Agenda reuniunii a inclus următoarele subiecte: dosarul nuclear iranian, stadiul procesului politic din Libia, situaţia din Tunisia, evoluţiile din cadrul Procesul de Pace în Orientul Mijlociu (PPOM) şi Planul de Acţiune al UE privind drepturile omului şi democraţia pentru perioada 2015-2019.

Discuţia strategică a avut drept obiect procesul politic din Tunisia. Sprijinul UE pentru Tunisia în domeniile social, economic, politic şi de securitate a fost dezbătut atât în plenul reuniunii, cât şi în cadrul dejunului de lucru, la care au fost invitaţi să participe premierul tunisian Habib Essid şi ministrul de externe Taïeb Baccouche. Au fost adoptate Concluzii ale Consiliului.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a reafirmat sprijinul ferm al României pentru parcursul democratic al Tunisiei şi a evidenţiat rolul strategic pe care acest stat îl joacă în Vecinătatea Sudică a Uniunii. S-a exprimat în favoarea coordonării eforturilor comunităţii internaţionale în sprijinul dezvoltării socio-economice şi a combaterii terorismului în Tunisia.

Miniştrii au salutat acordul de la Viena, din 14 iulie 2015, privind dosarul nuclear iranian şi au avut un schimb de opinii privind implicaţiile pe care le are acest acord pentru situaţia regională, dar şi oportunităţile pe care acordul le deschide pentru relaţiile UE-Iran. În intervenţia sa, ministrul Bogdan Aurescu a remarcat importanţa implementării „Planului Comun și Cuprinzător de Acțiune”. A salutat, de asemenea, acordul încheiat între Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Iran privind ”Foaia de parcurs pentru clarificarea chestiunilor nerezolvate din trecut și din prezent în privința programului nuclear iranian”. În acest context, a subliniat rolul esenţial al AIEA în asigurarea obţinerii de garanţii clare din partea autorităţilor de la Teheran referitoare la natura exclusiv paşnică a programului nuclear iranian. Alături de omologii europeni, şeful diplomaţiei române a exprimat deschidere pentru iniţierea unei discuţii aprofundate privind oportunităţile pentru Uniunea Europeană de angajare a unui dialog amplu cu partea iraniană pe multiple subiecte de interes comun, atât pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale UE-Iran, cât şi cu scopul identificării de soluţii politice pentru crizele cu care se confruntă atât vecinătatea UE, cât şi regiunea Orientului Mijlociu lărgit.

Discuţia consacrată relansării Procesului de Pace din Orientul Mijlociu, la care a participat şi Reprezentantul Special al UE pentru PPOM, Fernando Gentilini, a vizat în special rolul pe care UE trebuie să îl asume, inclusiv în cadrul Cvartetului, dar şi în coordonare cu actori principali regionali. Partea româna se pronunţă în favoarea promovării unei agende pozitive a UE în relaţiile bilaterale cu cele două părţi ale Procesului, cu scopul de a încuraja părţile să se implice constructiv în reluarea negocierilor, inclusiv prin acţiuni de natură să conducă la dezamorsarea tensiunilor din teren și la reinstaurarea încrederii reciproce. Este de asemenea necesară identificarea unei soluţii urgente pentru îmbunătăţirea situaţiei populaţiei din Fâşia Gaza. Au fost adoptate Concluzii ale Consiliului.

În contextul parafării, la 11 iulie 2015, a Acordului Politic Libian de către trei din cele patru părţi implicate în procesul politic, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul şi aprecierea pentru eforturile Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU, Bernardino Leon, care a făcut posibil acest progres. Miniştrii europeni au adresat un apel către cea de-a patra parte, Congresul Naţional General de la Tripoli (GNC), de a se alătura demersului RS SG ONU Bernardino Leon, creând astfel premisele formării unui guvern de unitate naţională care să coopereze cu toţi actorii relevanţi, inclusiv UE, în eforturile comunităţii internaţionale de stabilizare a situaţiei interne din Libia, în beneficiul securităţii regionale şi europene.

Miniştrii afacerilor externe din statele membre au salutat adoptarea Planului de Acţiune al UE privind drepturile omului şi democraţia pentru perioada 2015-2019. În intervenţia sa, şeful diplomaţiei române a evidenţiat importanţa şi utilitatea acestui instrument în relaţia cu statele terţe, pentru protejarea şi promovarea drepturilor omului. A pus accent pe latura preventivă a acțiunii UE în acest domeniu şi a subliniat importanţa acțiunii UE împotriva pedepsei cu moartea, inclusă în Plan, amintind situația din acest punct de vedere din Asia de sud-est.

În marja reuniunii, ministrul Bogdan Aurescu a avut o întrevedere cu comisarul Johannes Hahn, la solicitarea acestuia, pe tema evoluțiilor din R. Moldova şi relațiilor acestui stat cu UE.

Cu acest prilej, şeful diplomaţiei române a fost prezent, în calitate de vorbitor principal, la sesiunea intitulată „10 years of European Security Strategy – does it still serve this purpose?”. 

În cadrul intervenţiei, înaltul demnitar român a subliniat că UE reprezintă un actor care tinde să îşi asume un rol din ce în ce mai important în domeniul securităţii, accentuând că noua structură instituţională, precum şi apariţia unor provocări noi în mediul de securitate justifică necesitatea revizuirii Strategiei Europene de Securitate (SES). „O Strategie Europeană de Securitate revizuită este în măsură să proiecteze o nouă viziune strategică privind interesele de securitate ale UE, viziune la care România este pregătită să contribuie substanţial”, a arătat demnitarul român. 

