Este vorba despre caravana ce are drept scop informarea, conștientizarea și implicarea autorităților locale în procesul de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități prin dezvoltarea de servicii alternative, precum Locuințele Protejate și Centrele de zi de recuperare. În acest context, săptămâna trecută, echipa Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța a continuat întâlnirile cu reprezentanții primăriilor, școlilor, Poliției și toate persoanele cu putere de decizie la nivelul unităților administrativ teritoriale din Independența și Dumbrăveni, care vor beneficia de Centrele de zi de recuperare ce se vor înființa în localitățile învecinate, Chirnogeni și Topraisar, alături de opt Locuințe Protejate.  

Scopul acestor caravane este acela de a aduce la cunoștința populației detalii referitoare la tot ceea ce înseamnă procesul de dezinstituționalizare dar și la beneficiile înființării de noi centre de zi de terapie destinate persoanelor cu dizabilități pentru membrii comunităților.

 „Reformăm tot ceea ce înseamnă sistem de protecție socială în sensul în care se închid centrele de plasament de mare capacitate destinate copiilor iar centrele pentru persoane cu dizabilități vor avea o capacitate redusă până la 50 de locuri.. Această reformă este susținută prin două tipuri de finanțări: pe copii este vorba despre o finanțare pe Programul Operațional Regional, iar pentru persoanele cu dizabilități vorbim despre Programul de Interes Național, fonduri guvernamentale adică“, a declarat Marin Ristea, expert conștientizare și facilitare comunitară.

În ceea ce privește obiectivul proiectului „Dizabilitatea nu este o barieră“ ce vizează caravanele de informare legate de crearea serviciilor alternative de îngrijire a persoanelor adulte cu dizabilități prin înființarea locuințelor protejate și a centrelor de zi de recuperare, factorii de decizie din localitățile Independența și Dumbrăveni (primar, preot, poliție, profesori, educatori, asistenți sociali etc.) au fost informați cu privire la beneficiile extinderii serviciilor de terapie gratuite de care persoanele cu dizabilități din aceste comunități pot beneficia.

Astfel, persoanele cu dizabilități din Independența și Dumbrăveni nu vor mai fi nevoite să străbată cei peste 70 de kilometri până la Constanța pentru a beneficia de tratament. Se pot adresa centrelor de zi de recuperare din Chirnogeni sau Topraisar, localități aflate la distanțe cuprinse între 17 și cel mult 40 de kilometri.

Comunitatea beneficiază și de faptul că se vor crea noi locuri de muncă (posturi de infrimer pentru Locuințele Protejate și alte posturi diferite pentru Centrele de zi).

La Chirnogeni a început deja ridicarea a patru Locuințe Protejate cu o capacitate de 10 locuri fiecare iar lucrările sunt avansate. Cel mai probabil vor fi gata în primăvara anului viitor. Locuințele sunt destinate celor 40 de beneficiari ai Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică, Corp B, Techirghiol, selectați în urma evaluărilor specialiștilor DGASPC Constanța. Beneficiarii se vor bucura de mult mai multă atenție și de condiții similare celor de acasă, din orice familie.

De asemenea, o clădire este în curs de reabilitare. Va fi modernizată și dotată cu tot ceea ce este necesar pentru un Centru de Zi cu o capacitate de 30 de locuri destinat atât beneficiarilor din sistemul nostru de protecție, cât și tuturor persoanelor cu dizabilități din Chirnogeni și localitățile învecinate.

Pe lângă Locuințele Protejate și centrele de zi din Chirnogeni și Topraisar, serviciile se vor extinde și în localitățile Nicolae Bălcescu, Băneasa și Negru Vodă.

Centrele de Zi vor avea foișoare pentru socializare și organizarea unor evenimente pentru beneficiarii Locuințelor Protejate și pentru comunitate deopotrivă.

