Ratingul de credit al Statelor Unite a fost retrogradat de către agenţia Moody’s, de la „Aaa” la „Aa1”, invocând datoria publică uriaşă şi blocajul politic.. Agenția se alătură astfel Fitch Ratings și S&P Global Ratings în clasificarea celei mai mari economii din lume sub poziția de top, triple-A. Decizia a provocat o undă de șoc din partea politicienilor şi a economistilor.

Este pentru prima dată din 1917 când SUA coboară de pe cea mai înaltă treaptă de evaluare financiară. Reacțiile au fost împărțite: unii consideră decizia un semnal de alarmă față de creșterea datoriei publice și instabilitatea politică, în timp ce alții o denunță ca fiind politizată, relatează Reuters.

Chuck Schumer, liderul democrat din Senatul SUA, a numit retrogradarea ”un semnal de alarmă pentru Donald Trump şi republicani”, acuzându-i că promovează politici fiscale nesustenabile şi un plan de reduceri de taxe ”în valoare de trilioane de dolari pentru ultra-bogaţi”.

Stephen Moore, fost consilier economic al lui Trump, a respins dur decizia: ”Scandaloasă. Moody’s a devenit un braţ politic al Partidului Democrat. Dacă un bond garantat de SUA nu e activ de top, atunci ce este?”

Lawrence Gillum de la LPL Financial a subliniat că „până când piaţa nu reacţionează mai agresiv – prin creşteri de randamente – e puţin probabil ca Washingtonul să ia în serios acest downgrade.”

Christopher Hodge, de la Natixis, crede că piaţa va impune într-un final disciplina fiscală, „dar, pentru moment, cererea pentru titlurile americane rămâne robustă.”

Pe baza calculelor Fitch, Bulgaria, Cehia, Polonia și România îndeplinesc toate criteriile de convergență în ERM II (mecanismul ratelor de schimb), cu excepția participării.

România și Ungaria vor pierde avantajele politicii monetare independente în cazul aderării la euro, avertizează Fitch. Nivelul redus al datoriei guvernamentale a României va permite țării să-și păstreze o anumită flexibilitate, în timp ce economia deschisă a Ungariei va avea de beneficiat de pe urma reducerii costurilor de tranzacționare. „Euroizarea” (nivelul ridicat al împrumuturilor în euro către sectorul privat și cel guvernamental) din cele două țări este, de asemenea, mai limitată decât în Bulgaria și Croația, deși în Ungaria nivelul datoriei guvernamentale în euro este ridicat (23% din PIB). Ținând cont de nivelul ridicat al datoriei externe nete ridicate, adoptarea euro va întări finanțele externe în România și Ungaria

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat recent că România va putea să adere la zona euro cât mai repede cu putință, cu condiția să fie bine pregătită, adică să ajungă la un grad ridicat de convergență reală, care să continue și după adoptarea euro.