De asemenea, ministrul Titus Corlăţean a precizat că pe parcursul ultimei decade climatul de securitate internaţional a traversat o perioadă de schimbări profunde, determinând necesitatea ca teme precum securitatea energetică şi cibernetică să fie luate în considerare mai mult în procesul de revizuire a Strategiei Europene de Securitate. 

Şeful diplomaţiei române a subliniat că cele mai multe provocări la adresa securităţii europene continuă să provină din vecinătatea imediată a UE, impunându-se astfel necesitatea acordării unei atenţii sporite acestor regiuni în contextul revederii SES. A arătat că regiunea Mării Negre continuă să reprezinte o zonă de interes pentru UE şi NATO, generatoare de provocări, dar şi de oportunităţi.   

Ministrul Titus Corlăţean a mai subliniat că procesul de revizuire a Strategiei este în măsură să conducă la consolidarea relaţiei transatlantice şi, implicit, a parteneriatului UE-NATO.   

Secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu a condus delegaĹŁia României la cea de-a 25-a Reuniune a Consiliului MiniĹźtrilor Afacerilor Externe al OrganizaĹŁiei Cooperării Economice a Mării Negre – OCEMN (Moscova, 16 decembrie 2011).

Reuniunea Consiliului Ministerial OCEMN a marcat momentul de bilanţ al Preşedinţiei-în-Exerciţiu (PiE) asigurate de Federaţia Rusă şi preluarea simbolică de către Serbia a viitoarei preşedinţii semestriale a organizaţiei, începând cu 1 ianuarie 2012.

România, care a asigurat Preşedinţia-în-Exerciţiu a Organizaţiei în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2011, este, alături de F. Rusă şi R. Serbia, membru al Troicii OCEMN.

Consiliul a adoptat rezoluĹŁii, decizii Ĺźi recomandări privind avansarea proiectelor economice de cooperare Ă®n regiunea Mării Negre. Cu sprijinul Ĺźi contribuĹŁia României, a fost adoptată rezoluĹŁia ministerială privind finalizarea noului document de bază al OCEMN Ă®n domeniul cooperării economice – Agenda Economică pentru Viitor – Ă®n baza procesului lansat de PiE a României din primul semestru al anului 2011. De asemenea, Consiliul a apreciat activităţile desfăşurate de România Ă®n calitate de ĹŁară coordonatoare a Grupurilor de Lucru pentru cooperarea Ă®n domeniul culturii, protecĹŁiei mediului Ĺźi combaterii criminalităţii. Consiliul a salutat realizarea proiectului de cooperare Ă®n domeniul energiei regenerabile de către parteneri din România, Bulgaria Ĺźi Turcia, finanĹŁat din Fondul de Dezvoltare al Proiectelor (FDP), Ĺźi a aprobat finanĹŁarea, din acelaĹźi Fond, a unui nou proiect Ă®n domeniul cercetării mediului, realizat de instituĹŁii din România cu parteneri din R. Moldova, Georgia Ĺźi Armenia.

În intervenţia sa, secretarul de stat Bogdan Aurescu a subliniat importanţa pe care România o acordă avansării procesului de pregătire a Agendei Economice pentru Viitor, în perspectiva imprimării, în activitatea organizaţiei, a unui caracter orientat spre proiecte şi adaptat schimbărilor care au survenit în regiune în ultimul deceniu, inclusiv în contextul crizei economice şi financiare actuale din Europa. De asemenea, demnitarul român a subliniat necesitatea consolidării interacţiunii UE – OCEMN, de o manieră flexibilă şi care să valorifice şi diversitatea relaţiilor pe care statele membre ale OCEMN le au în raport cu UE (state aspirante, state candidate şi potenţial candidate, partener strategic, parteneri din cadrul Politicii Europene de Vecinătate, state membre UE).

Concret, această interacţiune va permite interconectarea sistemelor naţionale cu reţelele europene de transport, respectiv armonizarea cu iniţiative UE ca Sinergia Mării Negre şi Strategia UE pentru Regiunea Dunării. Nu în ultimul rând, România a pledat pentru revigorarea misiunii şi profilului Organizaţiei în perspectiva Summit-ului din 2012 de aniversare a 20 de ani de la crearea procesului Cooperării Economice a Mării Negre.

La reuniune au participat reprezentanĹŁi din statele membre OCEMN, instituĹŁiile afiliate organizaĹŁiei, observatori Ĺźi parteneri de dialog sectorial.

InformaĹŁii suplimentare

În timpul celor şase luni de PiE a României din primul semestru al acestui an,  derulată sub motto-ul „Building Sustainability, Enhancing Commitments”, ţara noastră a urmărit cu prioritate consolidarea misiunii economice a OCEMN, dezvoltarea proiectelor organizaţiei în consonanţă cu resursele financiare existente şi consolidarea interacţiunii UE-OCEMN. PiE română a lansat oficial procesul de revizuire al Agendei Economice pentru Viitor – document strategic al Organizaţiei care va trasa priorităţile cooperării regionale economice la Marea Neagră în deceniul următor, printr-o rezoluţie ministerială adoptată în cadrul Consiliului de Miniştri, Bucureşti, 8 iunie 2011.

Mai multe informaĹŁii despre OCEMN sunt disponibile la http://www.mae.ro/ocemn Ĺźi pe site-ul organizaĹŁiei: www.bsec-organization.org.