Facultatea de Psihologie și Științele Educației (FPSE) a Universității Ovidius din Constanța (UOC), Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE), în parteneriat cu Casa Corpului Didactic (CCD) Constanța, organizează vineri, 14 mai, a IV-a ediție a Simpozionului Regional ,,Perspective și experiențe în educația incluzivă”

Evenimentul se va desfășura în cadrul a trei secțiuni: Metode interactive în educaţia incluzivă; Educaţia incluzivă aplicată – exemple de bune practici și Eu în școala incluzivă – concurs de lucrări artistice tematice.

Fiecare secțiune va cuprinde sesiuni de comunicări științifice cu prezentare de lucrări și studii de specialitate dar și webinare susținute de specialiști în domeniu, precum: lect. univ. dr. Damian Totolan, prof. logoped dr. Ecaterina Totolan, prof. univ. dr. Traian Vrăsmaș, prof. psihopedagog Georgiana Soare, prof. psihopedagog Adina Sandu, prof. consilier școlar dr. Tatiana Barbaroș și psiholog psihoterapeut Cristinel Bălan.

Activitățile acestui simpozion se adresează cadrelor didactice din învățământul de masă și special, preșcolar, primar, gimnazial și liceal, dar și studenților și masteranzilor din domeniile de specialitate.

În opinia cunoscutului psiholog Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), “neuronul-oglindă” este pentru psihologie ceea ce este AND-ul pentru biologia, adică un fel de celulă de bază a comportamentului uman. În același timp, psihologul Cojocaru este de părere că atunci când ne proiectăm imaginar în detaliu ceea ce urmează să facem, acea proiecție nu numai că nu se pierde în timp, ci are capacitatea de a se menține intactă în așa-numiții neuroni-oglindă. Mai mult, în practică s-a demonstrat, inclusiv prin tehnicile Programării Neuro-Lingvistice (NLP), că existența neuronilor-oglindă influențează cel puțin 3 aspecte ale vieții noastre, precum: empatia, conștiința de sine și “mesajul” transmis peste generații.

Cum acționează neuronii-oglindă în viața noastră?

1. Neuronii-oglindă se activează atunci când executăm o anumită mișcare. “Unul dintre rolurile musculaturii (pe lângă susținerea scheletului și producerea mișcării fizice) este protecția emoțională. Atunci când trăim o emoție mult prea intensă (plăcută sau nu), mușchii corpului nostru se încordează, reținând o parte din aceasta pentru a ne proteja de excese. Această informație rămâne structurată în amintirea corpului nostru fizic. Somatizarea, adică răspunsul corpului fizic la modul nostru de gândire, are la baza această “amintire” și, prin încordări, dureri, alergii, dezechilibre fiziologice, chiar boli, ne “avertizează” asupra unui mod de gândire insistent disfuncțional. Prin mișcarea fizică concretă și direcționată către posturi care să acceseze “amintiri” plăcute, utile, relaxante, activăm neuronii-oglindă și învățăm să producem “amintiri” noi și sănătoase”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
2. Neuronii-oglindă se activează atunci când doar ne uităm la cineva care face o acțiune sau putem simți anumite senzații în față unui stimul, fără să se întâmple nimic în realitate. “Observând comportamentele și strategiile persoanelor de succes (mod de gândire și de acțiune, limbaj non-verbal și paraverbal, tip de automotivare, menținere a energiei și a focusului, mod de planificare și înfăptuire a pașilor necesari atingerii obiectivelor etc.), putem “imita” și aduce în viață noastră strategii care să ne aducă mai ușor și mai sigur la modul de viață dorit”, este de părere specialistul în NLP.
3. Empatia are o mare importantă în reglarea comportamentului, deci în dezvoltarea socială echilibrată. “Dezvoltarea inteligenței emoționale duce la creșterea gradului de empatie, deci la creșterea capacitatiilor de adaptare, de negociere, de flexibilitate (pentru o găsire mai rapidă de soluții), aspecte ce conduc la micșorarea conflictelor externe și creșterea gradului de succes social și professional”, declară psihologul.
4. Neuronii-oglindă pot fi îndreptăți către interior pentru introspecție. “Prin introspecție facem posibilă “imitarea” și direcționarea propriilor strategii de succes către alte aspecte ale vieții pe care dorim să le îmbunătățim și ajungem astfel la micșorarea conflictelor interne care apar de obicei în interiorul ființei noastre între minte, suflet și corp și la echilibrul interior atât de necesar unei vieții trăite în împlinire și bucurie”, explică Laura Maria Cojocaru.
5. Copilul își construiește fundația structurii sale emoționale, având acces la informațiile furnizate de toți strămoșîi săi, repetând astfel “povestea” familiei. “Prin introspecție, creșterea empatiei, observarea felului în care somatizam în anumite contexte și prin observarea comportamentelor și strategiilor persoanelor de succes, putem “rescrie” povestea familiei astfel încât aceasta să devină funcțională în mod specific, adaptat și sănătos la nevoile și dorințele noastre”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru.