În Locuințele Protejate, beneficiarii trăiesc într-un mediu cât mai apropiat de cel familial, sunt integrați în comunitate și învață deprinderile de viață independentă. Își gătesc, își aranjează singuri masa, își fac curat, au grijă de casă și de grădină, desfășoară toate activitățile dintr-o gospodărie obișnuită supravegheați, bineînțeles, de colegii noștri.

În total, valoarea proiectelor implementate de DGASPC Constanța în ceea ce privește procesul de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități prin reducerea capacității centrelor mari și dezvoltarea serviciilor alternative de îngrijire depășește 26 de milioane de lei, din care peste 13,6 milioane de lei reprezintă cofinanțarea susținută de Consiliul Județean Constanța.

Dobrogea detine suprafata cea mai mare de arii protejate care au in componenta zone umede
Convenţia asupra zonelor umede, semnată la Ramsar, în Iran, în 1971, este un tratat interguvernamental care stabileşte cadrul acţiunilor naţionale şi cooperării internaţionale pentru conservarea şi utilizarea raţională a zonelor umede şi a resurselor pe care acestea le oferă. În prezent există 150 de părţi contractante care au înscris pe lista Ramsar peste 1600 zone umede de importaţă internaţională, având o suprafaţă totală de 145 milione de hectare.
De la aderarea României (1991) şi până în prezent cinci regiuni din ţară au fost desemnate site-uri Ramsar: Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării” (în 1991) şi Balta Mică a Brăilei (în 2001), Lunca Mureşului (jud. Arad şi Timiş), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (jud. Braşov) şi Lacul Techirghiol (jud. Constanţa) (1996).
Regiunea Dobrogea detine 3 astfel de zone de importanta internationala: Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, Balta Mică a Brăilei si Lacul Techirghiol. In afara de zonelor umede de importanta internationala (situri Ramsar), in Dobrogea exista atat arii naturale zone umede in zona marina sau costiera, cat si in zona Dunarii.

Lipsa acuta de finantare blocheaza atat conservarea ariilor protejate cat si dezvoltarea durabila a comunitatilor locale
Ariile naturale protejate se confruntă momentan cu probleme grave. De la lipsa fondurilor minime necesare desfăşurării unei activităţi normale a administraţiilor acestor arii protejate, până la presiunea economică exercitată de diverşi investitori, combinată cu lipsa unei strategii de dezvoltare durabilă la nivel regional, neaplicarea legilor în vigoare, care duce la grave cazuri de distrugere a habitatelor.
Nealocarea de resurse, atât la nivel central, a făcut ca în ultimii ani preocupările pentru conservarea ariilor naturale protejate din judetul Constanta să scadă. Rezultatul este o degradare a acestora şi chiar dispariţia unor specii rare de animale şi plante din zonă. Deşi s-a mizat pe faptul că turismul ar putea resuscita aceste zone, aducând fonduri care să fie folosite pentru protejarea acestor arii naturale, s-a dovedit că, în ultimii ani, excursiile şi taberele mai mult sau mai puţin organizate din aceste zone au degradat şi mai mult condiţiile de mediu.
La randul lor, autoritatile locale sunt blocate de reglamentarile legale, dar si de lipsa de resurse pentru a putea compensa pierderile pe care restrictiile impuse in ariile protejate la provoaca asupra locuitorilor din zona. Concepte europene precum servicii de ecosistem, plati compensatorii de agro-mediu sunt atat de putin conoscute la nivel de comunitati, astfel incat edilii locali ridica din umeri si se arata neputinciosi in fata acestei situatii care pare fara iesire.

