Statistica realizată de Comisia Europeană confirmă angajamentul Guvernului de a susţine educaţia, de a creşte treptat finanţarea acestui domeniu vital pentru dezvoltarea României şi de a întări rolul şcolii la nivelul societăţii.

România se află în linia generală de majorare a bugetelor, dar cu o creştere semnificativă de 6,4%. Documentul menţionează că România a investit în infrastructura şcolară, a introdus bursele pentru elevii din învăţământul vocaţional şi tehnic, a alocat mai mulţi bani pentru programele sociale şi, de asemenea, a crescut cheltuielile pentru participarea profesorilor la examenele de evaluare naţională.

În majoritatea ţărilor analizate, bugetul educaţiei a crescut în 2013, comparativ cu 2012, în medie, cu mai mult de 1%. Există şi excepţii, astfel că în ţări precum Irlanda, Marea Britanie (Anglia), Croaţia, Cipru şi Malta, acesta a scăzut cu mai mult de 1%. Comparativ cu 2012, în anul 2013, creşterea bugetară a educaţiei în Franţa a fost de doar 1,7%, în Polonia de 2%, în Austria de 1,2%, în timp ce în Cehia s-a înregistrat o creştere minimă de 0,4%.

Tot la data de 30 decembrie 2013, rata sumelor rambursate României de către Comisia Europeană era de 26,49%, de 3,5 ori mai mare decât cea înregistrată la începutul lunii mai 2012. România a încasat 5,09 miliarde de euro din fondurile structurale şi de coeziune alocate în actuala perioadă de programare. Valoarea fondurilor rambursate României în acest an depăşeşte 2,88 miliarde de euro, sumă mai mare decât cea încasată în toţi anii din perioada 2007-2012. În primele zece luni ale acestui an România a înregistrat cea mai mare creştere a sumelor rambursate de Comisia Europeană tuturor statelor membre: valoarea fondurilor structurale şi de coeziune încasate de ţara noastră a fost cu 115% mai mare decât în perioada 2007-2012. La data de 30 decembrie a.c., Comisia Europeană avea de rambursat României o sumă de peste 1,34 miliarde de euro.

„Acest an a reprezentat un real succes în absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune. Le mulţumesc tuturor colegilor mei din sistemul de implementare care au înţeles că trebuie să lucreze în interesul României, iar celorlalţi le transmit că din 2014 nivelul de disciplină va fi mult mai drastic. Datorită celor care au înţeles că acest an este unul în care România este obligată să obţină rezultate cât mai bune, în 2013, România a înregistrat două mari performanţe: rata de absorbţie a crescut mai mult decât în toţi ceilalţi ani din actuala perioadă de programare, iar ţara noastră nu a pierdut niciun euro din fondurile structurale şi de coeziune alocate de Uniunea Europeană.

În acest an, fondurile europene au reprezentat un sprijin puternic pentru economie, dar şi pentru mediul privat. Un exemplu elocvent este rata de absorbţie curentă consemnată la nivelul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, care a crescut de 2,5 ori în acest an, depăşind nivelul de 36% la data de 30 decembrie 2013.

Anul 2013 va rămâne unul de referinţă în absorbţia fondurilor europene şi datorită măsurilor de simplificare şi eficientizare care au fost implementate. În anul 2014 ne angajăm să finalizăm reforma sistemului de implementare pentru ca absolut toate etapele de folosire a fondurilor europene de către beneficiari să fie simplificate la maximum, iar economia să primească un sprijin cât mai consistent din partea banilor alocaţi de UE”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

“Rata de absorbţie curentă a fondurilor europene a depăşit nivelul de 25%, suma solicitată Comisiei Europene pentru a fi rambursată României în actuala perioadă de programare ajungând la peste 4,9 miliarde de euro. În acest an România a solicitat Comisiei Europene rambursarea a peste 2 miliarde de euro, fapt care a fost posibil datorită măsurilor luate pentru asigurarea sumelor necesare pentru plata beneficiarilor şi deblocării tuturor programelor operaţionale. În perioada imediat următoare trebuie accelerat ritmul în care solicităm noi rambursări de sume Comisiei, ceea ce va fi posibil doar dacă beneficiarii implementează cât mai repede proiectele, iar instituţiile statului din sistem procesează în cel mai scut timp documentele necesare”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

 În perioada 1 ianuarie – 28 octombrie a.c., prin Programul Operaţional Regional au fost solicitate spre rambursare Comisiei Europene fonduri în valoare de aproximativ 700 de milioane de euro, aceasta fiind cea mai mare sumă solicitată prin intermediul unui program. Pe locurile următoare din punct de vedere al valorii fondurilor solicitate spre rambursare în acest an se clasează Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, în cadrul căruia s-a cerut returnarea a peste 484 milioane de euro, respectiv Programul Operaţional Sectorial Mediul pentru care au fost transmise documente pentru rambursarea a peste 456 milioane de euro. În acelaşi timp, declaraţiile de cheltuieli transmise în acest an pentru Programul Operaţional Sectorial Transport însumau circa 373 milioane de euro la data de 28 octombrie a.c.

