Potrivit Ministerului Apărării Naționale, sistemele radar au identificat grupul de ținte în jurul orei 01:27, în apropierea frontierei fluviale cu România. La doar câteva minute, populația din zona de nord a județului Tulcea a fost avertizată prin RO-Alert să ia măsuri de protecție.

Momentele cele mai sensibile au venit după ce una dintre ținte a pătruns în spațiul aerian românesc, în apropiere de localitatea Pardina. Drona a zburat aproximativ zece minute de-a lungul brațului Chilia, după care a revenit pe teritoriul ucrainean. La scurt timp după ieșirea din spațiul aerian al României, în zonă au fost raportate explozii.

În paralel, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost ridicate de la sol pentru supravegherea situației și pentru monitorizarea permanentă a spațiului aerian din regiune.

Alerta aeriană a fost ridicată la ora 02:42, însă incidentul confirmă din nou cât de aproape ajung efectele războiului din Ucraina de frontiera României. MApN a transmis că monitorizează permanent situația și informează în timp real structurile aliate despre evoluțiile din zonă.

Citește și

Alertă pe litoral. Dronă în mare la Costinești

Primele explozii au fost auzite în jurul orei 1 și 40 de minute. Alte valuri de atac au urmat câteva ore mai târziu. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, Rusia a lansat în timpul nopții 68 de rachete și 351 de drone asupra Ucrainei. A fost unul dintre cele mai ample atacuri din ultimele săptămâni. Sistemele de apărare aeriană au doborât sau neutralizat 37 de rachete și 326 de drone.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat NATO să ia ”decizii ferme” în cadrul summitului din această săptămână de la Ankara, după noul atac al Rusiei asupra Kievului.

Donald Trump și-a impus puterea politică și influența în spatele unui plan care preia, practic, cererile Rusiei și le prezintă drept propuneri de pace. Ele se rezumă la puțin mai mult decât un ultimatum de capitulare pentru Ucraina. Planul are 28 de puncte. Printre cele mai importante: cedarea către Rusia a teritoriilor pe care aceasta le-a ocupat cu forța în Crimeea și Donbas, dar și a unor zone pe care a încercat, fără succes până acum, să le cucerească. În regiunile Herson și Zaporojie, teritoriul ar urma să fie împărțit după liniile actuale ale frontului. Ar fi create zone demilitarizate, iar Rusia ar renunța la mici fâșii de teren pe care le-a ocupat. Armata ucraineană ar fi practic neutralizată, redusă la mai puțin de jumătate, limitată la 600.000 de militari. Ucraina ar fi pentru totdeauna exclusă de la aderarea la NATO. Dar cea mai sensibilă prevedere pentru alianța occidentală este că discuțiile dintre Rusia și NATO ar fi mediate de Statele Unite, țara care ar trebui să fie principalul pilon al alianței, nu un arbitru extern.
De asemenea, 100 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate ar urma să fie folosite pentru reconstrucția Ucrainei, însă doar în moduri din care America ar putea obține profit.

Planul i-a luat prin surprindere pe aliați, care cu greu reușesc să țină pasul. Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Keir Starmer au discutat sâmbătă, în cadrul summitului G20 din Johannesburg, despre planul Statelor Unite privind Ucraina. Planul unilateral al SUA „este o bază care va necesita muncă suplimentară”, au declarat sâmbătă liderii occidentali reuniţi în Africa de Sud la Summitul G20.

În tot acest timp, Donald Trump a declarat că planul de pace propus de SUA nu este oferta finală pentru a pune capăt războiului cu Rusia. Pe de altă parte, Ucraina și Statele Unite vor avea discuții în Elveția pe această temă. Anunțul a fost făcut de secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare. Acestea ar urma să aibă loc săptămâna viitoare.

În timp ce Ucraina arde, simpatia Americii pare să încline, tot mai evident, spre Moscova. Dacă Rusia este lăsată să păstreze teritoriile luate cu forța și să impună condiții prin intermediul negociatorilor americani, libertatea pe care Ucraina luptă să o apere de peste trei ani este acum în mare pericol.