Solutia: schimbarea destinatiei sumelor stranse in Fondul de Mediu catre comunitatile locale
Grupul de Dezvoltare Durabila a constatat, in urma studiilor realizate in ultimii ani, ca sumele cheltuite prin Fondul de mediu la ora actuala in special prin programul Rabla nu se mai justifica, banii intrand in special in conturile producatorilor si distribuitorilor de autovehicule si nicidecum nu rezolva problemele de mediu. Ba mai mult, in ultimii ani, parcul auto din Romania s-a imbunatatit considerabil, iar in momentul actual nu se mai justifica continuarea Programului Rabla.
Pe de alta parte, fondurile cheltuite pentru proiecte de constientizare si informare publica privind problemele de mediu au fost aproape invizibile in randul publicului larg,
In acest sens, Grupul de Dezvoltare Durabila propune schimbarea alocatiilor din Fondul de Mediu, pe trei mari componente destinate comunitatilor locale, dupa cum urmeaza:
• Fonduri pentru dezvoltarea localitatilor care sunt situate integral sau partial in ariile protejate sau care sunt influentate de prezenta ariilor protejate. In acest sens, vor fi allocate resurse pentru dezvoltarea comunitatilor locale care sunt blocate in cee ace priveste dezvoltarea economica, resurse care vor fi destinate in special in dezvoltarea de activitati si implementarea de tehnologii prietenoase cu mediul
• Fonduri pentru adaptarea la schimbari climatice, destinate comunitatilor locale, avand in vedere faptul ca actualele strategii europene si nationale in materie de schimbari climatice trebuie sa fie implementate la nivelul comunitatilor locale.
• Fonduri pentru prevenirea si inlaturarea efectelor dezastrelor naturale, gestionate de catre autoritatile locale
Prin aceste noi componente, credem ca sursele din Fondul de Mediu si-ar atinge scopul pentru care a fost creat. In plus ar putea veni, cu adevarat, in sprijinul autoritatilor locale prin alocarea unei surse financiare inexistente la ora actuala.

Solutie complementara: platile de agro-mediu si serviciile economice de ecosistem
Uniunea Europeana a identificat faptul ca problema finantarii ariilor protejate este una comuna la nivelul tuturor tarilor. Protejarea unei zone nu inseamna doar conservarea biodiversitatii, dar si afectarea unor activitati economice si a unor categorii sociale. In acest sens, a fost creat un instrument constand in plati compensatorii a celor care sunt afectati de masurile de conservare impuse de statutul de arie protejata. Din pacate, in Romania acest instrument nu este inca dezvoltat la nivelul la care exista in alte tari. Platile compensatorii, alaturi de serviciile de ecosistem, care sunt modalitati de a identifica activitati generatoare de venituri in ariile protejate, reprezinta solutii complementare de sporire a veniturilor in ariile protejate. Grupul de Dezvoltare Durabila va prezenta pe larg aceste solutii autoritatilor locale si factorilor interesati, scopul fiind dezvoltarea localitatilor din regiunea costiera si regiunea dunareana a Dobrogei.

Informatii suplimentare:
Convenţia asupra zonelor umede, semnată la Ramsar, în Iran, în 1971, este un tratat interguvernamental care stabileşte cadrul acţiunilor naţionale şi cooperării internaţionale pentru conservarea şi utilizarea raţională a zonelor umede şi a resurselor pe care acestea le oferă. În prezent există 150 de părţi contractante care au înscris pe lista Ramsar peste 1600 zone umede de importaţă internaţională, având o suprafaţă totală de 145 milione de hectare.

In stare naturală zonele umede sunt adesea cruciale pentru om, în principal datorită capacităţii lor de stocare a cantităţilor mari de apă proaspătă, atenuarea impactului inundaţiilor şi a secetelor pentru o zonă de ansamblu, precum şi pentru productivitatea lor biologică (de exemplu peşte, lemn, stuf).
Zonele umede sunt definite ca fiind întinderile de bălţi, mlaştini, turbării, ape permanente sau temporare, naturale sau artificiale, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusive întinderi de apă marină a căror adâncime la reflux nu depăşeşte şase metri.
Zonele umede reprezintă habitate unde apa are rol esenţial. Aceste zone sunt stabilite pe baza rolului lor din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic, hidrologic, ţinând seama de importanţa lor pentru păsările acvatice în toate anotimpurile anului. Zonele umede sunt deosebit de variate, fiind cunoscute sub o multitudine de denumiri: bălţi, crânguri, iezere, lacuri etc.

Presedinte
Catalin Anton