Ucraina a desfășurat pe 1 iunie o operațiune fără precedent, numită „Pânza de Păianjen”, vizând cinci baze aeriene rusești situate adânc în teritoriul rus. Prin utilizarea a 117 drone FPV ascunse în camioane modificate,  a reușit să distrugă sau să avarieze peste 40 de aeronave militare rusești, inclusiv bombardiere strategice Tu-95 și Tu-22M3.

Operațiunea „Pânza de Păianjen” a fost planificată timp de 18 luni de către Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), sub supravegherea directă a președintelui Volodimir Zelenski. Dronele au fost transportate în Rusia ascunse în camioane cu acoperișuri modificate, permițând lansarea lor în apropierea bazelor vizate. Țintele au inclus bazele aeriene Belaya, Dyagilevo, Ivanovo Severny, Olenya și Voskresensk.

„Atacați, asediați, obosiți și depășiți numeric, ucrainenii au distrus sau avariat, cu costuri minime, în secret complet și pe distanțe vaste, zeci, poate chiar mai multe, dintre bombardierele strategice ale Rusiei”, notează Edward Lucas, cercetător și consilier senior la Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA).

„Ucraina a efectuat un atac ingenios, bine planificat și executat cu precizie asupra flotei de bombardiere rusești. Aceleași bombardiere strategice rusești au lovit ținte ucrainene – civile și militare, fără a se preocupa de victimele civile – timp de aproape trei ani, atât de mult încât l-au determinat pe președintele Trump să spună pe bună dreptate: «Vladimir, OPREȘTE-TE!». Din păcate, Trump a ezitat să exercite o presiune maximă asupra agresorului din acest război, Rusia, și în schimb a presat doar victima, Ucraina. Drept urmare, Putin nu a luat nicio măsură pentru a pune capăt agresiunii”, a declarat Mark Montgomery, cercetător senior și director al Centrului pentru Cibernetică și Tehnologie al FDD.

„Zilele Porților Deschise“, au loc la Banca Națională a României, în contextul aniversării a 145 de ani de la înființare. Evenimentul se desfășoară în zilele de joi, 29 mai, și vineri, 30 mai 2025, cu vizite pentru public în cadrul unor tururi ghidate.

Vizitatorii pot descoperi  o secțiune expozițională dedicată istoriei tezaurului BNR evacuat la Moscova în timpul Primului Război Mondial și vieții și activității lui Eugeniu Carada, fondatorul instituției, precum și informații referitoare la începuturile monedei naționale și istoria bancnotelor românești.

” La Constanța, avem expoziția permanentă de bancnote și monede. din perioada 1881 – 2003, și special pentru acest eveniment, cu sprijinul Muzeului Băncii Centrale am putut să oferim câteva date foarte interesante legate de Tezaurul României de la Moscova. Avem expuse aici câteva documente foarte importante: documentul din decembrie 1916 prin care prima parte a Tezaurului a fost transferată către Moscova, protocolul semnat de partea rusă și ministrul Finanțelor din România de la acea vreme; documentul din 1917, când, din păcate, și a doua tranșă a plecat către Moscova,” a declarat Mircea Mureșan, director adjunct al Sucursalei Regionale Constanța a BNR.

„Avem expuse bancnote de la prima bancnotă emisă de BNR anul 1881, realizată într-o singură culoare un albastru cobalt.  Ca element de siguranță, pentru că falsificatori existau din toate timpurile,  albastru reflecta lumina și când voiai să o fotografiezi ieșea doar o poza albă .Putem observa parcursul de la bancnote de dimensiuni generoase, la bancnote care au o iconografie specială cum ar fi cea cu intrarea lui Mihai Viteazul în Aba Iulia, sau cele cu semnătura lui Nicolae Grigorescu,” menționează Nicoleta Istrate  Scrădeanu, șef birou Educație Financiară, Muzeu și Comunicare.

Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie prin care condamnă invazia Rusiei în Ucraina şi solicită retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, exprimându-şi totodată sprijinul pentru această ţară şi integritatea ei teritorială, dar de data aceasta cu opoziţia SUA şi cu mult mai puţin sprijin decât în anii precedenţi, relatează AFP. Washingtonul a votat alături de Moscova sau Belarus, exact la trei ani de la invadarea Ucrainei.

Rezoluţia, prezentată de Ucraina, cu susţinerea aproape a tuturor ţărilor din Uniunea Europeană, a fost aprobată cu 93 de voturi, 18 voturi împotrivă, între care şi din partea SUA, în timp ce 65 de state s-au abţinut. România s-a numărat printre cele 93 de țări care au votat pentru.

SUA au prezentat propria rezoluție a Adunării Generale, în care Rusia nu este nominalizată drept agresor în război și care nu recunoaște integritatea teritorială a Ucrainei. Varianta americană de rezoluție, cerea „o încheiere rapidă” a ostilităților armate și îndemna la „o pace durabilă între Ucraina și Rusia”, deplângând, totodată, „pierderile tragice de vieți omenești” de-a lungul conflictului.

Această variantă a fost modificată prin adoptarea mai multor amendamente din partea țărilor europene, care au introdus o referire la integritatea teritorială a Ucrainei şi au cerut o „pace justă”. Textul modificat a fost supus votului, avînd 93 de voturi în favoarea sa, 8 împotrivă şi 73 de abțineri, inclusiv  abținere din partea Statelor Unite.

Rusia a lansat joi o rachetă balistică intercontinentală din regiunea sa sudică Astrahan în timpul unui atac asupra Ucrainei efectuat în cursul dimineţii, au anunţat forţele aeriene ale Kievului.

Atacul vine după ce Ucraina a folosit rachete americane şi britanice pentru a lovi ţinte din interiorul Rusiei în această săptămână, un lucru pe care Moscova avertizează de luni de zile că l-ar considera o escaladare majoră.

Este prima dată când Rusia foloseşte o rachetă atât de puternică, cu rază lungă de acţiune, în cursul acestui război, relatează Reuters. În plus, Rusia a lansat o rachetă balistică hipersonică cu lansare aeriană Kinjal și șapte rachete de croazieră, forțele aeriene ucrainene reușind să intercepteze șase dintre cele șapte rachete.

Acest document înlocuiește Tratatul de prietenie și asistență reciprocă din 1961, Tratatul de prietenie și bună vecinătate în cooperare din 2000, precum și Declarațiile de la Moscova și Phenian din 2000 și 2001, conform consilierului prezidențial rus Iuri Ușakov.

Conţinutul documentului nu a fost dezvăluit în acest moment. Liderul rus a declarat anterior că a fost pregătit un nou „document fundamental” care să servească drept bază pentru relaţiile dintre cele două ţări, iar luni Kremlinul anunţase că acordul privind un „parteneriat strategic cuprinzător” ar reflecta „evoluţia profundă a situaţiei geopolitice din lume”, în condiţiile în care atât Rusia, cât şi Coreea de Nord consideră Statele Unite ca fiind un inamic existenţial, scrie AFP.

Putin a atras atenția asupra declarațiilor Statelor Unite și ale altor țări NATO care au fost de acord să lase Ucraina să lovească ținte din interiorul Rusiei cu arme furnizate de Occident. „Nu este vorba doar de declarații, ci se întâmplă deja, iar toate acestea reprezintă o încălcare flagrantă a restricțiilor pe care țările occidentale și le-au asumat în cadrul diferitelor obligații internaționale”, a spus Putin.

Kim Jong Un a declarat și el că pactul extinde cooperarea politică, economică și militară. Relațiile bilaterale au fost ridicate la rangul de alianță, a mai adăugat el.

Armata ucraineană a anunțat că Rusia a lansat, miercuri dimineață, un nou atac masiv cu rachete și drone asupra Kievului, Potrivit autorităților, în urma atacului rusesc nu au fost înregistrate victime sau pagube materiale.

