Pe străduțele înguste și în piețele istorice, personaje inspirate din secolele trecute defilează printre turiști și localnici, în timp ce Piața San Marco a devenit inima sărbătorii. Măștile venețiene, simbol al libertății și al anonimatului, spun povești fără cuvinte, iar fiecare costum pare o operă de artă purtată cu grație. Ediția din acest an aduce o notă specială: o tematică olimpică, inspirată de faptul că Italia va găzdui Jocurile Olimpice de Iarnă Milano–Cortina. Sub titlul „Olympus: La originile jocului”, carnavalul, îmbină sportul, mitologia antică și spiritul ludic al Veneției, într-un an simbolic pentru întreaga țară.

Pentru cei care ajung aici, regulile sunt simple: porți mască, lași timpul deoparte și te lași purtat de magie.

”Am fost întotdeauna fascinați de Carnaval și am decis ca anul acesta să luăm parte la el, confecționându-ne singuri costumele într-o săptămână, scotocind prin lucruri vechi, chiar dacă nu știm să coasem. A fost însă distractiv, pentru că este o atracție frumoasă pentru Veneția”, a povestit un turist.

Carnavalul de la Veneția are o istorie de secole și s-a născut ca o perioadă de libertate și exces înainte de Postul Paștelui. Sub protecția măștilor, venețienii își puteau ascunde identitatea și regulile cotidiene păreau să dispară. În secolul al XVIII-lea, măștile au devenit chiar instrumente ale anonimatului politic, folosite de nobili la voturile din consilii, dar și soluții practice împotriva mirosurilor canalelor sau în timpul epidemiilor.

Carnavalul de la Veneția nu înseamnă doar parade și baluri fastuoase, ci și o întoarcere la spiritul orașului: misterios, romantic și ușor melancolic. Timp de câteva zile, până pe 17 februarie, Veneția uită de cotidian și invită lumea întreagă să joace un rol într-un spectacol vechi de sute de ani.

Schimbarea la Față a Domnului, prăznuită în fiecare an pe 6 august, este una dintre cele mai importante sărbători creștine, care amintește de momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor Săi pe Muntele Tabor în slavă dumnezeiască. Această minune, menționată în Evanghelii, a fost o dovadă a naturii Sale divine și o prefigurare a Învierii.

Schimbarea la Faţă mai este numită şi Obrejenia, denumire ce vine din slavonă şi înseamnă transformare, schimbare. Denumirea în limbă greacă a sărbătorii este Metamorphosis (transfigurarea). Sfântul Antim Ivireanul o numeşte sugestiv Dumnezeiasca Înfrumuseţare a lui Hristos. Există obiceiul ca în această zi să se facă pomenire generală a celor trecuți la cele veșnice. În unele zone, de sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului se aduc la biserică struguri, care se împart credincioșilor,

Sărbătoarea este prăznuită în Postul Sfintei Marii, dar în această zi se face dezlegare la pește pentru bucuria praznicului.
În credinţa populară, această zi marchează momentul când vara îşi pierde puterea, iar toamna începe să îşi facă simţită prezenţa. Totodată, gospodarii consideră că este ultima zi în care se mai culeg plantele de leac, acestea având puteri vindecătoare doar până la Schimbarea la Faţă

Una dintre cele mai răspândite tradiții este aceea de a duce la biserică pentru sfințire primele roade ale toamnei: struguri, prune, mere, pere și alte fructe și legume. Aceste ofrande simbolizează recunoștința față de Dumnezeu pentru darurile naturii și sunt împărțite apoi cu cei dragi și cu cei nevoiași. În unele zone, există obiceiul ca femeile să coacă pâini speciale, numite „turte de Schimbarea la Față”, care sunt împărțite în familie și oferite ca ofrandă la biserică.

Tradițiile populare impun mai multe restricții în ziua Schimbării la Față:

Nu te speli pe cap: Se spune că fetele nu trebuie să se spele pe cap în această zi, pentru că nu le va mai crește părul la fel de repede ca iarba, care își oprește și ea creșterea

Evitarea scăldatului: În această zi se interzice scăldatul, deoarece apele fiind tot mai reci, crește riscul îmbolnăvirilor

Nu speli rufe: Se crede că spălatul rufelor poate atrage păduchi și ploșnițe

Dacă în Ziua Schimbării la Faţă vremea este însorită şi plăcută, toamna va fi una roditoare şi îmbelşugată. În schimb, dacă plouă, toamna va fi una mohorâtă;

În tradiția populară, Sfântul Arhanghel Mihail este venerat ca un luptător împotriva diavolului și un păzitor al oamenilor, în timp ce Sfântul Arhanghel Gavriil este văzut ca mesagerul veștilor bune. În această zi, credincioșii sunt încurajați să respecte anumite practici pentru a avea noroc și sănătate pe tot parcursul anului​​.