Cu toate acestea, societatea actuală încă face confuzii destul de mari între rolul psihologului, al psihoterapeutului și al psihiatrului, iar mulți dintre noi apelăm la ajutorul unui specialist abia atunci când întâmpinăm o problemă critică de viață, căreia nu îi putem face față singuri. “Îmbucurător este că românii au început să nu mai aibă o percepție negativă cu privire la mersul la psiholog, au înțeles destul de bine că nu e nimic degradant în a avea sufletul rănit și în a trăi unele emoții pe care nu le putem controla fără ajutorul unui specialist, însă mai este nevoie de timp până când o să apeleze la psiholog cu mult înainte ca o tulburare să se agraveze. De cele mai multe ori, oamenii consultă un psiholog atunci când înțeleg că nu mai pot gestiona de unii singuri emoțiile puternice sau tulburările de comportament, dar încă nu au conștientizat cât de important este consultul psihologic care poate preveni agravarea lor”, declară profesorul universitar Geanina Cucu Ciuhan, directorul Minnie Psychological Center.

Exista un număr variat de simptome care evidențiază, mai devreme sau mai târziu, faptul că persoana se află într-un impas existențial sau este pe cale de a dezvolta o anumită tulburare psihică. Printre cele mai frecvente simptome identificate de doctorul în psihologie, la publicul din România, sunt: tristețea, furia, iritabilitatea, lipsa de speranță, tulburări ale somnului (insomnie sau hipersomnie), un apetit diminuat considerabil sau, dimpotrivă, crescut, retragerea față de familie sau grupul de prieteni sau diminuarea plăcerii de a petrece timpul cu aceștia. În același timp, și temerile excesive faţă de obiecte sau situaţii specifice (de ex.: folosirea liftul, zborul cu avionul, teama de înălțimi, teama de a vorbi în public, claustrofobia, agorafobia), experimentarea unor stări anxioase sau a atacurilor de panică reprezintă situații pe care oamenii nu le pot gestiona singuri și au nevoie de ajutorul unui psiholog.

Multe dintre aceste tulburări pot fi tratate de psihoterapeut. Există însă și anumite cazuri în care suferința psihică trebuie tratată interdisciplinar, printr-un tratament prescris de mediul psihiatru, însoțit de psihoterapie, cum ar fi tulburările depresive majore, tulburările anxioase sau cele de tip psihotic. “Este important ca oamenii să știe că nu este necesar să apeleze la serviciile unui psihoterapeut doar în situațiile în care se confruntă cu dificultăți majore (tulburări psihice) sau abia după ce aceste dificultăți s-au cronicizat sau s-au agravat (transformându-se în tulburări psihice). Pentru o schimbare de perspectivă, invit oamenii să privească suferința psihică la fel ca pe orice altă suferință somatică/fizică. Suferința psihică este o „rană” a sufletului, rană care, „netratată”, de cele mai multe ori, rămâne deschisă ani de zile. Întrebarea este: dacă am avea o rană la picior, la mână sau localizată în orice altă parte a corpului, am ignora-o ani de zile?”, declară doctorul în psihologie Geanina Cucu Ciuhan.

Profesorul universitar Dumitru Constantin Dulcan a fost şeful secţiei de neuropsihiatrie din cadrul Spitalului Militar Central, este neurolog, psihiatru, doctor în ştiinţe medicale şi autorul a numeroase cărţi. Cea mai cunoscută este „Inteligenţa materiei”, apărută în 1981, despre care s-a spus pe atunci că ar fi fost demnă de premiul Nobel, prin perspectiva originală. Regimul comunist a blocat cartea, dar ea a fost reeditată după revoluţie şi  distinsă, în 1992, cu premiul Academiei Române pentru filozofie, „Vasile Conta”. Alte cărţi scrise de D.C. Dulcan sunt „Mintea de dincolo”, care abordează experienţele morţii clinice, „În căutarea sensului pierdut”, „Somnul raţiunii”, „Către noi înşine”, „Gândirea omului modern”,  „Culmi şi limite”.