În ciuda riscurilor prezentate în cele două rapoarte (sănătate şi mediu)doar o treime din MEP au votat în favoarea unui moratoriu privind fracturarea hidraulică în prima dezbatere asupra gazelor de şist.

Deşi moratoriului i-au lipsit câteva voturi pentri a fi aprobat, versiunea finală identifică o serie de riscuri pentru climă, mediu şi sănătate care sunt associate hidrocarburilor neconvenţionale.

Lobby-ul foarte agresiv al industriei de profil a făcut presiuni pe toată perioada dezbaterilor aşa cum a semnalat în alocuţiunea sa Catherine Greze (membru al Parlamentului European – Greens/EFA – Franţa).

Despre raportul ENVI (mediu): Amendamentul care cerea moratoriul a fost respins (pentru: 262/împotrivă: 391/abțineri: 37). Un rezultat foarte bun, tot din raportul ENVI: a fost menținută interdicția în zonele sensibile care a fost confirmată de 568 de voturi în favoarea, inclusiv pentru zonele miniere de cărbune, cu 345 de voturi pentru (a doua parte). Votul final a fost 562:86:43. Verzii care de altfel au propus amendamentul, au votat în favoarea.  (Grupul Verzilor a solicitat un interogatoriu rapid)

Despre raportul ITRE: A fost trist adoptat cu o largă majoritate (pentru: 492/against: 129/abstain: 43) și conține multe elemente pro-industrie, care oferă o abordare pozitivă față de extracția gazului de șist în Europa. Vestea bună este că unele dintre cele mai grave decizii au fost luate prin intermediul ruperii votului si a unor cereri separate de vot (în special punctele despre faptul că gazul de șist ar fi necesare pentru reducerea emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (GES), cel care susține că gazul de șist are un rol crucial pentru securitatea energetică, faptul că ar trebui să fie atins un nivel ridicat al producției de gaze-de șist și că ar trebui să existe sprijin pentru a construi infrastructura necesară.

Sentimentul general al Verzilor este contradictoriu. Desigur, este o veste bună faptul că o treime din Parlamentul European a decis să susțină amendamentul pentru un moratoriu privind fracking-ul și că raportul ENVI a fost aproape unanim aprobat, dar considerăm că un moratoriu privind tehnica de extracție ar fi fost măsurile minime care trebuie luate în considerare dacă avem în vedere toate riscurile grave recunoscute de către cele două rapoarte (dar mai ales de raportul ENVI). Raportul ITRE (Industrie și energie) face o promovare îngrijorătoare a beneficiilor energetice și industriale din industria gazului de șist, care dau un mesaj foarte ambiguu pentru restul instituțiilor UE și a statelor membre. Poziția noastră este critică, în principal din cauza ambiguității generate de votul cumulativ al acestor două rapoarte incompatibile.

În urma votului de astăzi din Parlamentul European, Comisarul pentru Mediu, Janez Potočnik, a declarat:

„Salut votul Parlamentului de astăzi cu privire la raportul privind impactul asupra mediului al Activității de extracție al gazelor și petrolului de șist.

Este clar că dezvoltarea viitoare a gazelor de șist va depinde de gradul de acceptare publică a fracking-ului. Abordarea riscurilor pentru sănătate și mediu va fi de o importanță capitală pentru industria pentru a obține acceptarea largă al publicului și pentru ca o „licență publică să funcționeze” în Europa.

Provocarea noastră este de a face alegerile corecte și echilibrate. Studiile efectuate indică faptul că există o serie de incertitudini sau lacune în legislația actuală a UE și pentru aceasta Comisia intenționează să livreze anul viitor un cadru de gestionare a riscurilor, să acopere deficiențele de reglementare, precum și pentru a oferi maximum de claritate și previzibilitate operatorilor de pe piață și cetățenilor din întreaga UE . „

Verzii din România, vor continua campania de informare a populației cu privire la riscurile pentru sănatate și mediu prin exploatarea gazelor de șist. Intrucât PE a lăsat la latitudinea statelor membre să decidă în privința acestui moratoriu, solicităm de urgență instituirea acestuia în Romania pentru următorii doi ani, până când măsurile legislative asumate de Comisia Europeană prin vocea Comisarului pentru mediu, vor adecva cadrul de reglementare astfel încât să existe toate garanțiile necesare că orice exploatare a acestor resurse, nu va prejudicia sănătatea românilor si dezvoltarea sustenabilă a României, in beneficiul generațiilor următoare.