În calendarul popular soborul Sfinților Mihail și Gavril se serbează trei zile, în 8, 9 și 10 noiembrie. Prima zi se numește capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.

Despre Arhanghelul Mihail se știe că este conducătorul oștilor cerești-îngerești, iar despre Arhanghelul Gavril știm că este vestitorul Fecioarei Maria că va naște pe Mântuitorul lumii, pruncul Iisus.

Se obișnuiește ca în ziua de Sfântul Mihail și Gavril, sau în ajunul sărbătorii de Sfântul Mihail și Gavril, să se împartă pomană pentru sufletele morților, aceste ofrande numindu-se popular “Moșii de Arhangheli”.

Totodată, un vechi obicei spune că de sărbătoarea Sfinților Mihail și Gavril se aprind lumânări atât pentru oamenii în viață, cât și pentru cei trecuți în neființă fără lumânare sau dispăruți în împrejurări năprasnice.

Prin unele zone din Transilvania se coace, de Sfinții Mihail și Gavril, turta areților, areții fiind numele berbecilor despărțiți de oi. În această zi areții se împreună din nou cu oile, iar turta din grâu sau din porumb , gata coaptă și rumenită, se aruncă între oi.Superstiția spune că dacă, această turtă, va cădea cu fața în sus, oilor le va merge bine când vor făta, dacă însă va cădea cu fața în jos, se spune că le va merge rău.

Există de asemenea credința că păstrarea în portofel a unei iconițe cu Sfinții Mihail și Gavriil poate aduce noroc și protecție împotriva răutății și invidiei pe durata întregului an. Pe lângă aceasta, se recomandă ca în ziua praznicului credincioșii să dea de pomană pentru sufletele celor adormiți și să aprindă lumânări pentru cei vii, cât și pentru cei morți, un gest ce simbolizează lumina credinței și memoria celor plecați​​.

Aproape 1,4 milioane de români serbează și ziua onomastică. Mihai, Mihaela, Gabriel, Gabriela sunt cele mai populare nume care se sărbătoresc de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, însă există și nume derivate.

Mihai, Mihaela, Michaela, Mihail, Mihăiță, Mișu, Mihnea, Miță, Michi, Mihalache, Mihalcea, Mihalache

Gabriel, Gabriela, Găbiță, Gabi, Gavril, Gavriil

Praznicul Înălțării Domnului ne aminteşte de momentul biblic al finalizării activităţii pământeşti a Mântuitorului, la 40 de zile după Paşti. Conform relatărilor din Noul Testament, pe drumul spre Betania, Iisus Hristos S-a înălţat la cer în prezenţa apostolilor, garanţie a propriei noastre înălţări.

Sărbătoarea se regăseşte printre praznicele împărăteşti vechi, astfel că prima menţiune documentară a fost consemnată în anul 332, de unde aflăm că la Ierusalim, Înălţarea era prăznuită în aceeaşi zi cu Rusaliile, când se marca finalul perioadei pascale. Delimitarea dintre cele două mari praznice s-a făcut la sfârşitul secolului al IV-lea.

Tot în secolul al IV-lea, Sfântul Ioan Gură de Aur ne-a lăsat o frumoasă predică la această sărbătoare, pe care el o numeşte „cinstită şi mare”, iar alte cuvântări găsim la Sfinţii Atanasie al Alexandriei şi Grigorie de Nyssa.

În secolul al VI-lea, Sfântul Roman Melodul a compus Condacul şi Icosul sărbătorii, iar imnografii din secolele următoare au compus canoanele din slujba Înălţării. În unele părţi ale ţării, din această zi şi până la Rusalii, creştinii se salută cu formula „Hristos S-a înălţat!”.

