru operaţionalizarea SIS II, alături de celelalte state membre.

De la data de 9 aprilie 2013, autorităţile române sunt conectate la Sistemul de Informaţii Schengen de a doua generaţie (SIS II). Astfel, acest sistem a devenit funcţional şi în România la fel ca şi în cele 26 de state membre Schengen, fiind utilizat în activitatea zilnică a autorităţilor de aplicare a legii.

SIS II a început să fie dezvoltat în anul 2005, ca o variantă îmbunătăţită a SIS I, lansat în 1995 cu primele state semnatare Schengen.

Noile inovaţii în tehnologia informaţiei şi necesitatea identificării unor modalităţi mai eficiente în combaterea criminalităţii organizate şi gestionarea adecvată a migraţiei în Europa au determinat autorităţile de aplicare a legii să realizeze o variantă avansată a acestui sistem informatic poliţienesc.

SIS II include noi funcţionalităţi care vor ajuta autorităţile de aplicare a legii să realizeze un schimb de informaţii mai eficient în vederea asigurării securităţii spaţiului de justiţie, securitate şi libertate.

S.I.S. (Sistemul Informatic Schengen) conţine date minime despre persoanele sau bunurile urmărite în cadrul unei proceduri judiciare, iar datele şi informaţiile suplimentare ce pot conduce la localizarea acestora sunt obţinute prin intermediul Birourilor SIRENE, constituite la nivelul fiecărui stat membru Schengen.

În perioada 23 – 29 august a.c., pe teritoriul ţării noastre, au fost localizate, în urma schimbului suplimentar de informaţii prin intermediul Biroului SIRENE al Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, 72 de persoane ce fac obiectul unor semnalări în S.I.S..

Poliţiştii români au pus în aplicare 13 mandate europene de arestare, au depistat 2 persoane semnalate ca fiind dispărute şi 42 de persoane căutate în vederea participării la o procedură judiciară.

Totodată, pe teritoriul României, au fost identificate 21 de autoturisme căutate de partenerii din Spaţiul Schengen pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cursul procedurilor penale.

Partenerii străini au identificat, pe teritoriul lor, în urma schimbului de informaţii prin intermediul Biroului SIRENE din cadrul C.C.P.I. – I.G.P.R., 52 de persoane căutate de autorităţile române. Dintre acestea, 29 de persoane erau urmărite de Poliţia Română în baza unui mandat european de arestare, o persoană era semnalată ca dispărută, iar 6 persoane erau căutate pentru participarea la o procedură judiciară.

De asemenea, 4 autovehicule, semnalate de autorităţile române în vederea indisponibilizării sau pentru a fi folosite ca probe în cursul procedurilor penale, au fost identificate în statele membre.

Informaţii de background: România, din punct de vedere al cooperării poliţieneşti, este membru de facto al Spaţiului Schengen din 5 noiembrie 2010.

Biroul SIRENE, din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională al I.G.P.R., a fost inaugurat în 16 septembrie 2010.

Pentru a asigura un flux continuu de date şi informaţii, Biroul Sirene funcţionează 24/7, având acces permanent la datele operative ale Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră Române, Oficiului Român de Imigrări etc..

Sistemul informatic SIRENE este destinat stocării informaţiilor de către autorităţile române şi schimbului de date între acestea şi sistemul comun european de urmărire poliţienească transfrontalieră, respectiv S.I.S. (Sistemul Informatic Schengen), un element determinant pentru procesul de aderare a României la spaţiul Schengen.

S.I.S. conţine date minime despre persoanele sau bunurile urmărite în cadrul unei proceduri judiciare, iar datele şi informaţiile suplimentare ce pot conduce la localizarea acestora sunt obţinute prin intermediul Birourilor SIRENE constituite la nivelul fiecărui stat membru Schengen.

România s-a conectat la SIS în octombrie 2010, prin intermediul SISone4ALL, o soluţie tehnică intermediară dezvoltată de Portugalia. Cu ocazia vizitei de evaluare Schengen în domeniul SIS/SIRENE din decembrie 2010, experţii europeni au concluzionat că România respectă standardele Schengen pentru utilizarea SIS.

De la data de 9 aprilie 2013, autorităţile române sunt conectate la Sistemul de Informaţii Schengen de a doua generaţie (SIS II). Astfel, acest sistem a devenit funcţional şi în România la fel ca şi în cele 26 de state membre Schengen, fiind utilizat în activitatea zilnică a autorităţilor de aplicare a legii.

SIS II a început să fie dezvoltat în anul 2005, ca o variantă îmbunătăţită a SIS I, lansat în 1995 cu primele state semnatare Schengen.

Noile inovaţii în tehnologia informaţiei şi necesitatea identificării unor modalităţi mai eficiente în combaterea criminalităţii organizate şi gestionarea adecvată a migraţiei în Europa au determinat autorităţile de aplicare a legii să realizeze o variantă avansată a acestui sistem informatic poliţienesc.

SIS II include noi funcţionalităţi care vor ajuta autorităţile de aplicare a legii să realizeze un schimb de informaţii mai eficient în vederea asigurării securităţii spaţiului de justiţie, securitate şi libertate.