Rusia a atacat Kievul, cu rachete Kh-101/Kh-555/Kh-55, rachete balistice şi drone, însă forţele de apărare aeriană au interceptat toate ţintele, relatează ukrinform.net

.Rusia a lansat un atac major cu rachete balistice şi drone asupra Kievului „Inamicul a lansat un alt atac cu rachete asupra capitalei! Atacul a fost combinat, cu diferite tipuri de arme folosite. Inamicul a lansat rachete de croazieră Kh-101/Kh-555/Kh-55”, se precizează în postarea de pe Telegram. Potrivit rapoartelor preliminare, în timpul atacului, ruşii au tras şi rachete balistice spre capitală. Alerta de raid aerian de la Kiev a durat aproape două ore. Forţele de apărare aeriană au interceptat toate ţintele inamice.

Potrivit informaţiilor preliminare, în capitală nu au existat victime sau pagube

Potrivit unui comunicat al FSB, serviciul rus de informații ar fi identificat o ucraineancă ce ar fi venit, împreună cu fiica ei de 12 ani, în iulie, în Rusia, ar fi închiriat un apartament în imobilul în care locuia Daria Dughina și ar fi urmărit-o pe aceasta inclusiv la festivalul la care a fost înainte de explozia mașinii.

FSB dă detalii despre pretinse autoturisme cu care ucraineanca ar fi circulat în Rusia, după atentat plecând în Estonia. Comunicatul spune că de planificarea și executarea atentatului s-ar fi ocupat serviciile secrete ucrainene, dar fără a oferi dovezi în acest sens.

„Subliniez că Ucraina nu are nimic de-a face cu asta, pentru că nu suntem un stat criminal ca Federaţia Rusă şi nici nu suntem un stat terorist”, a declarat Mihailo Podoliak, unul dintre consilierii lui Zelenski.

Ucraina a negat ferm implicarea în atac.

Astăzi, Departamentul de Comerț al SUA, prin intermediul Biroului pentru Industrie și Securitate (BIS), a răspuns la noua invazie a Ucrainei de către Rusia prin implementarea unei serii extinse de controale stricte la export, care vor restricționa sever accesul Rusiei la tehnologii și alte articole pe care trebuie să le susțină. capacitățile sale militare agresive. Aceste controale vizează în primul rând sectoarele de apărare, aerospațial și maritim ale Rusiei și vor întrerupe accesul Rusiei la inputuri tehnologice vitale, vor atrofia sectoare cheie ale bazei sale industriale și vor submina ambițiile sale strategice de a exercita influență pe scena mondială. Acțiunile BIS, împreună cu cele ale Departamentului de Trezorerie, fac parte din răspunsul rapid și sever al Administrației Biden-Harris la agresiunea Rusiei. Aceste măsuri reflectă, de asemenea, o cooperare importantă între Statele Unite, Uniunea Europeană (UE), Japonia, Australia, Regatul Unit, Canada și Noua Zeelandă, la care se așteaptă să se alăture mai mulți, pentru alinierea la politicile și cerințele de control al exporturilor. Dacă este necesar, pe baza oricăror acțiuni ulterioare de destabilizare a Rusiei, guvernul SUA va continua în zilele următoare cu măsuri economice stricte suplimentare.

Măsurile de control a exporturilor anunțate astăzi sunt cea mai cuprinzătoare aplicare a autorităților de export ale Comerțului asupra articolelor din SUA, inclusiv tehnologiei, precum și asupra articolelor străine produse cu echipamente, software și planuri din SUA, care vizează o singură națiune. Aceste acțiuni, împreună cu cele pe care le întreprind partenerii noștri, restricționează accesul Rusiei la articole care pot sprijini baza industrială de apărare a țării și serviciile militare și de informații.