 Ziua Eroilor. Pe data de 10 martie 1920, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca în Ziua Înălţării Domnului să se oficieze slujba parastasului şi pomenirea eroilor în toată ţara. Pomenirea eroilor a fost interzisă din 1948 şi reluată prin hotărârile Sfântului Sinod din anii 1999 și 2001, când sărbătoarea Înălţării a fost consacrată ca Zi a Eroilor şi Sărbătoare Naţională Bisericească. Totodată, în anul 1995 autorităţile de stat au decis ca Ziua Eroilor să se cinstească în ziua Înălţării Domnului, iar din anul 2003 a devenit zi de sărbătoare naţională.

Totodată, clopotele bisericilor ortodoxe vor fi trase, în această zi, în semn de recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară.

 Cu acest prilej, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, are următorul program: 

–          de laora 6.00, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la biserica „Înălțarea Domnului” de la mănăstirea Stejaru, așezământ monahal aflat în apropierea localității constănțene Saraiu;

–          de la ora 10.00, va oficia slujba de pomenire a eroilor la Cimitirul Internațional de Onoare de la Mircea-Vodă (Gară);

–          de la ora 13.30 va participa la ceremoniile religioase și militare dedicate Zilei Eroilor, de la Cimitirul Central din Constanța;

–          de la ora 16.00, va sfinți monumentul închinat eroilor de la biserica „Sfântul Gheorghe” din localitatea Dobromir Deal.

30 noiembrie este zi de sărbătoare legală, în care ortodocșii și catolicii români îl cinstesc pe Sf. Apostol Andrei, Ocrotitorul României și cel dintâi chemat dintre apostoli, care a adus cuvântul Evangheliei pe pământul Dobrogei de astăzi.

Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida, localitate aflată pe malul lacului Ghenizaret din Galileea, şi este fratele Sfântului Apostol Petru. Inițial era ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul, de la care aude că Hristos este Mesia Cel așteptat. custodia cover iphone Astfel, devine ucenic al lui Iisus Hristos, chemând și pe fratele său, Simon, care va deveni Apostolul Petru. custodia cover samsung De aceea este numit Cel dintâi Chemat.

Cei doi au renunțat la îndeletnicirea de pescari, i-au urmat lui Hristos și, după Învierea Domnului, au devenit „pescari de oameni”, adică apostoli. custodia iphone După Înălţarea Domnului, sorţii au decis ca Andrei să propovăduiască în Bitinia, Tracia, Macedonia şi Sciţia Minor (Dacia Pontică, Dobrogea de astăzi, în cetăţile Tomis, Callatis, Histria), apoi Bizanţ şi Grecia. custodia iphone De aceea este cunoscut drept „apostolul românilor”.

Conform istoricilor bisericești, Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat în cetatea Patras, din Grecia de astăzi, prin răstignire, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, numită „crucea Sfântului Andrei”. custodia iphone Moaştele sale au fost duse la Constantinopol în anul 350. În anul 850, împăratul Vasile I Macedoneanul a redat locuitorilor din Patras capul sfântului apostol. iphone hoesje În urma celei de-a patra cruciade, moaştele Sfântului Andrei au ajuns la Amalfi, în Italia, apoi, în 1462, ele au fost duse la Roma. În anul 1964, capul Sfântului Andrei a fost înapoiat locuitorilor din Patras.

În anul 1995, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a declarat sfânt cu cruce roşie, fiind cinstit în toată Patriarhia română, iar în 1997, Sf. Andrei a fost numit Ocrotitor al României. În anul 2012, 30 noiembrie a devenit Zi de Sărbătoare Legală.

Sfântul Andrei este ocrotitorul României, al Rusiei, al Greciei și al Scoţiei (care are un X pe steag).

Aproape 700.000 de români poartă numele Sfântului Apostol Andrei.

Sâmbătă, 30 noiembrie, de la ora 9.30, la mănăstirea „Peștera Sf. Ap. Andrei” din apropierea localității Ion Corvin, Sfânta Liturghie va fi oficiată de către IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, împreună cu ierarhi invitați din țară și din străinătate, preoți și diaconi.

Sâmbătă seară, de la ora 18.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanța, ierarhul Tomisului va fi prezent la concertul patriotic „Sus inima români!”, susținut de către Corala bărbătească ortodoxă „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului (dirijor arhid. custodia cover samsung lect. univ. dr. Ion Iulian Dumitru), împreună cu Muzica Militară a Forțelor Navale Române (dirijor col. dr. Cornel Ignat).