S.I.S. (Sistemul Informatic Schengen) conţine date minime despre persoanele sau bunurile urmărite în cadrul unei proceduri judiciare, iar datele şi informaţiile suplimentare ce pot conduce la localizarea acestora sunt obţinute prin intermediul Birourilor SIRENE constituite la nivelul fiecărui stat membru Schengen.
În perioada 1–8 august a.c., pe teritoriul ţării noastre, au fost localizate, în urma schimbului suplimentar de informaţii prin intermediul Biroului SIRENE al Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, 109 persoane ce fac obiectul unor semnalări în S.I.S..
Poliţiştii români au pus în aplicare 9 mandate europene de arestare, au depistat 3 persoane semnalate ca fiind dispărute şi 62 de persoane căutate în vederea participării la o procedură judiciară.
Totodată, pe teritoriul României, au fost identificate 29 de autoturisme căutate de partenerii din Spaţiul Schengen pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cursul procedurilor penale.
~ * * * * ~
Partenerii străini au identificat, pe teritoriul lor, în urma schimbului de informaţii prin intermediul Biroului SIRENE din cadrul C.C.P.I. – I.G.P.R., 54 de persoane căutate de autorităţile române. Dintre acestea, 23 de persoane erau urmărite de Poliţia Română în baza unui mandat european de arestare, iar 10 persoane erau căutate pentru participarea la o procedură judiciară.
De asemenea, 9 autovehicule, semnalate de autorităţile române în vederea indisponibilizării sau pentru a fi folosite ca probe în cursul procedurilor penale, au fost identificate în statele membre.
Totodată, 5 documente de identitate pierdute sau furate din România, au fost depistate de partenerii străini.
Exemple:
În cadrul activităţilor desfăşurate în baza protocolului de cooperare între Poliţia Română şi Poliţia Italiană, la data 14 iulie a.c., au fost localizaţi pe teritoriul României, doi bărbați, care erau semnalaţi ca urmăriţi în SIS de autorităţile judiciare italiene, în baza unui mandat european de arestare emispe numele lor, pentru infracțiunile de spălare de bani și evaziune fiscală.
La data de la data de 7 august a.c., unul dintre bărbați a fost predat unei escorte a Poliţiei Italiene pe Aeroportul Internațional Henri Coandă, în baza unei sentinţe definitive a Curtea de Apel Bucureşti.
•
La data de 6 august a.c., o escortă din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române a preluat din Italia un bărbat, cetăţean elveţian, ce era căutat de autorităţile române în baza unui mandat european de arestare emis de Tribunalul Timiş, deoarece era condamnat la executarea unei pedepse de 12 ani pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune.
Totodată, Biroul SIRENE a fost sesizat cu privire la emiterea de către autorităţile judiciare bulgare a unui mandat european de arestarea împotriva aceleiaşi persoane pentru săvârşirea unor infracţiuni similare.
Informaţii de background: România, din punct de vedere al cooperării poliţieneşti, este membru de facto al Spaţiului Schengen din 5 noiembrie 2010.
Biroul SIRENE, din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională al I.G.P.R., a fost inaugurat în 16 septembrie 2010.
Pentru a asigura un flux continuu de date şi informaţii, Biroul Sirene funcţionează 24/7, având acces permanent la datele operative ale Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră Române, Oficiului Român de Imigrări etc..
Sistemul informatic SIRENE este destinat stocării informaţiilor de către autorităţile române şi schimbului de date între acestea şi sistemul comun european de urmărire poliţienească transfrontalieră, respectiv S.I.S. (Sistemul Informatic Schengen), un element determinant pentru procesul de aderare a României la spaţiul Schengen.
S.I.S. conţine date minime despre persoanele sau bunurile urmărite în cadrul unei proceduri judiciare, iar datele şi informaţiile suplimentare ce pot conduce la localizarea acestora sunt obţinute prin intermediul Birourilor SIRENE constituite la nivelul fiecărui stat membru Schengen.
România s-a conectat la SIS în octombrie 2010, prin intermediul SISone4ALL, o soluţie tehnică intermediară dezvoltată de Portugalia. Cu ocazia vizitei de evaluare Schengen în domeniul SIS/SIRENE din decembrie 2010, experţii europeni au concluzionat că România respectă standardele Schengen pentru utilizarea SIS.
De la data de 9 aprilie 2013, autorităţile române sunt conectate la Sistemul de Informaţii Schengen de a doua generaţie (SIS II). Astfel, acest sistem a devenit funcţional şi în România la fel ca şi în cele 26 de state membre Schengen, fiind utilizat în activitatea zilnică a autorităţilor de aplicare a legii.
SIS II a început să fie dezvoltat în anul 2005, ca o variantă îmbunătăţită a SIS I, lansat în 1995 cu primele state semnatare Schengen.
Noile inovaţii în tehnologia informaţiei şi necesitatea identificării unor modalităţi mai eficiente în combaterea criminalităţii organizate şi gestionarea adecvată a migraţiei în Europa au determinat autorităţile de aplicare a legii să realizeze o variantă avansată a acestui sistem informatic poliţienesc.
SIS II include noi funcţionalităţi care vor ajuta autorităţile de aplicare a legii să realizeze un schimb de informaţii mai eficient în vederea asigurării securităţii spaţiului de justiţie, securitate şi libertate.

La sfârşitul acestei săptămâni miniştrii de interne din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene se vor reuni la Bruxelles, în cadrul Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI). Unul din punctele principale ce vor fi atinse la această întâlnire va fi şi aderarea României şi Bulgariei la zona de liber tranzit.

Partidul Verde îşi afirmă suportul pentru demersurile oficiale întreprinse până acum şi consideră că ţara noastră a îndeplinit criteriile tehnice ale integrării în Spaţiul Schengen.

Integrarea României în acest teritoriu este sprijinit de formaţiunea noastră cu atât mai mult cu cât Partidul Verde European, grupul parlamentar paneuropean din care face parte PV, este cel mai mare susţinător al libertăţii de circulaţie în cadrul Uniunii Europene şi al construcţiei care permite acest lucru, spaţiul Schengen. Verzii Europeni au fost cei care încă din 2011, la prima amânare a aderării României au declarat că eforturile UE „trebuie duse pentru întărirea spaţiului comunitar şi nu pentru demontarea sa”.