La un an după moartea suspectă, într-o închisoare din Siberia, a lui Alexei Navalnîi, aliații lui continuă lupta în străinătate. Cel mai cunoscut adversar al lui Putin, Navalnîi a murit pe 16 februarie 2024, în închisoare cunoscută sub numele de Lupul Polar. Avea 47 de ani.

În „Patriot”, memoriile sale publicate postum, liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi a prezis că va muri în spatele gratiilor: „Voi lipsi din toate fotografiile” în viața care va continua după aceea, a scris el.

Iulia Navalnaia, văduva opozantului rus Aleksei Navalnîi, decedat în urmă cu exact un an într-o colonie penitenciară din nordul Rusiei, a lansat duminică un apel la continuarea luptei pentru o Rusie „liberă şi paşnică”, transmite AFP.
”Ştim pentru ce luptăm: o Rusie a viitorului, liberă, paşnică şi frumoasă, aşa cum viza Aleksei”, este posibilă. Să facem totul pentru ca visul lui să se realizeze”, a declarat Navalnaia, într-un mesaj video difuzat duminică de echipa sa.

Mii de oameni s-au adunat, duminică, la porțile cimitirului moscovit unde este înmormântat Aleksei Navalnîi și au depus flori în memoria celui mai proeminent adversar public al președintelui Vladimir Putin. Oamenii nu s-au lăsat descurajați de posibilitatea de a suporta eventuale represalii sau hărțuiri din partea autorităților pentru gestul de a-l comemora pe disident.

Alexei Navalnîi a supraviețuit cu greu unei otrăviri în Siberia cu un agent neurotoxic, în august 2020, despre care a spus că a fost făcută de agenți ai Serviciului Federal de Securitate (FSB) din ordinul lui Putin. După ce s-a recuperat în Germania, a fost arestat pe un aeroport din Moscova la întoarcerea în Rusia în ianuarie 2021 și a rămas în arest,  în cea mai mare parte în închisori în care a fost maltratat și unde i s-a refuzat asistența medicală. până la moarte.

Citiți și  Alexei Navalnîi a murit într-o închisoare din Siberia

Potrivit unui comunicat al FSB, serviciul rus de informații ar fi identificat o ucraineancă ce ar fi venit, împreună cu fiica ei de 12 ani, în iulie, în Rusia, ar fi închiriat un apartament în imobilul în care locuia Daria Dughina și ar fi urmărit-o pe aceasta inclusiv la festivalul la care a fost înainte de explozia mașinii.

FSB dă detalii despre pretinse autoturisme cu care ucraineanca ar fi circulat în Rusia, după atentat plecând în Estonia. Comunicatul spune că de planificarea și executarea atentatului s-ar fi ocupat serviciile secrete ucrainene, dar fără a oferi dovezi în acest sens.

„Subliniez că Ucraina nu are nimic de-a face cu asta, pentru că nu suntem un stat criminal ca Federaţia Rusă şi nici nu suntem un stat terorist”, a declarat Mihailo Podoliak, unul dintre consilierii lui Zelenski.

Ucraina a negat ferm implicarea în atac.

Filmarea îl arată pe Putin în timp ce ajunge în încăpere, își împreunează mâinile și apoi începe să se bâțâie până când după aproape un minut în sală apare Erdogan.

În timpul vizitei sale în Iran, Putin s-a întâlnit și cu președintele turc Tayyip Erdogan pentru a discuta despre un acord care ar relua exporturile de cereale ale Ucrainei, blocate acum de Rusia. Putin a spus că nu au fost încă rezolvate toate problemele legate de transporturile de cereale, „dar faptul că există mișcare este deja bine”.

Presa din Turcia spune că episodul a fost o răzbunare după ce Vladimir Putin l-a lăsat pe liderul turc să aștepte aproximativ două minute înainte de o întâlnire din 2020.

Erdogan gives Putin a little taste of his own medicine pic.twitter.com/hY8RNuJRek

— Alec Luhn (@AlecLuhn) July 19, 2022