Profesorul Dulcan este membru al unor prestigioase societăţi ştiinţifice naţionale şi internaţionale (Academia Americană de Neurologie, Societatea Europeană de Neurologie, Organizaţia Internaţională de Cercetare a Creierului).

Cu această ocazie, va avea loc lansarea cărții „Leadership și comportament organizațional”, scrisă de conf.univ.dr. Mihaela Rus, vicepreședintele Senatului Universității și o conferință de presă susținută de organizatorii manifestării. Pe parcursul a patru zile, personalități din lumea psihologiei românești și internaționale vor susține lucrări științifice și workshop-uri.

Facutatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța, în parteneriat cu Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Constanţa şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, organizează în perioada 1 – 2 iunie cea de-a patra ediţie a Conferinţei Naţionale cu participare Internaţională a Psihologilor Şcolari, cu tema „Consilierea şcolară între provocări şi paradigme”.
Deschiderea lucrărilor conferinţei va avea loc vineri, 1 iunie, în intervalul orar 9.00 – 10.00, în Aula B a Universităţii „Ovidius” Constanţa (B-dul Mamaia nr. 124), celelalte activităţi din programul conferinţei fiind desfăşurate la sediul Centrului Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Constanţa (B-dul Mamaia nr. 197).
Lucrările Conferinţei sunt grupate pe şase secţiuni, în care vor fi prezentate 64 lucrări pe teme legate de: Consilierea elevului şi a grupului de elevi, Consilierea psihologică a persoanelor cu nevoi speciale, Consilierea psihologică a familiei, Consilierea psihologică a cadrelor didactice, Consilierea vocaţională, Preocupări ale cadrelor didactice privind activităţile de consiliere şcolară şi educaţională.
Ediţia din acest an cuprinde 12 workshop-uri susţinute în paralel, câte patru, de către specialişti din ţară şi de peste hotare, după următorul program:
I. Vineri, 1 iunie, orele 10:30 – 13:30:
– Prof. univ. dr. Adrian Opre, Universitatea „Babeş Bolyai” Cluj – „Controlul emoţiilor disfuncţionale şi managementul comportamentelor disruptive la copii preşcolari şi elevi”;
– Dr. Hajo Sassenscheidt, Hamburg – Germania – „How to design a teacher training course in communication and counseling”;
– Dr. în psihologie Doru Dima, Universitatea „Transilvania”, Braşov – „Proiectul VIA – Vocaţie, Interese, Autocunoaştere şi dezvoltare, drumul către succesul profesional”;
– Psih. principal Angelica Sireţchi, formator Institutul pentru Cuplu şi Familie, Iaşi – „Sistemul familiei, pârghia din spatele elevilor”. 
II. Vineri, 1 iunie, orele 15:45 – 18:45:
– Lector univ. dr. Elena Anghel, Universitatea „Titu Maiorescu” Bucureşti – „Optimizarea relaţională a părinţilor cu copiii lor preşcolari în grupul experienţial de dezvoltare personală”;
– Master in psychology Hans Pluym,  University of Leuven, Belgium – „How to work with persons with autism?”;
– Psih. principali Ramona Covrig, Elena Şerban, Adriana Păcurar, Institutul de Psihologie şi Psihoterapie Adleriană (IPPA) Bucureşti – „Consilierea familiei din perspectiva Şcolii Adleriene’’;
– Lector univ. drd. Ioan Gotcă, Universitatea „Petre Andrei” Iaşi şi Romeo Panaintescu, psiholog formator, Iaşi – „Consilierea adolescenţilor cu tulburări de comportament”.
III. Sâmbătă, 2 iunie, orele 10:30 – 14:30:
– Prof.univ.dr. Mihaela Minulescu, SNSPA Bucureşti – „Utilizarea tipologiei jungiene în optimizarea relaţiei profesor – elev”;
– Psih. orthoped Bert Biliet, prof.em. Ecole Supérieure de Gand, Belgia – „L’usage des tests dans l’accompagnement du parcours scolaire” ;
– Dr. în psihologie Dragoş Iliescu, SNSPA Bucureşti – „Evaluarea psihologică complexă a elevului şi orientarea acestuia în carieră”;
– Prof.univ.dr. Petru Lisievici, Universitatea „Spiru Haret„ Braşov – „Utilizarea abordării Lifeskilleshelping în consilierea psihologică a cadrelor didactice”.
La manifestarea ştiinţifică, creditată de către Colegiul Psihologilor din România (Comisia de Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională şi Comisia de Psihologie clinică şi psihoterapie) vor fi prezenţi psihologi şi psihopedagogi şcolari, cadre didactice cu atribuţii în consilierea elevilor, studenţi la Psihologie din municipiul Bucureşti, precum şi din 15 judeţe ale ţării: Constanţa, Tulcea, Dolj, Timişoara, Călăraşi, Harghita, Vaslui, Braşov, Iaşi, Ilfov, Prahova, Cluj, Brăila, Argeş, Vrancea.
Numărul tot mai mare al participanţilor din România, Republica Moldova, Italia (la care se adaugă Belgia şi Germania prin susţinătorii workshop-urilor) întăresc meritul acestui eveniment de a deschide „graniţele consilierii” şi de a reuni, într-o mare echipă, psihologi de pretutindeni. Optimizarea relaţiei psiholog – şcoală – familie şi întărirea colaborării permanente dintre specialiştii în domeniul psihologiei reprezintă dezideratele Conferinţei, reuşita acestei manifestări constând în sprijinirea, mobilizarea şi implicarea tuturor celor care contribuie la educarea şi dezvoltarea copiilor.