Biserica Ortodoxă va prăznui joi, custodia iphone 21 noiembrie, Intrarea în biserică a Maicii Domnului. custodia iphone

Praznicul amintește de momentul aducerii Fecioarei Maria la Templul din Ierusalim, custodia cover samsung când avea 3 ani, custodia iphone de către părinții ei, drepții Ioachim și Ana, împlinindu-și astfel făgăduința de a închina pruncul unei vieți sfinte. Fecioara Maria a fost întâmpinată de către arhiereul Zaharia, iphone hoesje cel care a condus-o în cel mai sfânt loc al Templului, Sfânta Sfintelor. Fecioara Maria a viețuit la Templul din Ierusalim timp de 12 ani, până la logodna cu Dreptul Iosif.

Sărbătoarea este atestată documentar din secolul VI, fiind inițial hramul bisericii ridicate de împăratul Iustinian la Ierusalim, lângă ruinele Templului. Ea s-a generalizat în Apus în secolul XIV.

Cu acest prilej, joi, de la ora 8.30, custodia cover samsung Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, custodia iphone va săvârşi Sfânta Liturghie la mănăstirea „Sfinții Epictet și Astion” din Capidava,

Cu binecuvântarea IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, duminică, 19 mai, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie la biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din parohia Florica (Argeș), slujbă urmată de Taina Sfântului Botez pentru prunca Ana, al șaptelea copil al pr. Alexandru Panciuc (originar din Bucovina de nord) și al preotesei Olga (originară din Basarabia). Părintele Alexandru Panciuc este doctor în Teologie al Universității „Ovidius” și inspector în Departamentul Social al arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului.

Tot duminică, de la ora 16.00, IPS Teodosie va oficia Taina Sfântului Maslu la biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Medgidia. Aici va fi adus spre cinstire veșmântul Sfintei Mucenițe Filofteia de la Curtea de Argeș,  începând de duminică, ora 8.30, până marți, 21 mai, ora 15.00.

Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa, Elena

Pe 21 mai, Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa, Elena.

Cu acest prilej, în seara zilei de duminică, 19 mai, de la ora 18.00, la Casa de Cultură din Constanța se va desfășura Festivalul Național de Artă Corală. Acesta va cuprinde două secțiuni: muzică religioasă și folclor.

Concertele vor fi susținute de către corala „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului, Grupul bizantin „Sfântul Ierarh Vasile cel Mare” al parohiei „Sf. Vasile” din Constanța, Corala „Sf. Ap. Andrei” a protopopiatului Fetești precum și de Corala „Sfinții Îngeri” a parohiei „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Constanța.

Evenimentul este organizat de către Arhiepiscopia Tomisului în colaborare cu Casa de Cultură.Intrarea va fi liberă.

Luni, 20 mai, de la ora 18.00, Arhiepiscopul Tomisului va conduce procesiunea cu moaștele Sfinților Pantelimon, Epictet și Astion, Zotic, Atal, Camasie și Filip de la Niculițel ce va pleca de la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” la biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena I” din Constanța, pe traseul: Str. Arhiepiscopiei, Bdul. Regina Elisabeta – Str. Termele Romane – Str. Traian –  Str. Mircea cel Bătrân – Bdul. Mamaia – Str. Mihai Viteazu – Str. Călugăreni – Str. Ștefan Mihăileanu – biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena I” (str. Mihăileanu, nr. 104).

Marți, 21 mai 2019, de la ora 8.45, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena I” din Constanța, așezământ de cult care își cinstește ocrotitorii spirituali.

Sfinții Împărați întocmai cu apostolii Constantin și mama sa Elena sunt primii împărați creștini și protectori ai creștinismului, care se sărbătoresc în ziua mutării la Domnul a Sfântului Împărat Constantin, pe 21 mai, anul 337. Ei sunt socotiți întocmai cu apostolii deoarece s-au făcut remarcați prin mari fapte care au susținut activ creștinismul. Printre acestea avem Edictul de la Milan cu privire la legalizarea creștinismului, dat de Sfântul Constantin în anul 313. Tot împăratul Constantin a convocat la Niceea, în anul 325, primul Sinod Ecumenic, unde s-a combătut erezia lui Arie cu privire la Fiul lui Dumnezeu, și unde s-a elaborat prima parte a Simbolului de credință.