„Acțiunile Rusiei reprezintă un pericol imediat pentru cei care trăiesc în Ucraina, dar reprezintă și o amenințare reală pentru democrația din întreaga lume”, a declarat secretarul de Comerț Gina M. Raimondo . „Acționând decisiv și în strânsă coordonare cu aliații și partenerii noștri, transmitem astăzi un mesaj clar că Statele Unite ale Americii nu vor tolera agresiunea Rusiei împotriva unui guvern ales democratic. Departamentul de Comerț, împreună cu partenerii noștri la nivel internațional și din întreaga Administrație Biden-Harris, vor continua să folosească fiecare instrument pe care îl avem la dispoziție pentru a restricționa produsele, software-ul și tehnologia care sprijină capacitățile militare ale Rusiei.”

„Atacul Rusiei asupra Ucrainei este un atac la adresa ordinii democratice, bazate pe reguli, iar Statele Unite trebuie să facă față acestei agresiuni cu consecințe reale”, a spus secretarul adjunct pentru Comerț Don Graves . „Această politică coordonată este o declarație puternică de solidaritate din partea Statelor Unite și a comunității internaționale față de poporul Ucrainei. Acest răspuns puternic a fost dezvoltat în strânsă consultare cu aliații și partenerii noștri globali pentru a tăia armata rusă de la tehnologiile și produsele de care are nevoie pentru a-și susține agresiunea neprovocată și inacceptabilă.”

„Cu aceste controale la export, noi, împreună cu aliații și partenerii noștri, izolăm tehnologic Rusia și îi degradăm capacitățile militare”, a declarat secretarul adjunct al Comerțului pentru Industrie și Securitate Thea D. Rozman Kendler . „Accesul Rusiei la tehnologia de ultimă oră din SUA și țările partenere se va opri. Baza sa industrială de apărare și serviciile militare și de informații nu vor putea achiziționa majoritatea produselor occidentale. Chiar și majoritatea produselor fabricate în străinătate folosind tehnologie sensibilă din SUA vor fi restricționate pentru export în Rusia. Încălcarea de către Rusia a integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei justifică acest răspuns rapid și expansiv de control al exporturilor.”

Măsurile BIS de control al exporturilor specifice Rusiei impun o politică de negare a produselor sensibile pe care Moscova se bazează pentru industriile sale de apărare, aerospațială și maritimă. Aceste articole, dintre care multe nu erau supuse controlului anterior atunci când erau destinate Rusiei, includ semiconductori, computere, telecomunicații, echipamente de securitate a informațiilor, lasere și senzori. Regula de astăzi impune, de asemenea, controale stricte asupra a 49 de utilizatori finali militari ruși, care au fost adăugați la Lista de entități a BIS. UE, Japonia, Australia, Regatul Unit, Canada și Noua Zeelandă au anunțat planuri de a implementa restricții substanțial similare și sunt scutite de noile cerințe pentru articolele produse în țările lor.

Aceste acțiuni BIS au fost întreprinse sub autoritatea Legii de reformă a controlului exporturilor din 2018 și a reglementărilor sale de implementare, Regulamentul de administrare a exporturilor (EAR).

Regulamentul va intra în vigoare atunci când va fi eliberat public de Registrul Federal, joi, 24 februarie 2022.

Regulamentul va intra în vigoare atunci când va fi lansat public de Registrul Federal joi, 24 februarie 2022 și este disponibil aici . O fișă informativă este disponibilă aici . 

Cele două părţi au continuat schimbul de opinii privind diferite aspecte referitoare la Tezaurul României, inclusiv la valorile Băncii Naţionale a României depuse la Moscova în timpul Primului Război Mondial, precum şi la restituirile din 1935 şi din 1956 de către Uniunea Sovietică a unor părţi din valorile româneşti.

Discuţiile au fost reluate după o pauză de 10 ani, MAE susţinând că reuniunea s-a desfăşurat „într-o atmosferă deschisă şi constructivă, marcând un nou important pas în direcţia studierii problemelor care intră în competenţa Comisiei”. Partea rusă a mulţumit Băncii Naţionale a României pentru sprijinul logistic oferit bunei desfăşurări a sesiunii Comisiei comune, mai precizează MAE.

Următoarea sesiune a Comisiei comune ar urma să aibă loc în Federaţia Rusă, la Moscova, în a doua parte a anului 2017.