Biroul de promovare și relații publice,
31 mai 2012

Prof. dr. Dănuţ Tiberius Epure, decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi candidatul cotat cu cele mai mari şanse pentru ocuparea funcţiei de rector al Universităţii „Ovidius” din Constanţa, continuă seria întâlnirilor cu colectivele fiecărei facultăţi în parte, acesta bifând astăzi, 9 februarie 2012, în agenda sa de campanie, întrevederea cu cadrele didactice de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei.

Până acum candidatul a reuşit să organizeze nu mai puţin de 11 astfel de întâlniri oficiale, pe parcursul cărora a descoperit nevoile şi aşteptărilor a peste jumătate dintre cadrele didactice care îşi desfăşoară activitatea în Universitatea „Ovidius” din Constanţa. Mai mult, Dănuţ Tiberius Epure s-a familiarizat cu problemele specifice şi, colaborând cu colectivele fiecărei facultăţi în parte, a identificat posibile soluţii şi a întocmit liste de priorităţi.

Prezenţa a fost numeroasă, iar planul managerial, explicat în întregime de candidat, a fost deosebit de apreciat de cei din sală. Interesate de orientarea spre performanţă, dar şi de realizările din ultima vreme ale prof. dr. Dănuţ Tiberius Epure, cadrele didactice i-au cerut acestuia să extrapoleze managementul eficient pe care l-a implementat în Facultatea de Ştiinţe Economice, la nivelul întregii universităţi.

Unul dintre profesorii prezenţi l-a felicitat pe decan pentru opţiunea sa de a candida la funcţia de rector, totodată, explicându-i că se identifică perfect cu portretul unui viitor rector: tânăr, eficient, ambiţios, bun manager.

Cât despre neajunsurile Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, principalele probleme apar pe fondul bazei materiale insuficiente, la fel ca şi în cazul majorităţii facultăţilor. În acest sens, s-a discutat pe marginea posibilităţii creşterii veniturilor departamentelor, dar şi ale cadrelor didactice prin realizarea de proiecte şi contracte de cercetare. Tot în cadrul întâlnirii, s-au stabilit mijloace prin care poate fi încurajată cooperarea dintre facultăţi şi s-a dezbătut pe marginea posibilităţii ca editura universităţii să asigure publicarea gratuită a lucrărilor semnate de cadre didactice.

Întrucât toate cele patru specializări ale Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei au fost clasificate în categoria B, în urma ierarhizării realizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în cadrul fiecăreia dintre ele se pot organiza programe de formare continuă pentru cadre didactice. Prof. dr. Dănuţ Tiberius Epure i-a asigurat pe membrii colectivului de susţinerea sa în cazul în care vor întreprinde un asemenea demers, explicându-le în acelaşi timp valoarea beneficiilor.

În finalul întâlnirii, cadrele didactice i-au urat succes candidatului, fiind surprinse atât de calitatea discuţiilor, cât şi de programul său managerial, asigurându-l, totodată, de întreaga lor susţinere.