La rândul ei, mama împăratului Constantin, împărăteasa Elena, este cea care s-a ostenit pentru aflarea lemnului Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Totodată, ea a inițiat construirea unor biserici în locurile cele mai importante ale creștinismului, printre care biserica „Învierii” din Ierusalim, biserica „Nașterii Domnului” din Betleem și biserica „Tatăl nostru” de pe Muntele Măslinilor.

După cei 31 de ani de glorioasă domnie ai împăratului Constantin, istoria consemnează și alte merite importante, printre care întemeierea Imperiului Roman creștin de răsărit, devenit ulterior Bizanțul, și întemeierea capitalei acestuia, cetatea Constantinopol, actualul oraș Istanbul.

Sf. Împărați Constantin și Elena sunt și ocrotitorii spirituali ai municipiului Constanța. În secolul IV, vechea denumire greacă Tomis a fost schimbată în Constantiana, după numele surorii Împăratului Constantin. Prima sărbătorire a Zilei Constanței a fost în anul 2002, când s-a decis instituirea cu caracter permanent a Zilei Municipiului Constanța în data de 21 mai, de Sfinții Constantin și Elena, prin HCL 116 / 28.03.2002.

]]> https://www.infopress.tv/sfintii-imparati-constantin-si-elena-ocrotitorii-municipiului-constanta-festivalul-national-de-arta-corala/feed/ 0 31751 https://www.infopress.tv/sfintii-40-de-mucenici-ziua-detinutilor-politici-anticomunisti/ https://www.infopress.tv/sfintii-40-de-mucenici-ziua-detinutilor-politici-anticomunisti/#respond Fri, 08 Mar 2019 15:38:36 +0000 http://www.infopress.tv/?p=31550  

Sâmbătă, 9 martie, Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia. Totodată, este și Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989. Cu acest prilej, de la ora 8.30, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea „Sfinților Români” de la Poarta Albă-Galeșu, urmată de o slujbă de pomenire a deținuților anticomuniști.

Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia

Aceștia erau soldați romani, greci şi armeni, care se aflau detaşaţi în Armenia, pe vremea împăratului roman Liciniu. Deoarece au refuzat să se închine idolilor, guvernatorul Armeniei i-a închis timp de 8 zile, după care i-a condamnat la moarte prin îngheţare în lacul Sevastia. Prin puterea lui Dumnezeu, apa lacului s-a dezgheţat şi peste capetele martirilor s-au coborât 40 de cununi strălucitoare.

Potrivit tradiţiei populare, gospodinele creştine pregătesc preparate specifice în forma cifrei 8, numiți popular  „mucenici” sau „mucenici”, care simbolizează ziua a opta a săptămânii, Ziua Învierii. În schimb, invocarea unui așa-zis obicei de a se bea 40 de pahare de vin nu are nici o justificare teologică,  fiind vorba mai mult de o încercare neinspirată de a masca porniri bahice în spatele unor false tradiții presupus bisericești.

Pe 12 decembrie, Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Ierarh Spiridon, episcopul Trimitundei, făcătorul de minuni.

Marți, 11 decembrie, de la ora 17.00, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia slujba Vecerniei unită cu Litia la biserica „Sfântul Ierarh Spiridon” din cartierul constănţean Inel II (str. Cutezători, nr. 14), lăcaș de cult ce-și va serba ocrotitorul.

Miercuri, 12 decembrie, de la ora 8.30, Întâistătătorul Tomisului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța.

Viața Sfântului Ierarh Spiridon, făcătorul de minuni

Acesta a trăit în secolele III-IV d. Hr. și a fost un simplu păstor din insula Ciprului. A fost căsătorit şi a avut o fiică, Irina. Încă din tinereţe era foarte smerit şi se îngrijea de ajutorarea săracilor. Pentru bunătatea și curăţia inimii a fost rânduit episcop al Trimitundei, din Cipru.

Sfântul Spiridon a luat parte la întâiul Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 325, unde a mărturisit dreapta credinţă în Iisus Hristos, împotriva ereziei lui Arie.

Sfântul este cunoscut ca un mare făcător de minuni, deoarece are darul tămăduirii prin rugăciune. S-a mutat la Domnul în anul 347, iar moaştele sale se află în insula Corfu, din Grecia.

]]> https://www.infopress.tv/sarbatoarea-sfantului-spiridon-in-arhiepiscopia-tomisului/feed/ 0 31291